Povestea se repeta. Daunele pe care Statul roman este obligat sa le achite victimelor erorilor judiciare comise de magistrati continua sa fie platite din banii romanilor. Din buzunarele fiecarui contribuabil. Asa stau lucrurile si in ceea ce priveste daunele de 50.000 de lei pe care Statul trebuie sa i le plateasca avocatei Rodica Constantinovici pentru privarea nelegala de libertate dispusa de judecatoarea Mariana Ghena (foto) din CSM (pe vremea in care aceasta activa la ICCJ), asa cum au constatat Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Lumea Justitiei a prezentat pe larg abuzul comis impotriva avocatei Rodica Constantinovici. Arestata preventiv de judecatoarea Mariana Ghena in 2015, intr-un dosar ANRP, si eliberata cateva zile mai tarziu dupa ce colegii Marianei Ghena de la ICCJ (Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile) au desfiintat in totalitate masura arestarii preventive, stabilind ca nu exista probe pentru luarea acesteia, avocata Rodica Constantinovici a dat in judecata statul roman pentru acordarea unor daune morale pentru abuzul comis impotriva sa. A pierdut in prima faza la Tribunalul Bucuresti, castigand apoi la Curtea de Apel Bucuresti in 2018 si la Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2020, cele doua instante stabilind ca statul trebuie sa ii plateasca daune de 50.000 lei (click aici pentru a citi).

Inspectia Judiciara si-a facut treaba

Evident, daunele vor fi achitate de la buget, deci din banii romanilor. Problema este ca cei 50.000 de lei nu vor mai fi recuperati niciodata de la cea care a cauzat condamnarea statului roman, in speta judecatoarea Mariana Ghena. Iar asta pentru ca Ministerul Finantelor nu se va indrepta cu actiune in regres impotriva judecatoarei Mariana Ghena. Nu o va face intrucat orice demers de acest gen a fost taiat din fasa de Inspectia Judiciara.

Intr-un raspuns acordat Lumea Justitiei (vezi facsimil), Ministerul Finantelor precizeaza ca o actiune in regres impotriva Marianei Ghena este imposibila dupa ce Inspectia Judiciara a stabilit ca nu este aplicabila procedura raspunderii disciplinare in acest caz. Concret, Ministerul Finantelor dezvaluie ca a declansat procedura de actiune in regres imediat dupa decizia Curtii de Apel Bucuresti din 2018, solicitand Inspectiei Judiciare sa efectueze verificari pentru a se stabili daca eroarea judiciara cauzata a fost urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, asa cum prevede art. 74/1 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Raportul Inspectiei Judiciare a fost finalizat in 2019, cand a fost trimis Ministerului de Finante, in acesta stabilindu-se ca:

- in speta nu este aplicabila procedura raspunderii materiale a magistratilor;

- nu rezulta din verificarile efectuate indicii ale relei credinte sau gravei neglijente in ceea ce o priveste pe judecatoarea Mariana Ghena.

Intr-adevar actuala Lege 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor modificata in 2018 stabileste ca raportul Inspectiei Judiciare este consultativ, deci Ministerul Finantelor poate sa nu tina cont de el si sa declanseze actiunea in regres, insa Inspectia Judiciara a apreciat ca aceste prevederi, precum si cele din Legea 3127/2004 privind verificarile prin care inspectorii judiciari trebuie sa decida daca a fost sau nu vorba de eroare judiciara sau grava neglijenta nu sunt aplicabile in cazul Marianei Ghena intrucat privarea nelegalaga de libertate s-a produs anterior modificarii legii: “Dispozitiile antementionate nu sunt aplicabile spetei analizate, deoarece acestea sunt incidente doar in cazul situatiilor juridice nascute ulterior intrarii lor in vigoare, nefiind aplicabile situatiilor juridice anterioare in lipsa unor prevederi exprese care sa dispuna ca acestea retroactiveaza”.

Mai mult, aceeasi Inspectie Judiciara a stabilit ca oricum in cauza a intervenit prescriptia raspunderii disciplinare, avand in vedere ca au trecut mai mult de doi ani de la privarea nelegala de libertate comisa de judecatoarea Mariana Ghena.

In ceea ce priveste masura arestarii preventive a avocatei Rodica Constantinovici dispusa de Mariana Ghena, considerata ca fiind privare nelegala de libertate de Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectia Judiciara a constatat ca actuala membra CSM nu a incalcat cu stiinta normele de drept material sau procesual.

Concluzia este ca Ministerul Finantelor nu poate declansa o actiune in regres impotriva judecatoarei Mariana Ghena, ca urmare a raportului Inspectiei Judiciare, daunele pe care statul este obligat sa le plateasca avocatei Constantinovici din cauza privarii nelegale de libertate comise de judecatoarea Mariana Ghena urmand sa fie suportate din buzunarele fraierilor de romani.

Ghena a luat intr-un singur an 120.000 euro. In banca mai sunt alti 100.000 euro. Are de unde sa dea 50.000 lei

Chiar si scapata de orice emotie, judecatoarea Mariana Ghena ar putea face un gest de demnitate, prin care sa isi arate respectul fata de romani. Mai exact, ar putea sa plateasca din banutii ei daunele de 50.000 de lei. Are de unde.

Sa luam doar ultima declaratie de avere a Marianei Ghena postata pe site-ul CSM, cea din 15 iunie 2020. Conform acesteia, Ghena a avut intr-un singur an venituri de, atentie, 593.326,51 lei. Adica aproximativ 120.000 euro. Adica, 12.000 euro pe luna. Bani veniti din salariile incasate de la CSM si cele restante de la ICCJ, plus indemnizatiile de detasare si delegare, precum si din deconturi de calatorii, de transport, chirie si vouchere vacante.

De asemenea, conform declaratiei de avere din 2020 (cititi aici declaratia de avere), Mariana Ghena avea in banca 529.444,35 lei, adica peste 100.000 euro. Si daca nu ar vrea sa cheltuiasca din banii stransi ca sa dea cei 50.000 lei, Mariana Ghena ar putea vinde unul dintre cele doua apartamente, una dintre cele doua case de locuit, unul dintre cele trei terenuri sau una dintre cele trei masini pe care familia sa le detine.

Iata un fragment din raspunsul Ministerului de Finante in cazul “Ghena-Constantinovici”, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“In contextul indeplinirii obligatiilor ce revin Statului Roman prin Ministerul Finantelor derivate din aplicarea dispozitiilor art.96 alin.7 si 8 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa comunicarea deciziei din apel s-a solicitat Inspectiei Judiciare, initierea procedurilor prevazute de art. 74/1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la imprejurarile care au condus la condamnarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru privarea nelegala de libertate a reclamantei Constantinovici Rodica, respectiv de a ne comunica daca eroarea judiciara cauzata de judecator sau procuror a fost ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Pe rolul Inspectiei Judiciare a fost constituit dosarul nr.9057/IJ/4085/DIJ/2018 solutionat prin Raportul Comisiei nr. 3 ce ne-a fost comunicat prin adresa nr.6185/2019.

Concluziile raportului au fost in sensul ca:

- in speta nu este aplicabila procedura raspunderii materiale a magistratilor reglementata prin dispozitiile coroborate ale art.74 indice 1 din Legea nr.317/2004 si ale art.96 din Legea nr.303/2004,

- nu rezulta din verificarile efectuate indicii ale relei credinte sau gravei neglijente prin pronuntarea incheierii nr.919/27/28.11.2015, in dosarul nr.4303/1/2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, implicit, indiciile abaterii disciplinare reglementate de art.99 lit.t prin raportare la art.99 indice 1 din Legea nr.303/2004, astfel ca nu se impune sesizarea din oficiu a Inspectiei Judiciare pentru efectuarea de verificari prealabile in procedura reglementata de art.45 si urmatoarele din Legea nr.317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In principal, argumentele care au stat la baza solutiei mai sus expuse au vizat urmatoarele:

Raportat la momentul intrarii in vigoare a Legii nr.242/2018 care a modificat dispozitiile art.96, stabilind actualul cadru legal al antrenarii raspunderii materiale a magistratilor pentru eroare judiciara, inclusiv prin stabilirea expresa a unor situatii cand exista eroare judiciara, instituirea unor termene si a obligatiei de a le urma, in vederea exercitarii actiunii in regres, procedura prevazuta de art.74 indice 1 - introdus prin Legea nr.234/04.10.2018, in vigoare de la 11.10.2018, Inspectia Judiciara a apreciat ca dispozitiile antementionate nu sunt aplicabile spetei analizate, deoarece acestea sunt incidente doar in cazul situatiilor juridice nascute ulterior intrarii lor in vigoare, nefiind aplicabile situatiilor juridice anterioare in lipsa unor prevederi exprese care sa dispuna ca acestea retroactiveaza.

Pe de alta parte, tinand cont de prevederile art.542 Cod procedura penala s-a retinut ca, in ceea ce o priveste pe doamna judecator Ghena Mariana nu s-a facut dovada existentei vreunei hotarari penale definitive sau a unei ordonante a procurorului prin care sa se constate in sarcina sa existenta relei credinte sau a culpei profesionale grave, in legatura cu solutionarea dosarului nr.4303/1/2015.

Se mai retine in raport faptul ca, imprejurarea ca situatia de fapt si cea de drept pot fi interpretate uneori in moduri diferite si pot fi sustinute cu argumente este de esenta justitiei. Prin urmare, in masura in care este vorba despre esenta activitatii de judecata, masurile de supraveghere pot fi considerate admisibile, in mod exceptional, numai daca este vorba de o greseala evidenta, neindoielnica, careia ii lipseste chiar si cea mai slaba justificare, situatie care nu se regaseste in cauza analizata.

In acelasi raport, Inspectia Judiciara mentioneaza ca, din analiza hotararii pronuntate in cauza, rezulta rationamentul logico-juridic urmat, argumentele avute in vedere in sustinerea acestuia si nu se poate retine ca astfel, judecatorul de drepturi si libertati ar fi incalcat cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea vreunei parti sau ca acesta ar fi nesocotit din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual, pentru a ne afla in prezenta indiciilor relei credinte sau grave neglijente. imprejurarea ca instanta de fond si cea de control judiciar au apreciat diferit aspectele de ordin probator si normele legale incidente, in conditiile in care fiecare instanta a realizat o analiza temeinica si detaliata a acestora, cu expunerea clara a argumentelor avute in vedere la pronuntarea solutiilor, nu se pot constitui in indicii ale relei credinte sau gravei neglijente in sarcina judecatorului fondului.

In alta ordine de idei, Inspectia Judiciara retine ca, in raport de data pronuntarii incheierii nr.919/27/215-28.11.2015 in cauza a intervenit prescriptia raspunderii disciplinare, avand in vedere ca Inspectia Judiciara a fost sesizata cu depasirea termenului prevazut de art.46 alin.7 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de 2 ani de la presupusa savarsire a faptei.

Conform art.96 alin.8 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Statul, prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului consultativ al Inspectiei Judiciare prevazut la alin. (7) si al propriei evaluari, apreciaza ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Avand in vedere expunerea de motive din cuprinsul Raportului Comisiei nr.3 din cadrul Inspectiei Judiciare, redate sintetic mai sus si faptul ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in regres impotriva judecatorului care a dispus masura arestarii preventive, Ministerul Finantelor in calitate de reprezentant al Statului Roman nu a promovat acest demers judiciar impotriva doamnei judecator Mariana Ghena.

Tinem sa subliniem faptul ca Ministerul Finantelor nu are posibilitatea legala de a introduce actiuni in regres impotriva magistratilor fara o sesizare prealabila in acest sens din partea Consiliului Superior al Magistraturii/Inspectiei Judiciare, intrucat, pe de o parte, Ministerul Finantelor nu are parghiile necesare si nici atributiile legale de a stabili persoana care se face vinovata de producerea prejudiciului (ca exponent al puterii executive acesta nu isi poate aroga atributii ce tin de prerogativele conferite puterii judecatoresti fara a incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat), iar pe de alta parte, reaua credinta sau grava neglijenta/vinovatia o pot stabili fie organele abilitate, recte Inspectia Judiciara, fie instantele de judecata”.