Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit marti, 29 octombrie 2024, ca este constitutional proiectul de lege prin care ministra Justitiei Alina Gorghiu urmareste sa majoreze cu trei ani pedepsele pentru pentru persoanele care in termen de sapte zile de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare nu se prezinta la politie pentru punerea in executare a mandatului de executare a pedepsei.

Astfel, CCR a respins obiectia de neconstitutionalitate formulata in decembrie 2023 de catre Sectiile Unite de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Amintim ca in acea sesizare, instanta suprema acuza ca initiativa de act normativ contine dispozitii neclare si neprevizibile, iar norma nou instituita (prin care sustragerea de la executarea pedepsei este asimilata evadarii) nu se integreaza organic in fondul activ al legislatiei penale si procesual penale. Totodata, ICCJ atragea atentia ca legea initiata de Ministerul Justitiei instituie o alta modalitate de executare a hotararii de condamnare ramase definitive care, contrar prevederilor din Codul de procedura penala, nesocoteste rolul activ al organelor judiciare cu atributii in executarea pedepsei, instituind in sarcina persoanei condamnate obligatii legate de executarea pedepsei privative de libertate prevazute de hotararea definitiva de condamnare.

De asemenea, instanta condusa de Corina Corbu argumenta ca legea Alinei Gorghiu incalca principiul neretroactivitatii legii:

„Caracterul retroactiv al prevederii este cu atat mai evident, cu cat, asa cum am aratat deja, modalitatea in care o persoana ajunge sa fie in stare de retinere sau detinere legala presupune emiterea unui mandat de executare a pedepsei, asupra careia persoana condamnata sa fie informata, in conditiile legii, nefiind suficienta simpla pronuntare a unei hotarari judecatoresti de condamnare”.

CCR s-a spalat pe maini: E treaba Parlamentului sa legifereze

La randul ei, in comunicatul emis marti, 29 octombrie 2024, instanta de contencios constitutional da de inteles ca adoptarea „legii fugarilor” este strict o problema de oportunitate, iar nu una de constitutionalitate.

In plus, CCR a stabilit ca noua lege nu incalca principiul neretroactivitatii.

Iata comunicatul Curtii Constitutionale:

„I. In sedinta din data de 29 octombrie 2024, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, a decis: (...)

Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.I pct.1 si ale art.II din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In esenta, Curtea a retinut ca legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o norma de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constand in sustragerea persoanei de la punerea in executare a mandatului de executare, prin trecerea a 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus executarea pedepsei. Totodata, prevederile art.II din legea criticata nu incalca principiul neretroactivitatii, intrucat reglementeaza in domeniul propriu de aplicare a legii, respectiv de la data intrarii sale in vigoare”.

* Cititi aici intregul proiect de lege

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici obiectia de neconstitutionalitate a ICCJ