Recentul conflict iscat intre Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori si Procurorul General al Romaniei, Alex Florenta, legat de "solutiile surprinzatoare si apoplexice" ale instantelor de judecata (Click aici pentru a citi) este dovada clara ca in parchete isi fac loc cu succes instigatori al caror rol este de crea un climat negativ in magistratura.

Conflict in care sunt atrasi si judecatorii din Consiliul Superior al Magistraturii, care au iesit public si au infierat niste declaratii neasumate de catre procurorul general al Romaniei, catalogandu-le drept "alegatii care au provocat indignare" si "un atac inadminsibil la independenta judecatorilor" (Click aici pentru a citi).

Si totusi, daca nu asa au stat lucrurile, iar Procurorul General nu a facut respectivele declaratii? Cel putin nu in contextul prapastios imaginat in CSM! 

Pentru a lamuri intreaga situatie, Lumea Justitiei l-a contactat pe Procurorul General al Romaniei, Alex Florenta, dorind sa aflam daca declaratiile care circula prin fumoarele instantelor si parchetelor, si nu numai, ii apartin, daca sunt reale, dar si care a fost contextul acestora.

Aflam astfel de la Alex Florenta, inca din inceputul convorbirii ca "discutia este scoasa din context, puteau sa dea un telefon (n.red. - judecatorii CSM)! Nu am avut niciun conflict pana acum in Consiliu. Trebuie sa existe dialog!".

Intrebat cum a fost posibila rostogolirea la acest nivel a unor declaratii de acest tip, dar si care a fost contextul aparitiei unor astfel de informatii, procurorul general Alex Florenta ne-a marturisit ca, la finalul bilantului DIICOT de marti, 11 februarie 2025, a avut loc o sedinta intre procurori in care s-a dorit identificarea motivelor pentru care a scazut procentul de trimiteri in judecata, cu raportare si la numarul de achitari inregistrate.

In acest context, s-a discutat atat despre schimbarile de practica precum si despre impunerea in interiorul PICCJ a unei rate de achitari de maxim 2%, toate aceste date fiind necesare pentru a vedea daca "depasirea ratei de 2% a achitarilor este justificata de motive obiective, cum sunt aceste schimbari de jurisprudenta, sau a unor motive subiective, legate de eficienta procurorilor".

Redam in continuare declaratia acordata de Alex Florenta pentru Lumea Justitiei:

"Cred ca este o neintelegere a modului in care s-au purtat discutiile la momentul bilantului DIICOT de marti, 11 februarie 2025. Interventia mea la acel moment nu a vizat in niciun fel o critica la adresa instantelor de judecata sau o contestare a solutiilor dispuse de instantele de judecata, dovada faptului ca nu am facut referire la nicio solutie in sine.

La momentul respectiv, s-a facut o analiza a motivelor pentru care procentul de trimiteri in judecata este destul de scazut fata de tinta stabilita la nivelul Ministerului Public, iar prin prisa informatiilor culese din tara, de la nivelul parchetelor, s-a incercat o identificare a principalelor cauze care genereaza o scadere a acestei rate de trimiteri in judecata si, eventual, o reticenta a procurorilor de a mai trimitere in judecata.

Au fost identificate astfel mai multe cauze, printre care si imprevizibilitatea aparenta a practicii judiciare, ca urmare a mai multor modificari de practica judiciara din ultima perioada, care duce evident la masuri de achitare sau incetare a procesului penal in cazurile netrimise in judecata. Aceasta cauza este dublata si de faptul ca, la nivelul Ministerului Public, este stabilit un target de maxim 2% a ratei de achitari, care sa nu fie depasit, iar acesta duce automat la o usoara reticenta a procurorilor de a mai trimite in judecata, ca urmare a acestei imprevizibilitati.

In acest context era facuta o analiza si a avut loc discutia cu privire evenimentele de practica judiciara si la solutii, si nicidecum o critica la adresa instantelor de judecata sau a solutiilor pe care sunt indrituite sa le pronunte.

Iar analiza viza tocmai demersul de a-i incuraja pe procurori sa continue activitatea in paradigma constitutionala in care functioneaza, sa trimita in continuare in judecata in cauzele in care considera ca probatoriul justifica o astfel de solutie, fara a analiza posibilitatea obtinerii sau nu a unei solutii de achitare, solutie care este fireasca in orice demers judiciar.

Declaratiile care au aparut in spatiul public sunt reale? Au fost facute in cadrul bilantului oficial sau ulterior?

"A fost o discutie de imbold, care a avut loc la finalul bilantului, in cadrul colectivului de procurori, fara presa, fara a fi un cadru public. Nu a vizat transmiterea publica a unui astfel de mesaj care, iata, putea fi inteles gresit, cum pare ca a fost inteles in momentul de fata. Afirmatiile facute in ceea ce putem spune ca era practic o sedinta de lucru la finalul bilantului nu au reprezentat o critica la adresa judecatorilor. A fost efectiv o discutie in care s-a dorit identificarea cauzelor care justifica scaderea procentului de trimiteri in judecata. Schimbarile de practica au fost intr-adevar una dintre cauze, pentru ca in baza lor s-au pronuntat solutii de achitare sau de incetare a procesului in foarte multe cauze. Este o realitate care nu poate reprezenta un atac la adresa judecatorilor, ci doar o constatare!

Noi nu criticam solutiile de achitare decat in caile de atac. Daca ele raman definitive, raman definitive, insa noi trebuie sa facem o analiza a lor si a motivelor pentru care s-a obtinut o achitare definitiva pentru a vedea daca sunt imputabile procurorilor si, totodata, sa vedem daca depasirea ratei de 2% a achitarilor este justificata de motive obiective, cum sunt aceste schimbari de jurisprudenta, sau a unor motive subiective, legate de eficienta procurorilor. In contextul acesta a fost toata discutia. Un procuror poate lua si achitare! Acum ce face, ne impiedicam de asta? Face parte din joc! Nu suntem Coreea de Nord ca sa avem zero achitari".