Judecatoarea Luciana Mera (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus arestarea preventiva pe o perioada de 29 de zile a directorului general al BRD Unirea si a directorului comercial al BRD Dorobanti, cercetati de DIICOT in dosarul fraudei bancare de 85 de milioane de euro, intrucat lasarea lor in libertate ar fi produs o reactie sociala negativa. Curtea de Apel Bucuresti a dat publicitatii incheierea sedintei din 16 decembrie 2012, prin care s-a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile, pentru inselaciune si initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, a lui Adrian Martis, director general BRD Unirea, Andrei Nanu, director comercial BRD Dorobanti, Claudia Maria Peter, consiliera de clientela, si a lui Andrei Suditu, una dintre persoanele de incredere ale grupului infractional, condus de cei doi directori BRD, dar si de omul de afaceri Vasile Crestin, arestat la randul sau.

Luciana Mera despre directorii BRD: “lasarea lor in libertate ar pune sub semnul indoielii capacitatea institutiilor statului de a avea o reactie prompta si adecvata fata de fapte penale de acest gen”

Astfel, in ceea ce-i priveste pe cei doi directori BRD, judecatoarea Luciana Mera a retinut ca acestia nu pot fi cercetati in stare de libertate, intrucat exista riscul ca o asemenea decizie sa puna sub semnul indoielii capacitatea institutiilor statului de a avea o reactie prompta si adecvata fata de fapte penale de acest gen. Iata ce mentioneaza judecatoarea Luciana Mera de la Curtea de Apel Bucuresti, cu privire la cei doi directori din cadrul BRD: “Din aceasta perspectiva, in ce-i priveste pe Martis Adrian si Nanu Mihail Andrei, avand in vedere amploarea activitatii infractionale, pozitia pe care au ocupat-o in B.R.D., faptul ca s-au folosit de functia pe care o detineau, avand in vedere legatura cu ceilalti membri ai gruparii, contributia determinanta la producerea prejudiciului, faptul ca au urmarit obtinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciaza ca fapta prezinta o gravitate deosebita si, date fiind elementele mai susmentionate, lasarea in libertate a acestora este de natura sa creeze o reactie sociala negativa.

Fara a fi vorba despre functia de exemplaritate, care este specifica pedepsei si nu unei masuri preventive, si in acord cu jurisprudenta CEDO, tinand cont de gravitatea deosebita a faptei, de calitatea inculpatilor si de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre bancile cele mai importante din Romania, se apreciaza ca lasarea lor in libertate ar pune sub semnul indoielii capacitatea institutiilor statului de a avea o reactie prompta si adecvata fata de fapte penale de acest gen. Drept urmare, instanta considera ca lipsa antecedentelor penale nu este de natura a determina concluzia lipsei de oportunitate a privarii de libertate”.

De asemenea, judecatoarea Luciana Mera a stabilit ca modalitatea in care cei doi au actionat, in dispretul normelor care reglemeteaza activitatea bancara, demonstreaza riscul reluarii activitatii infractionale: “Pe de alta parte, modalitatea in care inculpatii au actionat - in dispretul normelor ce reglementeaza activitatea bancara si prin influentarea factorilor de decizie de la nivelul conducerii B.R.D. Societe Generale, pune in evidenta si riscul reluarii activitatii infractionale”.

Curtea de Apel Bucuresti a dispus arestarea Claudiei Peter, tinand cont de relatiile stranse pe care aceasta le avea cu liderii retelei dar si de amploarea activitatii infractionale

In ceea ce o priveste pe Claudia Maria Peter, consilier de clientela in cadrul BRD, judecatoarea Luciana Mera de la Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca aceasta a avut o relatie stransa cu liderii gruparii si ca a desfasurat o activitate infractionala de amplare. Tocmai din aceste motive, aceasta nu poate fi cercetata in stare de libertate: “Referitor la inculpata Peter Claudia Maria, instanta are in vedere gravitatea deosebita a faptelor, evidentiata de numarul mare al actelor materiale, de relatia stransa cu liderii grupului infractional Martis Andrei si Vasile Crestin, de contributia la producerea prejudiciului dar si de faptul ca inculpata s-a folosit de pozitia pe care o avea in banca, asa incat, si pentru considerente ce tin de rezonanta sociala negativa a unor asemenea fapte de prejudiciere a unei unitati bancare chiar de catre angajatii acesteia, se apreciaza ca scopul prevazut de art.136 C. pr. pen. nu se poate realiza, cel putin la acest moment, prin lasarea in libertate a inculpatei.

Cercetarea inculpatei in stare de libertate nu se poate intemeia nici pe aplicarea principiului egalitatii de tratament cu alte persoane care sunt cercetate in cauza de fata si care aveau atributii similare in cadrul unitatii bancare, cum ar fi numitii B.A., D.C., S.V., deoarece inculpata Peter este intr-o situatie diferita de acestia, tocmai datorita amplorii activitatii infractionale, relatiei cu liderii grupului si implicarii in sprijinirea grupului infractional si prin alte modalitati decat cele ce decurgeau strict din atributiile de serviciu”.

Andrei Suditu a avut o contributie importanta la producerea prejudiciului, iar in trecut a fost condamnat pentru inselaciune

Fata de Andrei Suditu, una dintre persoanele de incredere ale liderilor retelei, judecatoarea Luciana Mera a retinut ca acesta a avut o contributie importanta la producerea prejudiciului de peste 80 de milioane de euro. De asemenea, instanta a avut in vedere si ca Andrei Suditu are antecedente penale, fiind contamnat in trecut pentru inselaciune, ceea ce arata, ca si in cazul celor doi directori, ca exista riscul reluarii activitatii infractionale: “Cu privire la inculpatul Suditu Andrei, se au in vedere pozitia importanta pe care a ocupat-o in grupul infractional, numarul mare al actelor materiale, contributia importanta la producerea prejudiciului, ceea ce contureaza existenta pericolului pentru ordinea publica, inclusiv prin riscul reluarii activitatii infractionale, avand in vedere ca inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior inclusiv pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.

Din aceste motive, se apreciaza ca atitudinea de recunoastere manifestata de inculpat nu are un caracter preponderent fata de celelalte aspecte mai susmentionate, pentru a putea justifica lasarea sa in libertate.

Nu este aplicabil nici principiul egalitatii de tratament juridic, avand in vedere amploarea activitatii infractionale si antecedenta penala a acestuia”.

* Cititi aici incheierea judecatoarei sedintei in care judecatoarea Luciana Mera de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus arestarea preventiva a directorilor BRD