Guvernul PSD-PNL-UDMR al lui Marcel Ciolacu a reusit sa infurie nu doar asociatiile de traditie ale magistraturii, ci si aripa #rezist din sistemul judiciar cu planul de a modifica pensiile judecatorilor si procurorilor, precum si conditiile privind pensionarea acestora.

In aceeasi zi de miercuri, 9 aprilie 2025, in care AMR, UNJR, AJADO, APR si ANMPR au luat atitudine (click aici pentru a citi), Forumul Judecatorilor din Romania – condus de judecatorul CAB Dragos Calin (foto) – a emis un comunicat in care a avertizat ca daca guvernarea va insista sa diminueze pensiile magistratilor si sa creasca varsta de pensionare, ne vom trezi din nou cu un val de pensionari in sistem. Mai exact, FJR estimeaza „pensionarea imediata a peste 1.000 de magistrati”.

Si nu e doar atat: asemenea masuri (care reapar in orice perioada electorala) vor afecta atat independenta judecatorilor si procurorilor, cat si increderea magistratilor in stabilitatea sistemului, puncteaza asociatia lui Dragos Calin.

Minte cine da vina pe UE

In acelasi comunicat, Forumul Judecatorilor din Romania demonteaza linia de propaganda a Guvernului potrivit careia schimbarile in legatura cu pensiile magistratilor ar fi fost cerute de catre insasi Comisia Europeana.

Totodata, ONG-ul atrage atentia ca exista o jurisprudenta constanta a CCR care se opune modificarilor arbitrare in ceea ce priveste veniturile judecatorilor si procurorilor.

Iata intregul comunicat al FJR:

„Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania adreseaza un nou apel Presedintelui interimar al Romaniei, Parlamentului Romaniei si Guvernului Romaniei cu privire la reformele necesare in domeniul justitiei si la necesitatea abtinerii in privinta adoptarii unor acte normative de natura a afecta negativ statutul constitutional al magistratilor

In ultimii ani, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a invederat autoritatilor romane de zeci de ori necesitatea adoptarii unor reforme prin care justitia romana sa recapete elementele necesare functionarii sale in baza principiilor independentei, meritocratiei, eficientei si responsabilitatii.

Legile justitiei, adoptate in anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav in privinta pilonilor sai, a fundamentelor unei justitii independente.

Nu numai ca autoritatile relevante nu au reactionat sub nicio forma pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape in fiecare an, ori de cate ori exista perioade electorale, propun intempestiv modificarea conditiilor de vechime minima ori a conditiilor de varsta necesare pensionarii magistratilor, ceea ce reprezinta o afectare a independentei si a increderii legitime a persoanelor in cauza (judecatori sau procurori) in exercitiu la data modificarii acestor dispozitii si care ar putea determina pensionarea imediata a peste 1.000 de magistrati.

Statutul judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori in cativa ani, in scopuri electorale ori pentru a determina crize de personal si pensionarea a mii de judecatori. Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativa care, sub pretextul indeplinirii cerintelor din 'Jalonul 215. Intrarea in vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR', schimba din nou statutul magistratilor, sub aspecte asupra carora Curtea Constitutionala a Romaniei a trasat linii rosii clare, iar Comisia Europeana a emis o evaluare pozitiva.

Ca efect al Deciziei nr.724 din 19 decembrie 2024 a Curtii Constitutionale, nu exista informatii potrivit carora Comisia Europeana ar fi solicitat Guvernului Romaniei sa mareasca din nou varsta si vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu sa se stabileasca intr-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii, pentru ca este evident ca acest aspecte sunt neconstitutionale, asa cum reiese si din Decizia nr.467 din 2 august 2023 a Curtii Constitutionale.

De altfel, textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logica matematica, intrucat face sa ramana fara niciun efect o parte semnificativa a situatiilor practice existente, respectiv ipoteza magistratilor nascuti incepand cu anul 1981, aceste persoane putand beneficia de pensia de serviciu doar la implinirea varstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea in functie acumulata, contrar deciziilor Curtii Constitutionale.

Carta Europeana cu privire la statutul judecatorului, emisa de Consiliul Europei, stabileste in mod indubitabil un reper fundamental in materie: 'cuantumul pensiei judecatorului trebuie sa fie cat de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerari'.

Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nu s-au nascut din neant, printr-un complot al unor judecatori constitutionali, asa cum afirma diverse voci neavizate, ci au urmat tot aceste principii europene, Romania fiind stat membru al Consiliului Europei.

De asemenea, Codul Statelor Unite ale Americii, Capitolul 28, Sectiunea § 371, stabileste clar ca un judecator, daca alege sa se pensioneze, 'va primi, pe tot parcursul vietii sale, o anuitate egala cu salariul pe care il primea la momentul pensionarii' (spre exemplu, pentru anul 2025, salariul pentru judecatorii de la curtile de apel din SUA a fost de 262.300 USD, suma care va constitui si cuantumul pensiei lor anuale, in caz de eliberare din functie prin pensionare).

Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr.724 din 19 decembrie 2024, a criticat tocmai faptul ca legiuitorul nu a respectat principiul independentei justitiei, sub aspectul securitatii financiare a magistratilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea in perioada in care era in activitate. Aceste considerente ale deciziei Curtii Constitutionale fixeaza un obiectiv primordial, respectiv faptul ca valoarea pensiei de serviciu sa fie cat mai apropiata posibil de aceea a ultimei remuneratii primite, ceea ce inseamna ca baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiata de cuantumul venitului ce reprezinta indemnizatia pentru activitatea desfasurata in calitate de magistrat, respectiv a functiei, gradului profesional si vechimii avute.

Singura marja de apreciere lasata de Curtea Constitutionala a Romaniei vizeaza acele pensii ale unor magistrati stabilite anterior anului 2023, al caror calcul a condus la venituri mult mai mari decat ultima remuneratie primita – diferente asupra carora Comisia Europeana a indicat ca ar fi generatoare de inechitati.

Orice reglementare referitoare la salarizarea si stabilirea pensiilor magistratilor trebuie sa respecte cele doua principii (al independentei justitiei si al statului de drept), cadrul constitutional actual fundamentand securitatea financiara a magistratilor.

Reafirmam ca, pentru a nu fi distruse complet fundamentele justitiei romane, Presedintele interimar al Romaniei, Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei trebuie sa inteleaga ca sunt urgent necesare reforme reale in justitie, care sa puna in aplicare hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene si cerintele organismelor europene si internationale relevante, mai ales Comisia de la Venetia si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Astfel, OCDE a reiterat observatia privitoare la lipsa unor concursuri meritocratice privind promovarea magistratilor, indeosebi la Inalta Curte de Casatie si Justitie, modalitatile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotararilor judecatoresti pronuntate de candidati pe parcursul intregii lor activitati (insotite de un interviu in fata Sectiei pentru judecatori a CSM in privinta promovarii la ICCJ) fiind contestate sistematic de o parte serioasa a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevarat meritocratic.

Asa cum Comisia Europeana a solicitat de mai multe ori, trebuie introduse in legislatie recomandarile Comisiei de la Venetia din ultimul Aviz urgent, emis la sfarsitul anului 2022, respectiv: 'extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang inalt de la trei ani, cat este in prezent, si eliminarea posibilitatii reinnoirii mandatelor, precum si consolidarea garantiilor in cazul in care procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie infirma motivat toate masurile si solutiile adoptate de ceilalti procurori (cu exceptia DNA si DIICOT). Printre alte modificari propuse, se numara o selectie prin concurs pentru vicepresedintii instantelor si procurorii-sefi adjuncti ai parchetelor si stabilirea in mod clar a faptului ca agentii politiei judiciare detasati pe langa parchete nu au obligatii de raportare fata de Ministerul de Interne'.

Totodata, Comisia de la Venetia regreta faptul ca legiuitorul nu a restabilit competentele de dinainte de infiintarea SIIJ si recomanda restabilirea competentelor DNA de a investiga si urmari penal infractiunile comise de judecatori si procurori.

Mai recent, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), prin Avizul nr. 27 (2024) privind raspunderea disciplinara a judecatorilor, a solicitat evitarea oricarui abuz in initierea si desfasurarea procedurilor disciplinare, in lipsa oricaror probe. Aceste proceduri trebuie derulate intr-un interval de timp rezonabil, fiind necesara reglementarea posibilitatii recuzarii membrilor completului disciplinar. De asemenea, Avizul CCJE nr. 23(2020) privind rolul asociatiilor judecatorilor in sprijinirea independentei judiciare arata ca 'judecatorii nu pot fi obligati sa isi dezvaluie calitatea de membru al unei asociatii de judecatori', tocmai pentru a fi protejati si a preintampina atacurile nejustificate impotriva acestora.

Amintim si Recomandarile Biroului OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR) privind independenta sistemului judiciar si raspunderea magistratilor (Recomandarile de la Varsovia) din anul 2023, care sugereza necesitatea altor modificari legislative: 'consiliile judiciare nu ar trebui sa fie dominate de judecatori din instante de apel sau de la alte instante superioare. In cazul in care presedintele unei instante este numit in consiliul judiciar, acesta trebuie sa demisioneze din functia de presedinte de instanta; pentru a evita concentrarea excesiva a puterii intr-un singur organism judiciar si perceptia corporatismului, competentele sunt impartite intre organismele judiciare autonome, iar organismelor separate li se incredinteaza atributii specifice ale administratiei judiciare, cum ar fi selectia, promovarea si formarea judecatorilor, disciplina, evaluarea performantei si bugetul; procedurile disciplinare privind pe membrii consiliilor judiciare ar trebui sa fie desfasurate de organisme care nu au in componenta membri ai consiliului judiciar; in cursul cercetarii disciplinare, judecatorul acuzat poate fi suspendat numai ca masura temporara, in circumstante exceptionale si cu plata indemnizatiei; pentru a preveni perceptia nepotismului, a coruptiei sau a altor influente necuvenite, transferurile judecatorilor in cadrul sectiilor unei instante sau intre instante ar trebui efectuate printr-un proces in care sunt stabilite in mod explicit criteriile de transfer si in care organismul responsabil cu luarea deciziilor cu privire la transferuri ofera o justificare clara si intemeiata legal pentru transferul sau refuzul acestuia; delegarile sau detasarile judecatorilor la alte instante sau institutii ar trebui sa se faca pentru o perioada fixa si limitata, dar nu mai mult de sase luni; mutarea intre sectii a unui judecator ar trebui efectuata numai cu acordul scris al judecatorului respectiv; consiliile judiciare si alte organisme autonome ar trebui sa promoveze in mod proactiv egalitatea de gen in contextul functiilor lor si in sistemul judiciar in general'.

De asemenea, reglementarea medierii obligatorii in Romania este o solutie care nu mai poate fi evitata, sustinuta fiind si de hotararile CJUE, pentru a evita condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului determinate de intarzierile firesti in solutionarea cauzelor civile lato sensu, in coordonatele actuale ale lipsei acute de personal in sistemul judiciar.

Cel mai recent, ordonanta emisa de Curtea de Justitie a Uniunii Europene la 3 septembrie 2024 in cauza C-658/23, Investcapital Ltd, reconfirma faptul ca Directiva 2008/52 nu se opune, in principiu, unei reglementari nationale conform careia recurgerea la mediere, inainte sau dupa inceperea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sanctiuni (a se vedea in acest sens Hotararea din 14 iunie 2017, Menini si Rampanelli, C-75/16, EU:C:2017:457, punctele 49 si 50).

In plus, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a mentionat ca o reglementare nationala precum cea din Romania, in temeiul careia, in anumite tipuri de litigii in materie civila, inclusiv cele susceptibile sa intre in domeniul de aplicare al Directivei 2008/52, reclamantii sunt obligati sa participe la o sedinta de informare privind avantajele medierii, este in principiu compatibila cu articolul 5 alineatul (2) din aceasta directiva, sub rezerva ca o asemenea reglementare sa nu impiedice partile sa isi exercite dreptul de acces la sistemul judiciar.

In atare imprejurari, in Romania nu exista niciun obstacol legislativ sau jurisdictional care sa impiedice legiferarea unei proceduri de mediere obligatorie, spre exemplu: in ceea ce priveste cauzele din domeniul protectiei consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor; in anumite cauze din materia dreptului familiei; in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte litigii care privesc raporturile de vecinatate; in domeniul raspunderii profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta procedura; in litigiile de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca; in litigiile civile a caror valoare este sub 100.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la registrul comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedura prevazuta la art. 1.013 – 1.024 sau la cea prevazuta la art. 1.025 – 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (n.r. Codul de procedura civila).

In Romania exista un corp pregatit de mediatori, avocatii si notarii publici putand fi, de asemenea, antrenati in proceduri amiabile, iar medierea obligatorie ca o conditie de admisibilitate a actiunii in justitie este deja legiferata in diverse state ale Uniunii Europene (a se vedea modelul italian, care poate deveni unul viabil si pentru Romania; modelul implica obligativitatea parcurgerii procedurii medierii anterior sesizarii instantei, costurile pentru prima sedinta fiind suportate de stat, iar Curtea Constitutionala a Italiei a validat constitutionalitatea acestui model, prin Decizia nr. 97 din 18 aprilie 2019) si sustinuta ferm de jurisprudenta obligatorie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv a Curtii Europene a Drepturilor Omului”.