1 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FLUCTUATIILE DE CURS VALUTAR, LEGE PENALA MAI FAVORABILA? – Curtea de Apel Iasi solicita ca ICCJ sa precizeze daca modificarea cursului valutar dupa savarsirea evaziunii fiscale transforma infractiunea din varianta agravata in simpla. CA Iasi considera ca trebuie sa fie luat in considerare cursul euro-leu cel mai avantajos, ca lege penala mai favorabila. Seful PICCJ Alex Florenta: variatiile de curs nu pot fi considerate lege penala. Soarta inculpatei atarna de 730 euro (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

6 February 2024 18:42
Vizualizari: 2568

Judecatoarele Maria Gabriela Stanculeanu si Andreea Nicoleta Grancea (foto 1) de la Curtea de Apel Iasi solicita ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa dezlege urmatoarea chestiune de drept: in cazul evaziunii fiscale, modificarea cursului valutar dupa savarsirea faptei este de natura sa transforme infractiunea dintr-una in forma agravata intr-una in forma simpla?



Intrebarea a fost trimisa de CA Iasi catre ICCJ la 12 decembrie 2023, in dosarul nr. 5157/99/2020, iar la instanta suprema s-a format cauza nr. 3017/1/2023, cu termen de pronuntare la 11 martie 2024. Lumea Justitiei prezinta atat punctul de vedere al Curtii de Apel Iasi, cat si pe cel al Procurorului General Alex Florenta (foto 2).

Chestiunea vizeaza articolul 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Daca alineatul 1 defineste forma simpla a infractiunii (pedepsibila cu inchisoare de la 2 la 8 ani de inchisoare sau cu amenda penala), alineatele 2 si 3 se refera la forme agravate: de la 7 la 13 ani de inchisoare pentru un prejudiciu intre 100.000 si 500.00 de euro (echivalent in lei), respectiv de la 9 la 15 ani de inchisoare in cazul unui prejudiciu care depaseste 500.00 de euro (echivalent in lei).


Redam intregul text al art. 9 din Legea 241/2005:


(1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 5 ani.

(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 7 ani”.


Iata intrebarea trimisa de CA Iasi catre ICCJ in dosarul nr. 5157/99/2020:


In situatia infractiunilor de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care incadrarea in variantele agravate, incriminate de art. 9 alin. (2) si (3) din aceeasi lege, este conditionata de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumarii faptei, astfel incat aceeasi fapta concreta, analizata in raport de un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai incadra in varianta agravanta prevazuta de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci in varianta de baza, reglementata de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, este de natura sa activeze principiul aplicarii legii penale mai favorabile, cu consecinta stabilirii in cauza a incadrarii juridice care este cea mai favorabila inculpatului in conditiile art. 5 Cod penal, in raport de cursurile valutare succesive ulterioare consumarii faptei sau, dimpotriva, intr-o astfel de situatie, se are in vedere, in mod exclusiv, cursul valutar BNR aplicabil la momentul consumarii faptei?


Soarta unei femei atarna de 730 de euro


In 2020, Maria Nunuca din comuna Motca (judetul Iasi) a fost trimisa in judecata pentru ca ar fi comis evaziune cu fier vechi, aducand bugetului de stat un prejudiciu de 444.221 lei, echivalentul a 100.730 euro, reprezentand impozit pe profit neachitat. La 11 noiembrie 2022, judecatorul Narcis-Violin Stoica de la Tribunalul Iasi a condamnat-o pe femeie la 7 ani si 3 luni de inchisoare cu executare, retinand in totalitate prejudiciul calculat de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi. Un prejudiciu care depaseste cu numai 730 de euro limita formei simple a infractiunii de evaziune fiscala. Altfel spus: aceasta diferenta de 730 de euro poate decide daca inculpata va merge obligatoriu la inchisoare de la 7 ani in sus sau, dimpotriva, daca poate scapa cu o condamnare cu suspendare ori chiar cu o simpla amenda penala.

In apel, la termenul din 12 decembrie 2023, judecatoarele Gabriela Stanculeanu si Andreea Grancea de la Curtea de Apel Iasi au sesizat din oficiu Inalta Curte, solicitand lamurirea problemei de mai sus, legate de fluxul valutar.


Va extinde ICCJ notiunea de „lege penala mai favorabila”?


In punctul de vedere exprimat in incheierea de sesizare a ICCJ, completul Stanculeanu-Grancea sustine ca, in baza principiului retroactivitatii legii penale mai favorabile (continut in art. 15 alin. 2 din Constitutie), trebuie analizate si cotatiile euro-leu aparute dupa consumarea faptei, pentru a se vedea daca nu cumva una dintre aceste cotatii face ca echivalentul prejudiciului sa nu depaseasca nivelul de 100.000 de euro.

La randul lui, in punctul de vedere trimis instantei supreme la 29 ianuarie 2024, Procurorul General Alex Florenta argumenteaza ca notiunea de „lege penala mai favorabila” nu poate fi extinsa asupra cursului valutar, intrucat acesta este stabilit de catre Banca Nationala a Romaniei, pe baza cererii si a ofertei (de euro, in cazul de fata), iar nu de catre legiuitor (fie el Parlament sau Guvern), printr-o norma juridica. De aceea, Florenta solicita ICCJ respingerea sesizarii ca inadmisibila, pe motiv ca n-ar avea legatura cu obiectul cauzei.


Redam opinia Curtii de Apel Iasi:


Prezentul complet de judecata apreciaza ca in situatia infractiunilor de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care incadrarea in variantele agravate, incriminate de art. 9 alin. 2 si 3 din aceeasi lege, este conditionata de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumarii faptei, astfel incat aceeasi fapta concreta, analizata in raport de un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai incadra in varianta agravanta prevazuta de art. 9 alin. 2 sau 3 din Legea nr. 241/2005, ci in varianta de baza, reglementata de art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, este de natura sa activeze principiul aplicarii legii penale mai favorabile, cu consecinta stabilirii in cauza a incadrarii juridice care este cea mai favorabila inculpatului in conditiile art. 5 Cod penal, in raport de cursurile valutare succesive ulterioare consumarii faptei.

In argumentarea opiniei de fata, Curtea are in vedere ca in cazul variantelor calificate ale infractiunii de evaziune fiscala, astfel cum sunt reglementate in cadrul alienatelor 2 si 3 ale articolului 9 din Legea nr. 241/2005, sanctionarea mai grava a prezumtivului faptuitor este conditionata de existenta unui anumit cuantum al prejudiciului.

Spre deosebire de incriminarea altor categorii de fapte (ex. inselaciunea cu consecinte deosebit de grave), legiuitorul nu a optat pentru stabilirea unui cuantum fix al prejudiciului, exprimat in lei, ci a facut referire la o valoare mai mare de 100.000 (respectiv 500.000) euro, in echivalentul monedei nationale, fara a face niciun fel de precizari asupra momentului la care se face aceasta raportare.

In toate situatiile, prejudiciul stabilit, ce este exprimat in moneda nationala, chiar daca nu sufera modificari pe parcursul instrumentarii cauzei, totusi, in functie de evolutia cursului valutar, poate determina incadrarea uneia si aceleiasi fapte fie in varianta de baza a infractiunii de evaziune fiscala, fie in varianta calificata a aceleiasi infractiuni.

Astfel, daca se considera de exemplu ca infractiunea de evaziune fiscala a produs un prejudiciu statului in cuantum de 450.000 lei, in contextul unui curs valutar de sub 4,5 lei, fapta este susceptibila a fi incadrata in varianta calificata, reglementata de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005; dimpotriva, in ipoteza unui curs valutar superior acestei valori, aceeasi fapta intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii de baza.

Rezulta din cele ce preced ca, potrivit tehnicii legislative adoptate in cazul celor doua forme calificate ale infractiunii de evaziune fiscala, pentru stabilirea aplicabilitatii circumstantelor de natura a atribui faptei un caracter mai grav este necesara raportarea la un element exterior si fluctuant (in lipsa oricarei precizari a legiuitorului), respectiv cursul valutar stabilit de BNR, intrucat se prezuma ca fapta de evaziune fiscala justifica o sanctionare mai drastica doar daca depaseste o anumita valoare exprimata in euro.

Prin urmare, continutul concret al circumstantelor de calificare a faptei, privite in raport de un prejudiciu evaluat si stabilit in lei, se modifica, fara o interventie expresa din partea legiuitorului, dand nastere in concret unei succesiuni de legi penale, respectiv unele sub imperiul carora fapta de evaziune fiscala reprosata faptuitorului se incadreaza in forma de baza, si altele, conform carora aceeasi fapta este susceptibila a fi incadrata in dispozitiile alin. 2 sau 3 ale articolului 9.

Conceptul de lege penala mai favorabila, prevazut de dispozitiile legale, nu se limiteaza doar la ipotezele in care legiuitorul intervine activ pentru modificarea conditiilor de incriminare sau de tragere la raspundere penala, ci intervine ori de cate ori, urmare a tehnicii de redactare a actului normativ, cum este cea care face trimitere la alte dispozitii legale, administrative pentru calificarea faptei, continutul concret al normei care incrimineaza o anumita conduita / o sanctioneaza mai sever sufera modificari, fiind necesar a fi aplicata legea care este mai favorabila faptuitorului.

In raport de situatia-premisa ce face obiectul prezentei chestiuni de drept, daca, de la momentul consumarii infractiunii de evaziune fiscala si pana la momentul solutionarii definitive a cauzei, in raport de fluctuatiile existente pe piata monetara, una si aceeasi fapta determinata este susceptibila a fi incadrata, cel putin la un moment dat, in varianta de baza a infractiunii, iar in alte momente, in varianta calificata, faptuitorului i se va aplica legea penala care ii este mai favorabila, in raport de care valoarea prejudiciului, in echivalentul in lei, calculat conform cursului oficial al BNR, nu depaseste suma de 100.000 euro / 500.000 euro.

Un rationament similar a fost expus de Inalta Curte de Casatie si Justitie in urma solutionarii unui recurs in interesul legii, prin Decizia nr. 12 din 08.02.2008, in sensul ca modificarea, in sensul majorarii pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, intervenita ulterior comiterii faptei, conduce, in cazul infractiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii. (...)

O interpretare teleologica a textelor in discutie este de asemenea de natura a justifica optiunea legiuitorului privind modul de reglementare a variantelor calificate ale infractiunii, putandu-se presupune intentia de a fi sanctionata mai grav fapta care produce un prejudiciu apreciat drept unul insemnat in raport de o anumita realitate socio-economica, in cadrul careia valoarea monetara a leului este susceptibila de fluctuatii insemnate, un reper mult mai stabil in timp putand fi considerat echivalentul in euro a prejudiciului produs statului, ce este de natura sa reflecte un anumit grad de afectare a intereselor patrimoniale, care justifica o sanctionare mai aspra a faptuitorului. (Astfel, un prejudiciu de 450.000 lei poate avea semnificatia unor consecinte patrimoniale deosebit de grave la nivelul anului 2014, in functie de valoarea monetara a leului la acel moment, si o alta semnificatie in timpul anului 2022).

Curtea retine si imprejurarea ca practica judiciara nu este unitara cu privire la o astfel de interpretare.

De asemenea, relativ din perspective similare cu cea prezenta s-a invocat neconstitutionalitatea textelor art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr. 241/2005, iar Curtea Constitutionala, printr-o jurisprudenta constanta, a apreciat ca dispozitiile legale criticate pentru lipsa de claritate si previzibilitate nu au de fapt un astfel de caracter, expunand totodata, in cadrul considerentelor, modul in care acestea ar putea fi aplicate.

Astfel, in decizia nr. 258/05.05.2016 a Curtii Constitutionale (paragrafele 22-27), in cadrul controlului de constitutionalitate a incriminarii, Curtea a pornit de la premisa de principiu ca in ceea ce priveste legea penala aplicabila unei fapte, aceasta trebuie sa respecte anumite cerinte pentru a fi respectat principiul legalitatii incriminarii, respectiv trebuie sa fie clara, previzibila, astfel incat orice persoana sa isi poata da seama daca actiunea sau inactiunea interzisa sau ordonata intra sub incidenta sa, si accesibila, ceea ce presupune posibilitatea oricarei persoane interesate de a lua cunostinta de existenta si continutul normei penale.

In continuare, Curtea a observat ca infractiunile de evaziune fiscala sunt infractiuni de prejudiciu, ce au ca urmare imediata producerea unei pagube bugetului general consolidat, aceste infractiuni consumandu-se in momentul in care s-a produs rezultatul prevazut in norma de incriminare. Infractiunile de evaziune fiscala fiind infractiuni de prejudiciu, momentul nasterii prejudiciului este momentul comiterii faptei, aceasta imprejurare avand consecinte in ceea ce priveste cursul valutar aplicabil.

S-a retinut ca stabilirea intinderii prejudiciului cauzat ca urmare a savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala produce consecinte asupra incadrarii juridice a faptei, dar si asupra altor aspecte, cum ar fi posibilitatea de exercitare a cauzei de nepedepsire / de reducere a pedepsei prevazute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 sau asupra intinderii masurilor asiguratorii aplicate in vederea recuperarii prejudiciului.

Din perspectiva cursului valutar aplicabil, Curtea a observat ca singura posibilitate care respecta cerintele mai sus aratate este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar de la momentul savarsirii faptei.

Luarea in considerare si aplicarea unui curs valutar valabil in alt moment – momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizarii instantei de judecata – ar determina o imprevizibilitate a normei si, posibil, o ingreunare a situatiei faptuitorului.

Totodata, ar echivala cu posibilitatea alegerii in mod aleatoriu, fara niciun criteriu obiectiv, a cursului valutar, curs necunoscut de faptuitor la data savarsirii infractiunii, ceea ce ar determina imposibilitatea acestuia de a-si norma conduita.

In continuare, Curtea a observat ca eventuala aplicare neunitara a legii reclamata de autorul exceptiei, in ceea ce priveste stabilirea prejudiciului in solutionarea laturii penale in cazul savarsirii infractiunilor de evaziune fiscala, nu reprezinta un aspect care poate face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala. Aceste aspecte pot face obiectul unui recurs in interesul legii, avand in vedere ca, potrivit art. 471 teza finala din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie se pronunta asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

Or, fara a nega justetea argumentelor de principiu invocate de Curtea Constitutionala in cadrul deciziei anterior mentionate, reluate in cuprinsul deciziilor ulterioare (Decizia 778/2021), in special cu privire la caracterul previzibil al aplicarii normei legale, instanta apreciaza ca acestea nu pot justifica o opinie contrara, din urmatoarele considerente.

In mod evident, primul principiu aplicabil in timp in ipoteza nasterii unui raport penal de conflict este cel al activitatii legii penale, reglementat de dispozitiile art. 3 Cod penal. Prin urmare, intr-o prima faza, legea penala care este aplicabila si care este apta sa determine o anumita incadrare juridica a faptei este cea incidenta la momentul consumarii faptei care presupune luarea in considerare a unui anumit curs valutar.

In mod exceptional si doar in conformitate cu dispozitiile art. 5 Cod penal, respectiv doar in masura in care continutul concret al textului legal este mai favorabil faptuitorului, ulterior consumarii faptei, acesta din urma poate fi aplicat situatiei concrete si poate justifica o eventuala incadrare juridica mai usoara.

Nu se pune in discutie, in acesti parametri, luarea in considerare, in mod aleatoriu, a oricarui curs valutar, necunoscut de faptuitor la momentul comiterii faptei, imprejurare apreciata de Curtea Constitutionala ca fiind de natura sa afecteze previzibilitatea normei de incriminare si sa determine imposibilitatea ca faptuitorul sa-si regleze conduita, ci se procedeaza la aplicarea succesiva a dispozitiilor art. 3 Cod penal (intr-o prima faza) si se analizeaza daca de la momentul consumarii infractiunii si pana la solutionarea raportului juridic penal de conflict a intervenit o modificare (directa sau indirecta) a normei care sanctioneaza mai grav fapta comisa, de natura a crea faptuitorului o situatie juridica mai usoara, norma ulterioara ce poate fi aplicata retroactiv, in temeiul art. 5 Cod penal.

Prin urmare, considerentele expuse de Curtea Constitutionale in cadrul deciziei anterior enuntate nici nu sunt propriu zis contrare opiniei prezentului complet, intrucat analizeaza dintr-o perspectiva distincta prevederile art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr. 241/2005, respectiv in ceea ce priveste aptitudinea acestor texte legale de a intruni cerintele de claritate si previzibilitate, exigente ce se realizeaza in mod firesc, prin luarea in considerare, pentru aplicarea normei, a momentului consumarii faptei, in acord cu dispozitiile art. 3 Cod penal. Nu se analizeaza insa aptitudinea acestor texte legale, al caror continut integreaza, prin el insusi, un element supus fluctuatiilor temporale, de a fi aplicate in temeiul dispozitiilor art. 5 Cod penal”.


Prezentam punctul de vedere al sefului PICCJ Alex Florenta:


III. Analiza admisibilitatii sesizarii


In conformitate cu dispozitiile art. 475 din Codul procedura penala, 'daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata'.

Asadar, pentru a fi admisibila, sesizarea intemeiata pe dispozitiile art.475 si urmatoarele din Codul de procedura penala, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative:

1. - sa fie formulata de un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit cu solutionarea solutionarea cauzei in ultimul grad de jurisdictie;

2. – solutionarea pe fond a cauzei sa depinda de lamurirea chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii;

3. – problema de drept a carei dezlegare se solicita sa nu fi fost supusa examenului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nestatuandu-se asupra ei prin mecanizmele legale ce asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

Prima conditie de admisibilitate referitoare la titularul sesizarii este indeplinita in cauza, Curtea de Apel Iasi fiind investita, in ultimul grad de jurisdictie, cu solutionarea apelului formulat de inculpata impotriva sentintei penale pronuntate de prima instanta.

De asemenea, este indeplinita si cea de-a treia conditie enuntata, intrucat chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii nu a primit o rezolvare printr-o hotarare prealabila anterioara sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui asemenea recurs.

Se constata insa ca nu este indeplinita cea de-a doua conditie impusa de art. 475 din Codul de procedura penala, intrucat solutionarea pe fond a cauzei nu depinde de lamurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul prezentei sesizari.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a stabilit pe cale jurisprudentiala mai multe cerinte ce constituie premisele de analiza a conditiei referitoare la existenta unei legaturi intre chestiunea de drept supusa interpretarii si solutionarea pe fond a cauzei.

(Din perspectiva conditiei referitoare la existenta unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata, se verifica daca sunt intrunite premisele de analiza ale acesteia, si anume: existenta unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu; problema pusa in discutie trebuie sa fie una veritabila, susceptibila sa dea nastere unor interpretari diferite si, prin urmare, sa prezinte un anumit nivel de dificultate; chestiunea de drept sa fie esentiala, in sensul ca de lamurirea ei depinde solutionarea pe fond a cauzei, context in care notiunea de 'solutionare pe fond' trebuie inteleasa in sens larg, incluzand nu numai problemele de drept material, ci si pe cele de drept procesual, cu conditia ca de rezolvarea acestora sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudenta instantei supreme in cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare.)

Una dintre aceste cerinte rezulta din Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016 (n.r. de dezlegare a unei chestiuni de drept), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, prin care s-a statuat ca scopul acestei proceduri este de a da dezlegari asupra unor probleme veritabile si dificile de drept generate de interpretarea si aplicarea unor dispozitii legale neclare, echivoce, care ar putea da nastere mai multor solutii.

Referitor la aceeasi cerinta, in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a mai aratat ca interpretarea urmareste cunoasterea intelesului exact al normei, clarificarea sensului si scopului acesteia, asa incat procedura prealabila nu poate fi folosita in cazul in care aplicarea corecta a dreptului se impune intr-un mod atat de evident, incat nu lasa loc de indoiala cu privire la modul de solutionare a intrebarii adresate. (...)

In scopul delimitarii mai exacte a problemelor de drept ce pot face obiectul procedurii prealabile, instanta suprema a statuat ca dificultatile rezonabile de interpretare se estompeaza pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, concretizata intr-o practica judiciara consacrata, exista jurisprudenta a instantei supreme in materia respectiva ori jurisprudenta si doctrina in materie ofera suficiente repere, opiniile izolate sau pur subiective nefiind apte sa declanseze mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile. (...)

Analizand problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari raportat la continutul si interpretarea dispozitiilor legale incidente in materie, la deciziile obligatorii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, constat ca nu exista vreo indoiala rezonabila cu privire la modalitatea de solutionare a intrebarii adresate de instanta de trimitere.

Prin dispozitiile art. 9 din Legea nr.241/2005, legiuitorul a reglementat infractiunea de evaziune fiscala, prevazand in cuprinsul alineatului 1 la lit. a-g mai multe forme-tip ale infractiunii.

Tototdata, in considerarea pericolului ridicat al faptelor prin care au fost cauzate prejudicii foarte mari bugetului statului, legiuitorul a prevazut doua forme agravate ale infractiunii, in continutul alineatelor 2 si 3 ale art. 9 din Legea nr. 241/2005, conform carora, in cazul in care prin savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, limitele pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu 5 ani, iar daca prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro, aceste limite se majoreaza cu 7 ani.

Notiunea de 'prejudiciu' din Codul de procedura penala nu are aceeasi semnificatie cu notiunea de 'prejudiciu' folosita in cuprinsul art. 9 alin. 2 si 3 si art. 10 alin. 1 si 11 din Legea nr. 241/2005.

Astfel, potrivit art. 19 din Codul de procedura penala, actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii civile (alin.1), repararea prejudiciului material si moral realizandu-se potrivit dispozitiilor legii civile (alin. 5).

Prin Decizia Completului competent sa judece recursul in interesul legii nr. 17/2015, s-a stabilit, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 19 din Codul de procedura penala, ca, 'In cauzele penale avand ca obiect infractiunile de evaziune fiscala prevazute in Legea nr. 241/2005, instanta, solutionand actiunea civila, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru savarsirea acestor infractiuni la plata sumelor reprezentand obligatia fiscala principala datorata si la plata sumelor reprezentand obligatiile fiscale accesorii datorate, in conditiile Codului de procedura fiscala'.

Asadar, notiunea de 'prejudiciu' in sensul Codului de procedura penala se raporteaza la obiectul actiunii civile, care, potrivit jurisprudentei obligatorii a instantei supreme, in cazul infractiunii de evaziune fiscala ii permite partii civile sa obtina atat sumele reprezentand obligatia fiscala principala, cat si sumele reprezentand obligatiile fiscale accesorii.

Notiunea de 'prejudiciu' produs prin savarsirea infractiunii de evaziune fiscala cu relevanta in ceea ce priveste retinerea formei agravate a infractiunii de evaziune fiscala, precum si cu privire la incidenta cauzei de nepedepsire prevazute de art. 10 alin. 11 din Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale se refera doar la obligatiile fiscale principale, adica suma pe care contribuabilul o datora statului cu titlu de impozite, taxe sau contributii si de care a beneficiat prin comiterea infractiunii de evaziune fiscala (damnum emergens), nefiind luate in calcul obligatiile fiscale accesorii (lucrum cessans).

Acest aspect rezulta din Decizia nr. 66/2021 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni in materie penala, in cuprinsul careia Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut o serie de precizari cu privire la sfera prejudiciului produs prin comiterea faptei de evaziune fiscala, aratand ca: 'In domeniul evaziunii fiscale, notiunea de 'prejudiciu' se afla insa in stransa corelatie cu aceea de 'obligatie fiscala', a carei incalcare de catre contribuabil, in conditiile frauduloase proprii incriminarilor prevazute de art. 8 si 9 din Legea nr. 241/2005, afecteaza integritatea bugetului general consolidat'.

In continuare, instanta suprema face trimitere la dispozitiile din legislatia fiscala care definesc obligatia fiscala, precum si la cele care detaliaza continutul obligatiei fiscale principale si al obligatiei fiscale accesorii si retine ca in baza interpretarii coroborate a acestor dispozitii cu cele prevazute de art. 2 lit. e din Legea nr.241/2005, 'prin comiterea infractiunilor prevazute de art. 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, inculpatul participant se sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale principale prevazute de legislatia fiscala, respectiv de la obligatia de plata integrala a impozitelor, taxelor si contributiilor datorate bugetului public national'.

Din considerentele deciziei anterior mentionate, rezulta ca, in cazul infractiunii de evaziune fiscala, prejudiciul ce trebuie avut in vedere pentru incadrarea juridica a faptei este constituit din sumele datorate de inculpat cu titlu de impozite, taxe si contributii, corespunzatoare obligatiilor fiscale principale incalcate fraudulos prin realizarea actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al infractiunii.

Aceste obligatii fiscale sunt prevazute de lege in situatii expres reglementate, iar indatorirea contribuabilului de a le plati se naste de la data realizarii activitatii, incasarii venitului supus impozitarii. Asadar, momentul nasterii prejudiciului – in sens de paguba bugetara in sens fiscal si, totodata, prejudiciu infractional in sens penal – este momentul comiterii faptei de evaziune fiscala.

Referitor la urmarea imediata a infractiunilor de evaziune fiscala, doctrina considera ca aceasta consta in crearea unei stari de pericol cu privire la incasarea sumelor de bani reprezentand obigatii fiscale, fiind, prin urmare, in prezenta unor infractiuni de pericol.

In ceea ce priveste formele agravate ale infractiunii de evaziune fiscala pentru care legea impune producerea efectiva a unui prejudiciu intr-un anumit cuantum, se arata ca sunt infractiuni de rezultat ce se consuma in momentul in care s-a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare.

Prin Decizia nr. 258 din 5 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 638 din 19 august 2016, Curtea Constitutionala a pus capat controverselor legate de urmarea imediata a infractiunii de evaziune fiscala si a aratat ca infractiunile de evaziune fiscala sunt infractiuni de prejudiciu, ce au ca urmare imediata producerea unei pagube bugetului general consolidat, aceste infractiuni consumandu-se in momentul in care s-a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare.

Prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a analizat compatibilitatea prevederilor art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr.241/2005 cu dispozitiile art. 1 alin. 5 din Constitutie si a respins exceptia invocata, apreciind ca principiul legalitatii este respectat.

In ceea ce priveste criticile formulate de autorul exceptiei legate de caracterul imprevizibil al normei prin raportare la lipsa unor norme clare privind cursul valutar utilizat pentru calcularea prejudiciului, Curtea Constitutionala a aratat ca in cazul infractiunilor de evaziune fiscala, momentul nasterii prejudiciului este momentul comiterii faptei, iar aceasta imprejurare are consecinte in ceea ce priveste cursul valutar aplicabil.

Curtea a observat ca singura posibilitate care respecta cerintele previzibilitatii si claritatii legii este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar de la momentul savarsirii faptei. Totodata, s-a aratat ca 'luarea in considerare a unui alt curs valutar valabil in alt moment – momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizarii instantei de judecata – ar determina o imprevizibilitate a normei si posibil o ingreunare a situatiei faptuitorului' si 'ar echivala cu posibilitatea alegerii in mod aleatoriu, fara niciun criteriu obiectiv, a cursului valutar, curs necunoscut de faptuitor la data savarsirii infractiunii, ceea ce ar determina o imposibilitate a acestuia de a-si norma conduita'.

Din cuprinsul deciziei, rezulta ca instanta de contencios constitutional a analizat raportul juridic de conflict aparut prin incalcarea normelor care incrimineaza infractiunea de evaziune fiscala prin raportare la principiul activitatii legii penale reglementat de art. 3 din Codul penal, aratand ca 'legea penala isi produce efectele juridice pe perioada cat este activa, ceea ce presupune ca faptelor care se savarsesc cat timp legea este in vigoare li se aplica aceasta lege, cu exceptia aplicarii retroactive a legii penale mai favorabile'.

In ceea ce priveste prezenta sesizare, autorii acesteia au considerat ca argumentele de principiu expuse de Curtea Constitutionala din perspectiva principiului activitatii legii penale nu sunt de natura a contrazice incidenta principiului aplicarii legii penale mai favorabile in ipoteza in care de la data consumarii infractiunii pana la solutionarea raportului juridic penal de conflict cursul valutar evolueaza intr-o maniera in care, in concret, situatia inculpatului este mai usoara.

In motivarea sesizarii, se arata ca in cazul infractiunii de evaziune fiscala in forma agravata, dispozitia normei penale este completata cu un alt element ce este supus unor fluctuatii importante in timp (raportul dintre moneda nationala si euro), chestiune dedusa din exprimarea legiutorului, care a stabilit cuantumul prejudiciului ce atrage retinerea formei agravate a infractiunii in euro, calculat insa 'in echivalentul monedei nationale'.

Consideram ca in situatia modificarii cursului valutar, nu ne aflam in prezenta unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile, deoarece nu este indeplinita una dintre conditiile esentiale ce determina incidenta acestui principiu – si anume: ca de la momentul savarsirii infractiunii pana la momentul judecarii definitive a cauzei sa existe o succesiune de legi penale.

Potrivit art. 5 alin. 1 din Codul penal, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica cea mai favorabila.

Potrivit art. 173 din Codul penal, prin lege penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative, care la data adoptarii lor aveau putere de lege.

Raportul valoric dintre moneda nationala si euro nu se circumscrie definitiei date de legiuitor legii penale, deoarece nu constituie o dispozitie cu caracter penal cuprinsa intr-un act normativ, ci reprezinta o cotatie stabilita de BNR zilnic, pe baza cererii si ofertei pe piata libera, fara vreo interventie a legiuitorului. O cerere mare de euro duce la o crestere a pretului, rezultand deprecierea monedei nationale, pe cand o oferta mare de valuta duce la scaderea cursului, rezultand aprecierea monedei nationale.

De asemenea, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Codului penal (dispozitii prin care legiuitorul a lamurit raportul dintre normele complete si cele completatoare in ipoteza modificarii celor din urma), se retine ca atunci cand o norma penala face trimitere la o alta norma determinata, de la care imprumuta unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage si modificarea normei incomplete.

Prin modalitatea de reglementare, dispozitiile art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr.241/2005 nu definesc o infractiune de sine statatoare, intrucat in structura normei nu este descrisa o fapta distincta cu o configuratie proprie, ci se face trimitere la dispozitiile si pedepsele cuprinse in art. 9 alin. 1 din Legea nr.241/2005 care reglementeaza infractiunea de evaziune fiscala in forma de baza.

Cu toate acestea, mentiunea privind calcularea prejudiciului in echivalentul monedei nationale nu atribuie normei de incriminare reglementate de art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr.241/2005 caracterul de norma incompleta prin raportare la cursul BNR, intrucat variatiile cursului leu-euro nu sunt exprimate intr-o norma juridica, neavand astfel aptitudinea de a constitui o norma completatoare.

Tehnica trimiterii la alta reglementare presupune in mod obligatoriu o trimitere la alta norma juridica, aceasta fiind singura modalitate in care se poate realiza legatura in plan normativ dintre norma de trimitere si norma completatoare.

Or, atat timp cat cursul valutar se stabileste fara interventia legiuitorului, un curs ridicat al monedei euro nu are aptitudinea de a modifica norma de incriminare reglementata prin dispozitiile art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr.241/2005 si nu determina o succesiune de legi penale in timp care sa puna in discutie aplicarea principiului legii penale mai favorabile.

Nu se poate retine ca prejudiciul cauzat – cerinta esentiala a urmarii imediate a infractiunii de evaziune fiscala in forma agravata – ar avea un cuantum variabil in functie de cursul B.N.R., deoarece o anumita cotatie a monedei euro nu reflecta alegerile de politica penala ale legiuitorului si nu evidentiaza optiunea acestuia de a modifica sfera de aplicare a normei penale prin majorarea sau micsorarea cuantumului prejudiciului.

Faptul ca legiuitorul a avut in vedere 'criteriul prejudiciului' la evaluarea gradului de pericol social al faptei este considerat de doctrina 'o dovada a caracterului tehnic al infractiunilor de evaziune fiscala reglementate de Legea nr.241/2005', dar si a faptului ca 'principalul scop al reglementarii infractiunilor de evaziune fiscala il reprezinta, dincolo de aspectul privind protectia interesului general al societatii, recuperarea de catre stat a creantelor bugetare'.

In aceste conditii, consider ca prin prevederea referitoare la stabilirea prejudiciului in euro calculat in echivalentul monedei nationale, legiuitorul a intentionat sa puna dispozitia de incriminare la adapost de eventuale devalorizari ale monedei nationale, in scopul de a pastra un just echilibru intre gravitatea pericolului pentru bugetul statului creat prin savarsirea infractiunii si raspunderea inculpatului. In egala masura, cursul valutar stabilit de BNR reprezinta un instrument pus la dispozitia organului judiciar, dar si a inculpatului pentru a realiza conversia in euro a prejudiciului ce se produce intotdeauna in moneda nationala si care exista si este cert inca de la momentul savarsirii infractiunii.

Aceasta imprejurare are consecinte in ceea ce priveste cursul valutar aplicabil, acesta fiind, asa cum a aratat Curtea Constitutionala, cel de la momentul savarsirii faptei.

Mai mult, situatia juridica ce face obiectul prezentei sesizari este diferita de cea analizata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia de recurs in interesul legii nr. 12 din 18 februarie 2008, astfel incat principiile stabilite de instanta suprema prin aceasta decizie nu sunt aplicabile in cazul infractiunii de evaziune fiscala.

Infractiunea prevazuta de art.97 alin.1 din Legea nr.26/1996, in vigoare la data formularii recursului in interesul legii, avea natura juridica a unei norme incomplete ce se completa cu dispozitiile cu caracter normativ prin care era stabilit pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

(Ulterior, prin Legea nr.46/2008 a fost modificata legislatia silvica, astfel incat pretul sa fie calculat strict in raport de pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei.)

In concret, variatiile pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior aveau ca efect modificarea normei de incriminare care conditioneaza retinerea infractiunii (atat in forma-tip, cat si in formele agravate) de producerea unui prejudiciu de 5, de 20 sau de 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

In aceste conditii, asa cum a aratat Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand de la data savarsirii faptei pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe dispozitii cu caracter normativ prin care s-a modificat criteriul de stabilire a pagubei, ce determina, prin cuantumul ei, fie incriminarea faptei, fie agravarea incadrarii juridice, se impune ca, in conformitate cu dispozitiile art. 13 din Codul penal, sa se aplice legea penala mai favorabila.

Asadar, in cazul infractiunii prevazute de Codul silvic, ne aflam in prezenta unei succesiuni de legi in timp aparute ca urmare a modificarii normei de incriminare (norma incompleta) printr-un act normativ (norma completatoare), succesiune ce prezenta relevanta din perspectiva aplicarii principiului legii penale mai favorabile, deoarece are la baza ratiuni de politica penala.

Aceste elemente nu se regasesc in prezenta sesizare, deoarece, asa cum am aratat, in cazul infractiunii de evaziune fiscala, o anumita valoare a monedei europene stabilita de B.N.R. in baza unor criterii exclusiv economice nu constituie o modificare directa sau indirecta a normei de incriminare de natura a pune in discutie identificarea si aplicarea legii penale mai favorabile.

Avand in vedere cele expuse, constat ca aspectele ridicate de instanta de trimitere nu constituie veritabile chestiuni de drept care sa faca necesara interventia instantei supreme prin mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile.


* Cititi aici intregul punct de vedere al Curtii de Apel Iasi

* Cititi aici opinia completa a Procurorului General

Comentarii

# mbappe date 6 February 2024 20:31 +1

saraca femeie a carei soarta depinde doar de atat...

# maxtor date 7 February 2024 04:49 0

evident ca nu, este o relativizare triviala dar discutia mai larga este despre notiunea de "prag": prag la infractiuni economice, la viol sau la avort - de aceea avortul trebuie incriminat FARA EXCEPTIE!

# maxtor date 7 February 2024 05:02 0

aici deja e cazul ca Inalta,dupa cum procedeaza, sa faca vant intrebarii...Soarta inculpatei atarna de 730 euro - e chiar melodramatica exprimarea, ne gandim cum ajung unii sau altii sa se plaseze (actele lor) in multimea numerelor naturale, chestia asta frizeaza din vina lor " a fi sau a nu fi ".

# maxtor date 7 February 2024 05:10 +2

apropos de prima poza: era una inginer DE VANZARI,nu stia nimic pt. ca "prefer noaptea sa vizez ingeri"(nu detalii tehnico-economice).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.02.2024 – Corbu s-a intors in CSM

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva