Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat publicitatii vineri, 9 iunie 2017, raspunsul la scrisoarea prin care procurorul general Augustin Lazar (foto) solicita ICCJ sa sesizeze Curtea Constitutionala in ce priveste o eventuala exceptie de neconstitutionalitate a diferentelelor de salarizare intre procurori si judecatori din Legea cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Judecatorii Inaltei Curti au refuzat sec, intr-un raspuns de cateva randuri, solicitarea lui Augustin Lazar, care argumenteaza presupusele elemente de neconstitutionalitate intr-o scrisoare de doua pagini, aratand ca, in urma convocarii sectiilor unite ale ICCJ pentru discutarea eventualelor elemente de neconstitutionalitate invocate de procurorul general, ”s-a constatat ca nu sunt intrunite conditiile pentru sesizarea Curtii Constitutionale”.

Curtea Suprema a desfiintat, astfel, intreaga constructie teoretica desfasurata in scrisoare de Augustin Lazar, care sustine ca reglementarea care instituie statute financiare distincte pentru judecatori si procurori ar incalca nu doar cateva articole, ci cateva articole plus un intreg capitol din Constitutia Romaniei, si anume Capitolul VI privind Autoritatea Judecatoreasca. Mai precis, argumentatia neconvingatoare pentru ICCJ a procurorului sef al Romaniei este construita pe ideea ca Ministerul Public a fost instituit ca o componenta a autoritatii judecatoresti, deci principiul egalitatii de drepturi presupune reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar, deci ”diferentele de salarizare intre judecatori si procurori sunt neconstitutionale, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecatoreasca art. 131 si art. 132 din Constitutia Romaniei”.

Iata raspunsul ICCJ la scrisoarea adresata de procurorul general Augustin Lazar:

”Azi, data de 9 iunie 2017, ora 1100, au fost convocate Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru discutarea unor eventuale elemente de neconstitutionalitate ale Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

In cadrul sedintei s-a constatat ca nu sunt intrunite conditiile pentru sesizarea Curtii Constitutionale”.

Iata comunicatul Ministerului Public:

”In cursul zilei de astazi, 8 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, domnul Augustin Lazar, a transmis scrisori Presedintelui Romaniei, Presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului, in vederea sesizarii Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

Considerentele avute in vedere sunt prevederile constitutionale cu privire la Ministerul Public, componenta a autoritatii judecatoresti, precum si deciziile Curtii Constitutionale potrivit carora procurorii au, ca si judecatorii, statut constitutional de magistrati.

De asemenea, prin deciziile anterioare, Curtea Constitutionala a statuat ca principiul egalitatii de drepturi presupune reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiectilor de drept aflati in situatii juridice similare.

Pe cale de consecinta nu poate fi acceptata crearea unei reglementari care sa instituie statute financiare distincte celor doua categorii profesionale, judecatori si procurori.

Avand in vedere cele de mai sus, in scrisorile mentionate se arata ca diferentele de salarizare intre judecatori si procurori sunt neconstitutionale, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecatoreasca art. 131 si art. 132 din Constitutia Romaniei”.

Iata scrisoarea transmisa de procurorul general Augustin Lazar catre institutiile carora le-a cerut sesizarea CCR (Presedintelui Romaniei, Presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului):

”Am onoarea de a va supune, spre analiza, solicitarea de a sesiza Curtea Constitutionala, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (PL-x nr.209/ 2017 Camera Deputatilor), pentru urmatoarele:

Potrivit art. 131 alin. 1 din Constitutia Romaniei, ,,in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.

Asadar, Ministerul Public a fost instituit ca o componenta a autoritatii judecatoresti, asa cum constant a statuat si Curtea Constitutionala in deciziile sale: Decizia nr. 866 din 28.10.2006 potrivit careia: ,,Ministerul Public a fost instituit, prin art. 131 si 132 din Constitutia Romaniei, ca o magistratura componenta a autoritatii judecatoresti, avand rolul de a reprezenta in activitatea judiciara interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Procurorii au, ca si judecatorii, statut constitutional de magistrati, prevazut expres in art. 133 si 134 din Legea fundamentala”.

Decizia nr. 873/2010 in care Curtea retine: „Conceptul ,,independentei judecatorilor” nu se refera exclusiv la judecator, ci acopera sistemul judiciar in intregime” si se reflecta in lipsa imixtiunii celorlalte puteri in activitatea de judecata, procedura de numire si promovare in functie a magistratilor, conditii de munca si scheme de personal, remunerare proportionala cu natura activitatii, repartizare impartiala a dosarelor. Acest principiu implica o serie de garantii cum ar fi: statutul magistratilor (conditii de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor de numire, stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantii financiare, independenta administrativa).

De asemenea, prin Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciara, se stabilesc aceleasi incompatibilitati si interdictii pentru toti magistratii, indiferent ca sunt judecatori sau procurori, acelasi tip de formare si evolutie profesionala, acelasi for gestioneaza cariera magistratilor, le apara si garanteaza reputatia profesionala si independenta (Consiliul Superior al Magistraturii).

Pe de alta parte, atat Constitutia Romaniei in art. 16, cat si Codul muncii in art. 5 si art. 154 alin. 3 (Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare) interzic discriminarea directa si indirecta si prevad ca la stabilirea si acordarea salariilor este interzisa orice discriminare. Pe cale de consecinta nu poate fi acceptata crearea unei reglementari care sa instituie statute financiare distincte celor doua categorii profesionale, judecatori si procurori.

De altfel, salarizarea unitara a magistratilor, judecatori si procurori, apartine traditiei sistemului judiciar. O salarizare nediferentiata intre judecatori si procurori este, in fapt, o aliniere la legislatia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele doua categorii profesionale (Franta, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia).

In acest sens, si o serie de instrumente internationale dintre care amintim doar Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte, prevad dispozitii referitoare la interzicerea discriminarii.

Reiteram de asemenea si faptul ca legea salarizarii nu raspunde cerintelor de calitate, previzibilitate si aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, aspecte semnalate de altfel, de Ministerul Public prin observatiile si propunerile formulate si transmise pentru a fi avute in vedere la dezbaterile ocazionate de adoptarea legii.

Pentru considerentele de mai sus, apreciem ca diferentele de salarizare intre judecatori si procurori sunt neconstitutionale, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecatoreasca art. 131 si art. 132 din Constitutia Romaniei”.