Asta chiar e o bomba! Cel care astazi este mana dreapta in campania prezidentiala a lui Klaus Iohannis, actualul europarlamentar Rares Bogdan, pe cand era un incisiv jurnalist si realizator TV il nimicea pe actualul presedinte pe tema subiectului legat de modalitatea in care Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR), organizatie al carei presedinte la nivel national era taman Klaus Werner Iohannis, obtinea in instanta calitatea de succesor in drepturi a bunurilor detinute de Grupul Etnic German (organizatie nazista infiintata in 1940 si desfiintata de Regele Mihai prin decretul-lege nr.485 in 7 octombrie 1944), deposedand Primaria Sibiu, unde primar era tot Klaus Iohannis, de bunurile aflate in Patrimoniul Statului. Vorbim aici de zeci de imobile cu o valoare de patrimoniu imensa, scoli, licee, chiar cladirea Filarmonicii de Stat Sibiu, si multe alte bunuri aflate pana in 2007 in posesia Statului roman.

Culmea este ca, pe atunci, in cadrul emisiunii pe care o realiza la Realitatea TV, la auzul stirii ca FDGR, condusa de Iohannis, s-a dus in fata instantei pentru a cerere recunoasterea calitatii de continuator al organizatiei naziste Grupul Etnic German, Rares Bogdan (foto 1) exclama: "Este o bomba!" Si chiar era! Pana cand nu a mai fost vazuta... Ca si acum, cand toata lumea stie de intrarea FDGR in posesia bunurilor Statului, dar nu se prea vorbeste despre asta, mai ales in campanie, ca nu cumva sa se deranjeze presedintele patriei. Caci, pe langa problema caselor avute si "eliminate", Iohannis ar fi trebuit sa explice si de ce in calitate de primar al Sibiului nu a inteles sa atace hotararea prin care FDGR, al carui presedinte la nivel national era, deposeda Primaria pe care o conducea de bunurile aflate in posesia Statului roman. La fel cum trebuie sa explice daca in mandatul sau a renuntat la datoria istorica a Germaniei catre Romania de circa 19 miliarde euro !

Reactia lui Rares Bogdan cand a auzit de enormitatea care se petrecea la Sibiu a fost prezentata de deputatul PSD Liviu Plesoianu pe Facebook, si o prezentam mai jos:

SIIJ pe urmele patrimoniului FDGR

Povestea dobandirii de catre FDGR a drepturilor succesorale asupra bunurilor imobile detinute pana in 1944 de organizatia nazista Grupul Etnic German este absolut scandaloasa. Modul in care s-a facut trecerea unor bunuri din patrimoniul Statului in patrimoniul unei organizatii – in speta FDGR – care s-a prezentat mot in instanta drept continuator al Grupului Etnic German, a fost prezentat pe larg in publicatia Justitiarul.ro de jurnalistului Albin Marinescu, considerat cosmarul lui Iohannis datorita dezvaluirilor explozive facute de-a lungul timpului despre actualul presedinte.

Dincolo de aspectele de moralitate pe care le ridica calitatea FDGR "de continuator", ori de "succesor" al unei organizatii naziste (in conditiile in care prin Conventia de Armistitiu de la Moscova din 12 septembrie 1944 toate grupurile naziste, inclusiv Grupul Etnic German, au fost dizolvate, iar prin Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 Romania a garantat ca nu va ingadui in viitor existenta unor organizatii naziste pe teritoriul sau), sunt indicii ca in aceasta speta pot fi ridicate si aspecte de ordin penal, despre care auzim ca sunt in prezent cercetate, ce sa vedeti, la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, pe care Klaus Iohannis o vrea desfiintata.

Pentru cei care nu cunosc, in august 2019, Asociatia Civica Solidaritatea Hunedoreana (ACSH) a depus la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie o sesizare impotriva judecatoarei Maria Morar de la Judecatoria Sibiu (cea care a recunoscut calitatea FDGR de succesor in bunuri a Grupului Etnic German si care in 31 decembrie 2016 s-a pensionat, printr-un decret semnat de presedintele Klaus Iohannis) sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, chiar in legatura cu modalitatea de recunoastere a calitatii FDGR (Click aici pentru a citi).

Sentinta care a imbogatit FDGR

Iar totul a inceput de la o sentinta care nu a fost atacata de Primaria Sibiu, condusa de Iohannis, si care a devenit, prin neatacare, irevocabila.

Este vorba despre Sentinta civila nr. 2790 pronuntata in 28 mai 2007 de judecatoarea Maria Morar de la Judecatoria Sibiu in dosarul nr.1672/306/2007 (vezi facsimil 1). Dosar care a fost constituit ca urmare a cererii formulate in 26 februarie 2007 de Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, reprezentat de Hans Klein, (adica de o filiala a FDGR-ului mare condus la acea data de Klaus Iohannis) prin care solicita ca "in contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar (n.red. - adica Klaus Iohannis) si Consiliul Local al Municipiului Sibiu sa se constate calitatea petentului de succesor in drepturi fata de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe)" (vezi facsimil 2).

Aceasta calitate atragea pe langa obtinerea de catre FDGR a titlului de continuator al unei organizatii naziste intr-o Romanie abia intrata in Uniunea Europeana, si dreptul asupra tututor bunurilor detinute de Grupul Etnic German pana la data de 7 noiembrie 1944, cand Regele Mihai a anulat prin decret-lege organizatia nazista, iar Statul a preluat bunurile.

Chestiunea intrarii in posesie a bunurilor Grupului Etnic German a fost de altfel atent subliniata in cererea de chemare in judecata formulata de Hans Klein, care preciza urmatoarele:

"Prin stabilirea cadrului legislativ in care comunitatea minoritatii nationale organizate dupa 1989 intr-o entitate de drept privat poate fi considerata continuatoarea persoanelor juridice ale acestei minoritati, legiuitorul roman a inteles sa sprijine minoritatile nationale in redobandirea unor imobile cu care acestea au imbogatit patrimoniul cultural al tarii noastre. In cazul minoritatii germane, astazi mult redusa numeric dar care a lasat in urma ei o civilizatie materiala si un patrimoniu de care beneficiaza astazi si cu care se mandresc si celelalte nationalitati din Romania, recunoasterea continuitatii este nu numai un act de justitie ci si unul de echitate".

Iohannis a dat bunurile Statului de parca a dat bunuri din casa lui

Fata de aceasta actiune, primarul Sibiului, adica Iohannis, a formulat intampinare prin care a aratat ca "lasa la aprecierea instantei solutia ce se va pronunta in cauza". Chiar asa, ce i-ar pasa unui primar de bunurile imobile aflate in patrimoniul Statului roman si al Primariei pe care o administreaza?

De la formularea actiunii de catre FDGR si pana la pronuntare nu au trecut decat trei luni, judecatoarea Maria Morar pronuntandu-se in data de 28 mai 2007 in sensul recunoasterii calitatii de succesor in drepturi al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu fata de Grupul Etnic German.

De la acel moment, adica din 28 mai 2007, Klaus Iohannis in calitate de primar al Sibiului, avea un termen de 15 zile pentru a ataca solutia pronuntata de judecatoarea Maria Morar.

Numai ca, sentinta nu a fost atacata, astfel ca, prin neatacare, a devenit irevocabila, iar in baza acestei solutii s-au retrocedat bunuri de zeci de milioane de euro unei organizatii care s-a prezentat in fata instantei drept continuator al Grupului Etnic German.

Ne intrebam in aceste conditii, absolut legitim:

-De ce nu a atacat Iohannis solutia Judecatoriei Sibiu prin care Primaria pe care o conducea a fost deposedata de bunurile aflate in Patrimoniul Statului?

-Cum a putut judecatoarea Maria Morar sa cedeze cu atata usurinta imensul Patrimoniu al Statului unei organizatii care s-a prezentat cu o cerere de chemare in judecata insirata pe trei foi, solicitand recunoasterea unui statut care atragea intrarea in posesia a unor bunuri de o valoare colosala, sub titlu de represalii de razboi?

Teama de dezbatere cu presa libera il afunda pe Iohannis

Fiind necesare in continuare clarificari pentru modul in care a inteles sa gestioneze posibilitatea pierderii patrimoniului Statului in favoarea Forumului Democrat al Germanilor din Romania pe care il conducea, Klaus Iohannis continua sa tina ridicat un zid intre el si presa libera, care ar putea sa ii adreseze intrebari legate de acest subiect.

De altfel, foarte multa lume opineaza ca asta este unul dintre motivele pentru care astazi Iohannis se teme sa faca o dezbatere cu presa libera, alta decat cea cu ziaristii aliniati in aula Bibliotecii Central Universitare, inarmati cu foi cu intrebari pe care (nu vom sti niciodata) Iohannis poate le cunoastea dinainte.

Din punctul nostru de vedere, Primaria Sibiului – in speta Klaus Iohannis – care trebuia sa se comporte ca un bun gospodar al averii Statului nu a facut nimic, hotarand sa nu atace in instanta hotararea prin care imensul patrimoniu al Statului revenea FDGR. Nu ar trebui totusi sa ne mire, caci nu este pentru prima data cand se vorbeste despre Klaus Iohannis ca fiind cel care renunta la bunurile care se cuvin Romaniei.

A renuntat Iohannis la datoria pe care Germania o avea catre Romania?

Se vorbeste intens despre faptul ca a facut acest lucru chiar mai recent de 2007! Si nu in calitate de primar al Sibiului, ci in calitate de presedinte al Romaniei.

In spatiul public s-a vehiculat, tot asa, pe la colturi, ca inca presedintele Klaus Werner Iohannis, nici bine instalat la Cotroceni, mai precis in 2015, a luat decizia de a renunta la datoria istorica pe care Germania, condusa de cancelarul Angela Merkel, o avea catre Romania din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Este vorba despre acea datorie care s-ar ridica la circa 19 miliarde de euro si care ar reprezenta valoarea bunurilor romanesti exportate in Germania – constand in petrol, produse agricole si forestiere.

Daca Iohannis a renuntat sau nu la datoria de aproape 19 miliarde de euro a Germaniei catre Romania iarasi nu avem cum sa stim pentru ca inca presedintele patriei refuza sa faca o dezbatere reala cu presa libera.

Cat de constient este presedintele Iohannis de faptul ca neclarificarea unor situatii si neasumarea unor decizii poate afecta serios capitalul electoral, ramane de vazut. Mai sunt vreo 3 zile de campanie...

Va urma...

In editia viitoare vom prezenta modalitatea in care o institutie a Statului roman a inteles sa sanctioneze niste jurnalisti pentru ca au avut curajul sa vorbeasca despre afacerea FDG.

Iata Cererea de chemare in judecata:

Iata sentinta neatacata de primarul Klaus Iohannis: