Avocatii Valeriu Stoica (foto 1) si Raluca Bercea (foto 2), precum si Camelia Toader (foto 3) – fosta judecatoare la ICCJ, apoi la CJUE – au emis patru recomandari legate de legile justitiei.

Ministerul Justitiei a publicat miercuri, 21 februarie 2024, raportul intocmit de catre cei trei profesionisti ai dreptului ca raspuns la recomandarile formulate de catre Comisia de la Venetia in avizul nr. 1105 din 19 decembrie 2022. Totusi, MJ subliniaza ca publicarea acestui raport nu are rolul de a redeschide dezbaterile publice privind legile justitiei – cel putin nu deocamdata. O evaluare a legilor justitiei – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii – ar trebui facuta impreuna cu sistemul judiciar si numai dupa ce cele trei acte normative vor fi avut suficient timp sa-si produca efectele, mentioneaza ministerul.

Prima recomandare din raportul intocmit de echipa Stoica-Bercea-Toader se refera la modificarea procedurii de numire in functii de vicepresedinti ai instantelor si de adjuncti, in sensul ca interviul sustinut in fata sectiei corespunzatoare din CSM sa devina obligatoriu, iar nu facultativ, asa cum prevede actuala forma a art. 168 alin. 2 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „Atunci cand Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza necesar, judecatorul / procurorul propus pentru numirea in functia de conducere potrivit art. 167 va sustine in fata Sectiei pentru judecatori, respectiv a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat si prin videoconferinta”.

A doua recomandare a celor trei profesionisti ai dreptului are in vedere ca sefii, prim-adjunctii si adjunctii celor trei mari parchete – PICCJ, DNA si DIICOT – sa aiba un mandat mai lung (cinci ani, in loc de trei, cum este acum), dar acest mandat sa nu poata fi innoit. In drept, este vorba despre art. 144 alin. 1 din Legea 303/2022: „Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestora, procurorii-sefi de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ai Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de procuror sau judecator, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod”.

A treia recomandare vizeaza eliminarea posibilitatii ca Procurorul General sa invalideze orice masura dispusa de catre procurori, in orice dosar, pe motiv de nelegalitate sau netemeinicie. In acest sens, profesorii universitari Valeriu Stoica, Raluca Bercea si Camelia Toader propun eliminarea sefului PICCJ din art. 68 alin. 3 al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara: „Masurile si solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate in scris si motivat de catre procurorul ierarhic superior ori de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acesta constata ca sunt nelegale sau netemeinice”.

In fine, a patra recomandare spune ca nu trebuie inserate in legile justitiei prevederi exprese care sa oblige politistii judiciari a raporta ministrului Afacerilor Interne cu privire la activitatea lor desfasurata sub coordonarea procurorilor. Totusi, Stoica, Bercea si Toader au facut aceasta sugestie nu pe fondul problemei, ci din motive de tehnica legislativa. Altminteri, cei trei juristi nu au nimic impotriva ca o asemenea obligatie sa fie introdusa intr-o viitoare lege de organizare si functionare a politiei judiciare.

Redam comunicatul MJ:

„Raportul Panelului pentru justitie

In data de 24 mai 2023, Ministerul Justitiei a anuntat constituirea unui panel de experti independenti (Panelul pentru justitie) pentru analiza si evaluarea Opiniei Comisiei de la Venetia nr.1105/2022.

Obiectivul principal al Panelului a fost efectuarea unei analize si evaluari aprofundate a recomandarilor formulate de Comisia de la Venetia referitoare la cele trei legi ale justitiei: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Panelul pentru justitie a fost format din trei experti independenti, cu o reputatie profesionala consacrata. Acestia sunt profesor dr. Valeriu Stoica, avocat si fost ministru al justitiei in perioada 1996-2000, profesor dr. Raluca Bercea si profesor dr. Camelia Toader, fost judecator roman la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Raportul a fost prezentat Ministerului Justitiei si transmis Comisiei de la Venetia si Comisiei Europene, in vederea continuarii dialogului cu aceste institutii pentru consolidarea independentei justitiei.

Raportul contine 4 recomandari, formulate in raport de recomandarile din Opinia Comisiei de la Venetia cu privire la legile justitiei:

• Recomandarea nr. 1

Grupul de lucru apreciaza ca procedura actuala de selectie si numire a judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere decat cele prevazute la art. 150 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (vicepresedintii instantelor/adjunctii conducatorilor parchetelor) prezinta suficiente elemente prin care sa se garanteze transparenta si sa se urmareasca diminuarea arbitrariului. In mod special, Grupul de lucru subliniaza ca, desi nu se prevede in mod expres ca sectia corespunzatoare din cadrul CSM are posibilitatea de a refuza propunerea facuta de presedintele instantei/conducatorul parchetului, la aceasta concluzie se ajunge prin interpretarea sistematica a legii, confirmata si de practica sectiilor din cadrul CSM de a supune la vot propunerile de numire. De asemenea, Grupul de lucru recomanda ca procedura interviului prevazuta in art. 168 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 sa devina obligatorie.

• Recomandarea nr. 2

Grupul de lucru subliniaza ca durata mandatului si posibilitatea reinnoirii acestuia in cazul procurorilor de rang superior („high ranking prosecutors”) sunt aspecte care nu cunosc o abordare unitara la nivel european. Cu toate acestea, pozitia constanta a Comisiei de la Venetia, preluata si in recomandari ale OECD, precum si evolutia la nivel european, incurajeaza implementarea unui sistem in care durata mandatului sa fie mai lunga, fara posibilitatea de reinnoire. Grupul de lucru recomanda o varianta in care durata mandatului pentru functiile enumerate la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 ar fi prelungita de la trei la cinci ani, fara posibilitatea de reinnoire a mandatului.

• Recomandarea nr. 3

Grupul de lucru apreciaza ca fiind oportuna eliminarea posibilitatii procurorului general al PICCJ de a invalida pentru nelegalitate sau netemeinicie orice masura dispusa de procurori, in orice cauza. In acest sens, s-ar putea avea in vedere eliminarea sintagmei „ori de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie” din cuprinsul art. 68 alin. (3) din Legea nr. 304/2022.

• Recomandarea nr. 4

Grupul de lucru apreciaza ca nu se impune modificarea „Legilor Justitiei” in sensul includerii unei mentiuni exprese privind inexistenta unei obligatii a ofiterilor/agentilor din politia judiciara de raportare catre ministrul de interne cu privire la activitatea profesionala condusa sau supravegheata de procurori, avand in vedere cadrul legal deja existent, si considera ca, din ratiuni de tehnica legislativa, ar fi mai potrivita inserarea unei asemenea norme de detaliu in viitoarea lege care va reglementa organizarea si functionarea politiei judiciare.

Ministerul Justitiei face precizarea ca publicarea raportului Panelului de experti nu urmareste, in aceasta etapa, redeschiderea dezbaterilor publice cu privire la legile justitiei.

Ministerul Justitiei considera ca o evaluare a legilor justitiei ar trebui facuta, impreuna cu sistemul judiciar, dupa o perioada rezonabila de la punerea in aplicare a legilor justitiei.

Stabilitatea reformelor mentionate este importanta, iar Ministerul Justitiei se angajeaza pe deplin sa asigure aceasta stabilitate pentru toate aspectele ce tin de competenta sa”.

* Cititi aici intregul raport al Ministerului Justitiei

* Cititi aici recomandarile Comisiei de la Venetia in limba engleza

sursa foto Bercea: Editura Solomon

sursa foto Toader: Editura Hamangiu