Ceea ce Lumea Justitiei a scris inca din 2021 si orice om de buna credinta putea sa vada a fost confirmat de Inalta Curte: dosarul Microsoft in care DNA l-a trimis in judecata, in 2021, pe fostul premier Calin Popescu Tariceanu pentru luare de mita a fost unul strict politic, menit sa il elimine pe fostul lider PNL si ALDE din jocul politic la nivel inalt.

Judecatorii ICCJ Lia Savonea (foto 1), Adriana Ispas (foto 2) si Dan Andrei Enescu (foto 3) au dispus achitarea lui Calin Popescu Tariceanu pentru acuzatia ca, in 2008, ar fi primit de la Fujitsu Siemens GMBH Austria 800.000 de dolari, prin intermediul lui Petru Berteanu, pentru a sustine adoptarea unor hotarari de guvern favorabile companiei care livra in Romania licentele Microsoft folosite in institutii. Solutia de achitare, luata in unanimitate, a fost dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - "fapta nu exista".

Tot o solutie de achitare a fost dispusa, pe acelasi temei, si fata de cel de-al doilea inculpat din dosar, si anume omul de afaceri Petru Berteanu, trimis in judecata pentru complicitate la luare de mita.

Calin Popescu Tariceanu a fost aparat de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti.

Rechizitoriul a fost intocmit de procuroarea DNA Delia Maria Ciurariu.

Prezentam minuta ICCJ (dosar 619/1/2021):

“In baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala achita pe inculpatul Calin Constantin Anton Popescu Tariceanu pentru comiterea infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. la art. 6 si art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. In baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala achita pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infractiunii de complicitate la luare de mita, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 si art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 si a art. 5 din Codul penal.

In baza art. 404 alin. 4 din Codul de procedura penala, ridica masura sechestrului asigurator luata in cauza asupra imobilelor apartinand inculpatului Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu prin ordonantele nr. 668/P/2019 din 15.01.2021 si din 19.01.2021 ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie Sectia – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie; masura sechestrului asigurator luata in cauza asupra bunurilor mobile si imobile apartinand inculpatului Petru Berteanu prin ordonanta nr. 532/P/2018 din 10 decembrie 2019 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie Sectia – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie; precum si masura sechestrului asigurator luata in cauza asupra bunurilor mobile si imobile apartinand numitului Teodorescu Stefan Bogdan prin ordonanta nr. 532/P/2018 din 10 decembrie 2019 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie Sectia – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, asa cum acestea au fost mentinute prin incheierea din 06 februarie 2023 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cheltuielile judiciare avansate de stat, atat cele din cursul urmaririi penale, cat si de la judecata in fond, raman in sarcina statului. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in şedinta publica, azi, 10 octombrie 2024”.

Iata comunicatul DNA privind trimiterea in judecata a fostului premier Calin Popescu Tariceanu:

“In cauza mediatizata prin comunicatul nr. 46/VIII/3 din 25 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate celor de coruptie au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului POPESCU-TaRICEANU CaLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului Romaniei, pentru savarsirea unei infractiuni de luare de mita.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut in esenta urmatoarea stare de fapt:
in calitatea mentionata, inculpatul Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton ar fi pretins (in cursul anului 2007) si ar fi primit (in cursul anului 2008), in mod indirect, de la reprezentantii unei companii austriece, foloase materiale in valoare de 800.000 USD, constand in plata unor servicii de consultanta, in schimbul exercitarii atributiilor sale in asa fel incat sa fie adoptate o serie de hotarari favorabile companiei, respectiv hotararile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 si 1451/2008.

Fapta de pretindere a prim-ministrului Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu s-ar fi realizat, in perioada aprilie - mai 2007, in mod indirect, prin intermediul unui om de afaceri (trimis in judecata in anul 2019 pentru complicitate la luare de mita), care ar fi solicitat in numele prim-ministrului un comision de 10% din valoarea actelor aditionale/platilor la un contract comercial derulat de compania austriaca, in schimbul adoptarii hotararilor de guvern care urmau sa permita acest lucru, conform intereselor companiei.
Fapta de primire de catre prim-ministrul Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, in cursul anului 2008, in mod indirect, s-ar fi realizat prin doua actiuni de primire (la 07.11.2008 a sumei de 500.000 USD si la 25.11.2008 a sumei de 300.000 USD).

Suma totala de 800.000 USD, reprezentand comisionul platit de reprezentantii firmei austriece, prin intermediul unor companii offshore, ar fi fost folosita in beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorala, fiind transferata unei firme de consultanta.

In vederea confiscarii obiectului infractiunii de luare de mita, in cauza s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile apartinand suspectului Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton pana la concurenta sumei de 800.000 USD, echivalent in lei - 3.204.640 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu propunerea de mentinere a masurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor inculpatului.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Mentionam ca prezentul comunicat a fost intocmit in conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”.