Completul format din judecatoarele Mihaela Ivanovici, Mihaela Tabarca si Adina Georgeta Ponea (aceasta din urma venita de la SCAF pentru a asigura permanenta la Sectia I civila) i-a inchis gura procurorului general al Romaniei Gabriela Scutea (foto). Conform minutei publicate in urma cu scurt timp pe pagina Inaltei Curti, judecatoarele ICCJ Ivanovici, Tabarca si Ponea au respins miercuri, 3 august 2022, contestatia formulata de Ministerul Public, prin procurorul general Gabriela Scutea, impotriva CSM, dar si a judecatorilor si procurorilor care au participat la alegerile pentru noua componenta a CSM si impotriva carora nu au fost formulate contestatii.

Caci, astfel cum veti vedea, pe langa CSM, procurorul general Gabriela Scutea i-a contestat si pe toti magistratii alesi sa formeze noul CSM in 2023-2028, respectiv pe judecatorii Daniel Gradinaru si Denisa Stanisor alesi in CSM din partea ICCJ, pe Gheorghe Liviu Odagiu de la CA Alba-Iulia, si Elena Costache de la CA Bucuresti alesi ca reprezentanti ai curtilor de apel, pe Laura Radu de la Tribunalul Bucuresti de la tribunale, pe Claudiu Marian Dragusin de la JS4 si pe Vasile Alin Ene de la Judecatoria Ploiesti ca reprezentanti ai judecatorilor de judecatorii, pe procuroarea Catalina Sintion de la PJS3, pe procurorul Daniel Horodniceanu de la DIICOT-PICCJ, pe procuroarea Emilia Ion de la PCA Bucuresti, si pe procurorii Bogdan Staicu de la PT Bucuresti si Claudiu Sandu de la PT Brasov (vezi facsimil).

De actiunea PICCJ la ICCJ nu au scapat nici procurorii Sorin Emil Flonta (seful PT Salaj) si Sorin Marian Lia (prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Corabia) care, la randul lor, solicitasera organizarea unui tur II de scrutin, pe motiv ca magistratii care au castigat alegerile din 22 iunie 2022 nu au fost alesi cu o majoritate de 50 plus 1.

Conform minutei pe care o prezentam in continuare, motivatia Inaltei Curti de respingere a actiunii Gabrielei Scutea a fost "lipsa calitatii procesuale active" a acesteia de a formula contestatie.

Iata minuta ICCJ in dosarul nr. 1670/1/2022:

"Decizia nr. 1498: Respinge contestatia formulata de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie împotriva Hotararii nr. 113 din 19 iulie 2022 (art. 3) si a Hotararii nr. 114 din 19 iulie 2022 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru lipsa calitatii procesuale active. Definitiva".

Scutea a vrut sa "restabilieasca ordinea de drept incalcata prin cele doua hotarari" ale CSM

Solutia Inaltei Curti vine la o saptamana de la momentul formularii contestatiei de catre procurorul general Gabriela Scutea, contestatie in cadrul careia aceasta a reclamat continutul Hotararii CSM nr. 113/2022 (prin care s-a decis organizarea unui tur II de scrutin pentru cel de-al treilea membru judecator din partea curtilor de apel si pentru cel de-al doilea membru judecatori din partea tribunalelor) si a Hotararii CSM nr. 114/2022 (prin care Plenul a constatat legalitatea procedurii de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestatii), PICCJ solicitand prin actiunea sa anularea integrala a Hotararii CSM nr. 114/2022 si a articolului 3 din Hotararea nr. 113/2022 (privitor la respingerea contestatiilor procurorilor Sorin Lia si Sorin Flonta).

In actiunea sa, PICCJ reclama ca Hotararea 113/2022 aplica reguli diferite de alegere a judecatorilor pentru CSM-ul legislaturii 2023-2028, chiar daca drepturile si obligatiile candidatilor sunt identice, indiferent de gradul de jurisdictie pe care acestia il reprezinta (judecatorie, tribunal, curte de apel, Inalta Curte), in timp ce in cazul Hotararii CSM 114/2022 acuza ca a permis orientarea votului „spre o anumita solutie care nu figura in lucrarile initiale ale Plenului, contrar principiului legalitatii si al transparentei”.

In comunicatul Parchetului General prin care anunta isprava procurorului general Gabriela Scutea se sublinia ca scopul actiunii este de "restabilire a ordinii de drept incalcate prin cele doua hotarari contestate", "asigurarea caracterului previzibil, unitar, lipsit de arbitraj al procedurilor electorale pentru toti candidati in procedura de alegere a membrilor CSM", dar si "asigurarea egalitatii de tratament juridic intre judecatorii si procurorii care candideaza in aceste alegeri".

Iata un scurt pasaj din motivatia PICCJ pentru atacarea Hotararilor CSM:

"Prin articolul 3 din aceeasi hotarare au fost respinse, insa, ca neintemeiate, contestatiile formulate de procurori, Plenul retinand ca, desi argumentele invocate sunt similare in fapt si in drept celor analizate in cazul judecatorilor, solutia de respingere se impune ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia solutionarii acestor contestatii.

Neprezentarea unor motive de fapt si de drept pe baza carora, nu doar persoanele implicate in procedura, ci orice alt observator obiectiv si impartial sa poata stabili ca, intr-adevar, contestatia procurorilor a fost examinata, conduce la concluzia ca Hotararea nr. 113/2022 nu indeplineste cerinta motivarii in cea ce priveste solutia continuta de art. 3 din acesta (pag. 9 din hotarare).

Totodata, prin Hotararea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestatii si declararea ca alesi a acestora, precum si efectuarea demersurilor ulterioare prevazute de dispozitiile legale si regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

Practic, prin modul in care au fost intocmite buletinele de vot si mai ales modul in care s-a reflectat rezultatul votarii in Hotararea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumita solutie care nu figura in lucrarile initiale ale Plenului, contrar principiului legalitatii si al transparentei”.

* Iata ce prevede Hotararea CSM 113/2022 atacata de PICCJ

* Iata ce prevede Hotararea CSM 114/2022 atacata de PICCJ