Chiar daca gunoiul din Sectorul 1 este principalul scandal din jurul primaritei Clotilde Armand (foto 1), Lumea Justitiei va prezinta alta problema legata de numele USR-istei, pe care presa a trecut-o cu vederea. Vorbim despre o problema cu atat mai dureroasa, cu cat ea a aparut in contextul crizei economice provcate de pandemie.

Mai exact, Consiliul Local din Sectorul 1 a lasat multi oameni pe drumuri cand a desfiintat trei institutii, atributiile acestora fiind preluate de catre aparatul primarului. Nu o spunem noi, ci instanta care a suspendat hotararea de consiliu local ce a inflamat spiritele.

Ne referim la Hotararea Consiliului Local nr. 291 din 4 decembrie 2020, prin care au fost desfiintate:

- Administratia Pietelor Sector 1;

- Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice Sector 1;

- Centrul Cultural Sector 1.

Reclamantii sunt in cea mai mare parte persoane fizice (angajati ai celor trei institutii desfiintate), dar si Sindicatul Angajatilor Administratiei Publice Locale la Nivelul Administratiei Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice Sector 1 Bucuresti.

Constienta fiind de situatia disperata in care au ajuns angajatii celor trei institutii in urma desfiintarii lor (situatie agravata in contextul economic dificil provocat de pandemie), judecatoarea Adina Ghita (foto 2) de la Tribunalul Bucuresti a suspendat HCL S1 291/2020 la data de 30 martie 2021 pana la solutionarea pe fond a actiunii prin care reclamantii cer anularea respectivei hotarari. In plus, magistrata a constatat caracterul haotic al textului hotararii de consiliu local, continand dispozitii neclare si chiar contradictorii, incalcand astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Totodata, „proiectul de hotarare nu a figurat in convocatorul ordinii de zi a sedintei din data de 04.12.2020, ci a fost trimis in seara zilei de 03.12.2020 catre consilieri”, mai arata Adina Ghita.

Iata mai intai minuta sentintei nr. 2071/2021 din dosarul nr. 34703/3/2020:

„Ia act de renuntarea reclamantilor Mitroi Loredana Alice, Cristache Ana Maria, Tudor Ioana, Ilinca Dana Monica, Niculae Steluta si Constantinescu Iuliana la judecata cauzei. Admite actiunea. Admite cererea de interventie principala.

Dispune suspendarea executarii Hotararii 291/04.12.2020 adoptate de parata pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii in anulare a hotararii indicate.

Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la comunicare, recursul urmand a se depune la Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Contencios administrativ si fiscal. Pronuntata potrivit art. 402 teza a IIa C. pr. civ. Azi, 30.03.2021”.

Consiliul Local al Sectorului 1 a depus deja recurs cu privire la suspendarea hotararii de mai sus, Curtea de Apel Bucuresti stabilind primul termen pentru data de joi, 17 iunie 2021. Repetam: vorbim doar despre suspendarea hotararii de consiliu local, nu despre anularea ei (ce va fi judecata abia dupa solutionarea cererii privind suspendarea).

Clotilde a invocat problema banilor

Inainte sa va prezentam cel mai important fragment din motivarea sentintei, amintim ca in decembrie 2020, primareasa Clotilde Armand justifica adoptarea HCL 291/2020 printr-o asa-zisa necesitate de a economisi sume de ordinul miliardelor de lei.

Prezentam comunicatul Primariei Sectorului 1 de la acea vreme:

„Primaria Sectorului 1 a inceput procesul de reorganizare

Clotilde Armand: 'Multumesc consilierilor locali pentru votul de astazi si pentru gestul de responsabilitate de care au dat dovada'

Primaria Sectorului 1 face primul pas pentru depasirea crizei bugetare si evitarea intrarii in incapacitate de plata. Consiliul Local Sector 1 a aprobat, in sedinta de astazi, proiectul de desfiintare a trei structuri aflate in subordinea sa: Administratia Pietelor, Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si a Unitatilor Sanitare Publice si Centrul Cultural. Prin aceasta hotarare, atributiile celor trei institutii sunt preluate de aparatul de specialitate al primarului Sectorului 1.

'Ne confruntam cu o criza bugetara fara precedent pe care ne-a lasat-o mostenire fosta administratie. Vorbim despre un deficit de 1,2 miliarde lei care poate duce, cat de curand, la intrarea institutiei in incapacitate de plata si la imposibilitatea sustinerii salariilor angajatilor, a platii utilitatilor sau a cheltuielilor cu asistenta sociala. Prin adoptarea masurii de reorganizare a directiilor din subordinea Consiliului Local, am facut un prim pas in depasirea crizei financiare. Multumesc consilierilor locali pentru votul de astazi si pentru gestul de responsabilitate de care au dat dovada. Au demonstrat tuturor ca au inteles gravitatea situatiei in care se afla bugetul local si ca interesul public ne cerea sa luam astfel de masuri urgente', a declarat primarul Clotilde Armand.

In acest moment, veniturile Primariei Sectorului 1 se situeaza in jurul sumei de 1 miliard de lei, in timp ce cheltuielile angajate depasesc suma de 2 miliarde de lei, ceea ce inseamna un deficit de 1,2 miliarde lei. Solutiile propuse Consiliului Local de catre primarul Clotilde Armand pentru depasirea acestei situatii au fost: reorganizarea Primariei Sectorului 1, pentru eficientizarea activitatii si reducerea cheltuielilor, si esalonarea platii facturilor emise de catre furnizori.

'Asa cum am mai spus, in acest mandat, vom pune stop cheltuielii nejustificate si irationale a banilor publici si vom eficientiza activitatea intregii institutii', a mai precizat edilul Clotilde Armand”.

Redam principalul pasaj din motivarea sentintei:

„In ce priveste cererea de suspendare formulata de ceilalti reclamanti si de intervenientii in interes propriu, se retin urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004:

'(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nicio formalitate'.

'Cazurile bine justificate' sunt exemplificate generic de dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 ca fiind acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.

Conform art. 2 alin. 1 lit. ș din aceeasi lege, 'paguba iminenta' consta in prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

De asemenea, potrivit Recomandarii nr. R(89)8 adoptate de Comitetul de Ministri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989, ce a fost preluata de I.C.C.J, Sectia contencios administrativ si fiscal, in Decizia nr. 2199 din 14 aprilie 2009, 'suspendarea executarii actelor administrative trebuie considerata ca fiind, in realitate, un eficient instrument procedural aflat la indemana autoritatii emitente sau a instantei de judecata, pentru a asigura respectarea principiului legalitatii, fiind echitabil ca atata timp cat autoritatea publica sau judecatorul se afla in proces de evaluare, acestea sa nu-si produca efectele asupra celor vizati'.

Determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamanti si intervenienti in baza unui probatoriu minimal.

Acest lucru nu inseamna ca nu se pot analiza motivele invocate de reclamanti, pe considerentul ca ar fi motive de fond, ci ca instanta este obligata sa examineze daca, in aparenta, sustinerile acestora ar putea fi intemeiate, astfel incat pentru respectarea ordinii de drept este necesara suspendarea executarii actului administrativ pana la analizarea acestuia in fond de instanta de judecata.

Avand in vedere aceste principii, tribunalul constata ca argumentele reclamantilor si intervenientilor sunt intemeiate.

Instanta apreciaza ca exista o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate pe care se fundamenteaza actul administrativ ce face obiectul cauzei.

In ce priveste claritatea hotararii atacate, se constata ca exista o serie de inadvertente.

Astfel, din simpla lecturare a acesteia nu reiese care este data de la care inceteaza activitatea celor trei institutii.

Data intrarii in vigoare a unei hotarari de consiliu de reorganizare – act administrativ cu caracter individual – se stabileste potrivit art. 199 din Codul administrativ raportat la modalitatea de comunicare a acesteia.

Or, in cuprinsul hotararii se prevad obligatii pentru directorii celor 3 institutii teoretic desfiintate care se intind pe un termen de pana la 30 de zile de la adoptarea hotararii, fara niciun fel de corelare cu data intrarii in vigoare a respectivei hotarari.

Din aceasta perspectiva, par a se incalca prevederile art. 1 alin. 5 din Constitutie si ale art. 8 alin. 3 din Legea 24/2000 referitoare la claritatea normei, potrivit cu care:

'4) Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor'.

In plus, insa, se realizeaza si un impediment in executarera propriu-zisa a hotararii atacate, deoarece apare ca dificil de determinat intinderea mandatului celor 3 directori si a obligatiilor ce le revin acestora.

De asemenea, inclusiv cu privire la desfiintarea efectiva a celor trei institutii par a fi neclaritati in modalitatea de reglementare a acestei desfiintari, dupa cum reiese din sustinerile partilor cauzei.

In ce priveste hotararile de consiliu, dispozitiile de primar si alte dispozitii contrare care isi inceteaza aplicabilitatea, acestea apar a avea un obiect nedeterminabil, neputand fi cunoscut unui cititor diligent la ce anume acte administrative si prevederi contrare se refera.

O astfel de tehnica de redactare pare a fi in contradictie flagranta cu prevederile art. 39 din Legea 24/2000, potrivit cu care:

'Art. 39. - (1) Referirea intr-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului si a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice si a numarului, daca astfel orice confuzie este exclusa.

(2) Referirea la un tratat international trebuie sa cuprinda atat denumirea completa a acestuia, cat si a actului de ratificare sau de aprobare'

si a prevederilor art 64-65 din acelasi act normative, potrivit cu care:

'Art. 64. - (1) Prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate. Abrogarea poate fi totala sau partiala.

(2) In cazul unor abrogari partiale intervenite succesiv, ultima abrogare se va referi la intregul act normativ, nu numai la textele ramase in vigoare.

(3) Abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial. Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament.

(4) Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul.

(5) Abrogarile partiale sunt asimilate modificarilor de acte normative, actul normativ abrogat partial ramanand in vigoare prin dispozitiile sale neabrogate.

Conditiile de forma si de fond ale abrogarii

Art. 65. - (1) Abrogarea poate fi dispusa, de regula, printr-o dispozitie distincta in finalul unui act normativ care reglementeaza o anumita problematica, daca aceasta afecteaza dispozitii normative anterioare, conexe cu ultima reglementare.

(2) In cadrul operatiunilor de sistematizare si unificare a legislatiei se pot elabora si adopta acte normative de abrogare distincte, avand ca obiect exclusiv abrogarea mai multor acte normative.

(3) In vederea abrogarii, dispozitiile normative vizate trebuie determinate expres, incepand cu legile si apoi cu celelalte acte normative, prin mentionarea tuturor datelor de identificare a acestora'.

In plus, potrivit art. 134 al.3 din Codul administrativ,

'(3) Data sedintei consiliului local precizata cu ocazia convocarii este stabilita, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevazut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile ulterioare, astfel:

a) in termen de 5 zile de la data comunicarii dispozitiei de convocare pentru sedintele ordinare'

si, potrivit art. 135 al.1-8 din Codul administrativ,

'(1) Proiectul ordinii de zi se redacteaza de catre secretarul general al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, ca anexa la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali, dupa caz, in conditiile legii.

(2) Este obligatorie inscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotarari care indeplinesc conditiile prevazute la art. 136 alin. (8).

(3) Proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului local poate cuprinde proiecte de hotarari, cu mentionarea titlului si a initiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informari ale conducatorilor organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica in unitatile administrativ-teritoriale, dupa caz, precum si orice alte probleme de interes local.

(4) Proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei, ai orasului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass- media, prin afisarea pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.

(5) In comunele, in orasele sau in municipiile in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, stabilit la ultimul recensamant, proiectul ordinii de zi se aduce la cunostinta publica si in limba minoritatii nationale respective.

(6) Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face in situatia in care acesta nu indeplineste conditiile prevazute la art. 136 alin. (8) sau numai cu acordul initiatorului, daca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 136 alin. (8).

(7) Ordinea de zi a sedintei se aproba cu majoritate simpla, la propunerea celui/celor care a/au cerut convocarea consiliului local.

(8) Suplimentarea ordinii de zi se aproba numai pentru probleme urgente cu majoritate simpla'.

Asa cum rezulta din lecturarea sumara a procesului verbal de sedinta si a hotararii atacate, apare ca reala sustinerea ca proiectul de hotarare nu a figurat in convocatorul ordinii de zi a sedintei din data de 04.12.2020, ci a fost trimis in seara zilei de 03.12.2020 catre consilieri, precum si ca acesta nu a fost pus in dezbatere publica.

Acest proiect de hotarare a fost adoptat pe ordine de zi suplimentara.

Desi starea de fapt definitiva urmeaza a fi stabilita de instanta investita cu fondul actiunii in anulare, Tribunalul retine ca, in situatia necesitatii adoptarii unor reglementari care presupun afectarea drepturilor persoanelor, pare a fi necesar a fi parcursi toti pasii procedurali prevazuti de lege, acestea neputand fi adoptate in regim de urgenta si fara respectarea termenelor prevazute de Codul administrativ pentru adoptarea unor hotarari de consiliu in regim ordinar.

In acest sens, de altfel, s-a pronuntat constant Curtea Constitutionala a Romaniei cand a analizat ordonante de urgenta prin care se afectau drepturile salariale ale persoanelor – Decizia CCR 1.221 din 12 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008, potrivit cu care:

'Curtea retine ca relatia dintre puterea legislativa si cea executiva se exprima prin competenta conferita Guvernului de a adopta ordonante de urgenta in conditiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constitutie. Astfel, ordonanta de urgenta, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, sa faca fata unei situatii extraordinare, se justifica prin necesitatea si urgenta reglementarii acestei situatii care, datorita circumstantelor sale, impune adoptarea de solutii imediate in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public. Or, adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 136/2008 nu a fost motivata de necesitatea reglementarii intr-un domeniu in care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotriva, de contracararea unei masuri de politica legislativa in domeniul salarizarii personalului din invatamant adoptata de Parlament. Asa fiind, in conditiile in care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, conditiile si criteriile de acordare a acestor cresteri salariale, Guvernul, prin interventia sa ulterioara, intra in conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii". In continuare, Curtea constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 infrang si prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie, deoarece afecteaza drepturi fundamentale, precum dreptul la munca si la protectia sociala a muncii si dreptul la un nivelul de trai decent, asa cum sunt consfintite in prevederile constitutionale ale art. 41 si art. 47 alin. (1). Prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata, care sa asigure un trai civilizat si decent cetatenilor'.

Daca acest aspect este valabil pentru acte normative cu putere de lege, el s-ar impune, cu atat mai mult, ca un imperativ constitutional, legiuitorului secundar.

In plus, tribunalul constata ca, din simpla lecturare a HCL Sector 1 nr. 291/04.12.2020, o parte din mentiunile din cuprinsul sau apar ca fiind contradictorii – pe de-o parte cele 3 institutii se desfiinteaza, probabil, la data intrarii in vigoare a hotararii, care este in functie de modalitatea de comunicare a acesteia, iar pe de alta parte directorii acestora trebuie sa exercite atributiile prevazute de hotarare un termen determinat de maxim 30 de zile –, putandu-se genera situatia ca hotararea sa fie in vigoare anterior expirarii termenului de 30 de zile si institutiile la care functioneaza directorii respectivi sa fie desfiintate, iar aceste persoane sa fie in imposibilitate obiectiva de a indeplini in mod legal sarcinile stabilite fata de ei de Consiliul Local Sector 1 Bucuresti, prin incetarea calitatii lor oficiale.

Este posibil ca dosarul administrativ sa lamureasca aceste aspecte, insa acest lucru nu are relevanta pentru instanta care analizeaza prezenta cauza si care nu are posibilitatea analizarii efective a fondului cauzei.

Pentru a beneficia de prezumtia de legalitate care sta la baza caracterului executoriu al actului administrativ, acesta trebuie sa indeplineasca o serie de conditii minimale, printre care pe aceea de a fi inteligibil, astfel incat la o analiza sumara sa se inteleaga atat starea de fapt, cat si consecintele pe care aceasta le-a atras in drept.

Imprejurarea ca organul emitent se contrazice in cuprinsul hotararii respective de o astfel de maniera incat nu se poate intelege care sunt masurile dispuse, cu claritate, cand intra in vigoare si cand inceteaza, ce anume se abroga si incepand de cand, constituie un temei justificat, in sensul legii, pentru suspendarea acestuia.

In ce priveste indeplinirea conditiei prejudiciului iminent, instanta retine ca, intr-adevar, masurile dispuse prin hotararea ce face obiectul cauzei afecteaza reclamantii si intervenientii cauzei cu privire la securitatea locului de munca, cu privire la posibilitatea de a obtine un salariu si a se realiza profesional, aspect dovedit din preavizele de concediere de la dosar.

Caracterul executoriu al hotararii atacate are un efect direct si dramatic asupra acestora si asupra familiilor lor, acesta fiind potentat de conditiile pandemice in care ne aflam si care, prin restrangerea activitatii in toate sectoarele economice, ii pune in situatia de a isi gasi cu greutate un alt loc de munca.

In ce priveste institutiile vizate de hotarare, prin maniera neclara de redactare a acesteia, prin nerezolvarea expresa a situatiei personalului si prin lipsa unei coerente de reglementare raportat la desfiintarea lor, le pune in situatia imposibilitatii de functionare si a imposibilitatii cunoasterii atributiilor proprii.

Instanta apreciaza ca executarea abrupta a unei astfel de hotarari este de natura sa perturbe grav activitatea institutiilor vizate de desfiintare, sa prejudicieze sever reclamantii si chiar sa creeze disfunctionalitati activitatii paratei.

De asemenea, se apreciaza ca suspendarea executarii acesteia corespunde atat interesului personal al reclamantilor, dar si imperativului interesului public de a avea in circuitul civil acte administrative clare si inteligibile, si de a nu executa intempestiv acte administrative incerte si care au un efect dramatic asupra societatii in care autoritatea functioneaza.

Potrivit prevederilor legale citate, suspendarea unui act administrativ se poate dispune doar daca ambele conditii de fond sunt intrunite cumulativ, in sensul ca sunt incidente in speta atat cazul justificat, cat si iminenta pagubei.

Fata de cele de mai sus, se retine ca, in speta dedusa judecatii, ambele conditii prevazute de art. 14 din Legea 554/2004 sunt indeplinite, astfel incat Tribunalul va admite cererea principala, va admite cererea de interventie principala si va dispune suspendarea executarii HCL 291/04.12.2020 adoptata de parata pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii in anulare a hotararii indicate”.

* Cititi aici intreaga sentinta

* Cititi aici HCL 291/2020