8 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ICCJ SIMPLIFICA DRUMUL ACHITATILOR – Solutie zdravana la Inalta Curte! Judecatorii supremi au decis ca pot fi obtinute despagubiri doar in baza deciziei de achitare: „In interpretarea si aplicarea prev.art. 539 CPP, fata de efectele Deciziei CCR 136/2021, in ipoteza unei privari de libertate in cursul unui proces penal finalizat prin solutia definitiva de achitare, solutia este suficienta prin ea insasi pentru acordarea de despagubiri persoanei private de libertate si achitate” (Minuta)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

16 January 2023 14:35
Vizualizari: 5569

Solutie fireasca la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Luni, 16 ianuarie 2023, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prezidat de presedinta ICCJ, judecatoarea Corina Corbu (foto), a decis ca in cadrul procedurilor de acordarea de despagubiri pentru persoanele private de libertate care in final au fost achitate este suficienta hotararea definitiva de achitare pentru valorificarea dreptului la repararea pagubei. Practic, prin solutia dispusa in dosarul nr. 2149/1/2022, a carei minuta o publicam integral, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu a facut decat sa traseze linia de urmat, daca mai era nevoie, in cazul Deciziei CCR nr. 136/2021 prin care art. 539 din Codul de procedura penala a fost declarat neconstitutional.


 

Practic, Inalta Curte a decis ca ordonanta de clasare sau decizia definitiva de achitare sunt suficiente pentru persoana care a efectuat arest in timpul procedurilor judiciare, fiind apoi declarat nevinovata, pentru a se putea adresa instantelor de judecata civile in vederea obtinerii de despagubiri pentru detentia nelegala si abuziva.


ICCJ: Caracterul injust/nedrept al masurilor privative de libertate', respectiv 'netemeinicia acuzatiei in materie penala', constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei in cauza la repararea pagubei”


Solutia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept era cu atat mai necesara cu cat, dupa pronuntarea Deciziei CCR 136 din 3 martie 2021 au continuat sa existe instante care sa refuze persoanelor achitate definitive dar care au fost inchise in acest timp sa acorde despagubri sub motivatia necesitatii parcurgerii unei alte etape procesuale pentru declararea pe cale judecatoareasca a nelegalitatii detentiei din timpul procesului penal. Aceasta atitutudine nu doar ca dezarma orice persoana achitata de a mai efectua alte demersuri pentru obtinerea acestei hotarari (care nu venea decat sa repete ce fusese deja pronuntat printr-o hotarare definitiva de achitare) dar conducea si la o nesocotire a insasi Legii Fundamentale, care la art. 52 alin. 3 teza I prevede ca „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.


Astfel, conform minutei pe care Lumea Justitiei o prezinta integral mai jos, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus de presedinta Inaltei Curti, judecatoarea Corina Corbu, a decis – e drept, in majoritate – ca atat caracterul injust al masurilor privative de libertate”, cat si netemeinicia acuzatiei in materie penala”, constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei in cauza la repararea pagubei. ICCJ a precizat ca aceste temeiuri pot fi invocate doar in baza solutiei de achitare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedura penala, decizia de achitare fiind „suficienta prin ea insasi pentru acordarea de despagubiri persoanei private de libertate si, ulterior, achitate”.


Publicam in continuare minuta ICCJ pronuntata in dosarul nr. 2149/1/2022:

Admite sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia I civila, in Dosarul nr. 5637/105/2019, si, in consecinta, stabileste:

In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedura penala, fata de efectele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136 din 3 martie 2021, in ipoteza unei privari de libertate in cursul unui proces penal finalizat prin solutia definitiva de achitare, fara ca nelegalitatea masurii privative de libertate sa fi fost stabilitata in conformitate cu Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii nr. 15 din 18 septembrie 2017, solutia de achitare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedura penala, este suficienta prin ea insasi pentru acordarea de despagubiri persoanei private de libertate si, ulterior, achitate.

In acest context, 'caracterul injust/nedrept al masurilor privative de libertate', respectiv 'netemeinicia acuzatiei in materie penala', constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei in cauza la repararea pagubei si care extind sfera de aplicare a dispoziilor art. 539 din Codul de procedura penala.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 16 ianuarie 2023".


Iata ce prevede art. 539 Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate din Codul de procedura penala:

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.

 

CCR: „Este inadmisibil ca o persoana achitata sa continue sa suporte stigmatul privarii de libertate la care a fost supusa, fara a i se face o necesara reparatie atat materiala, cat si morala”


Solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie vine la aproape doi ani de la momentul pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei nr. 136 din 3 martie 2021. In tot acest rastimp, desi Deciziile CCR sunt obligatorii, nelasand loc interpretarii, instantele de judecata au apreciat dupa bunul plac dispozitiile CCR cuprinse in Decizia 136/2021 impiedicand astfel persoanele private de libertate si apoi achitate sa beneficieze de caile pentru obtinerea de despagubiri.

In decizia mai sus amintita, Curtea Constitutionala a apreciat necesara admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de avocatul Cristian Zeiler, retinand ca in forma in care era conceput, art. 539 incalca urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei:

- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 23 alin. 1: „Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile”;

- art. 52 alin. 3 teza I: „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”


Redam in continuare pasaje din Decizia CCR nr. 136/2021:

34. Din cele de mai sus, rezulta ca legea procesual penala reglementeaza o procedura speciala in privinta repararii pagubei materiale sau a daunei morale rezultate dintr-o privare nelegala de libertate dispusa in cursul procesului penal, fara a tine seama in vreun fel sau altul de rezultatul procesului judiciar, ceea ce inseamna ca o masura privativa de libertate dispusa potrivit legii in cursul procesului penal nu poate da nastere in niciun caz la un drept la despagubire pe motiv ca persoana in cauza a fost achitata/ nu a fost trimisa in judecata conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala. Modul restrictiv in care este redactat art.539 din Codul de procedura penala exclude angajarea acestei raspunderi, ceea ce inseamna ca incalcarea inviolabilitatii libertatii individuale in cazul antereferit nu este considerat prin lege o fapta ilicita care sa angajeze raspunderea delictuala a statului si sa poata fi valorificata in fata instantei civile, tocmai pentru ca sistemul normativ actual nu califica ipoteza enuntata ca fiind o fapta ilicita. In consecinta, Curtea retine ca, desi libertatea individuala a persoanei a fost limitata in cursul procesului penal, limitare care s-a dovedit in final a fi injusta/ nedreapta, persoana in cauza este exclusa de la procedura antereferita, prejudiciul suferit ramanand nereparat. De aceea, revine Curtii Constitutionale competenta sa stabileasca daca un asemenea caz de excludere a raspunderii statului corespunde exigentelor art.1 alin.(3), art.23 alin.(1) si art.52 alin.(3) teza intai din Constitutie. (...)

37. Masurile preventive privative de libertate luate in cursul procesului penal reprezinta o limitare severa/ majora a libertatii individuale a persoanei. Chiar daca textul constitutional permite limitarea libertatii individuale in scopul bunei desfasurari a procesului penal, nu inseamna ca, indiferent de rezultatul acestui proces, atingerea adusa acestei libertati nu ar trebui reparata. Cu alte cuvinte, deznodamantul procesului judiciar trebuie considerat ca fiind un criteriu esential pentru compensarea nedreptatii suferite de persoana in cauza. Statul a apelat la o exceptie de la principiul inviolabilitatii libertatii individuale in cursul procesului penal pentru a-si realiza una dintre functiile sale principale, respectiv apararea ordinii publice, insa, odata ce a apelat la acest mecanism de exceptie, si-a asumat in mod direct raspunderea pentru aplicarea acestuia. Prin urmare, in cazul in care se dovedeste, printro ordonanta de clasare/ hotarare judecatoreasca definitiva, ca acuzatia in materie penala adusa persoanei este neintemeiata, limitarile severe aduse libertatii individuale a acesteia trebuie sa fie compensate. Altfel, inviolabilitatea ar deveni un concept iluzoriu, care ar putea fi nesocotit fara niciun drept la despagubire ori de cate ori autoritatile statale ar dori acest lucru. Prin urmare, dreptul la despagubiri nu constituie un instrument juridic de garantare a libertatii individuale (circumscris cazurilor si conditiilor prevazute de lege), ci de reparare a incalcarii acesteia.

38. Daca pentru o masura preventiva privativa de libertate luata in conditii nelegale statul datoreaza despagubiri, indiferent de rezultatul procesului penal, tocmai pentru ca si-a incalcat propriul sau sistem normativ, tot astfel si privarea de libertate a unei persoane fata de care, analizand fondul acuzatiei, statul nu reuseste sa rastoarne prezumtia de nevinovatie reclama un necesar drept la despagubire. Fiind privata de libertate in considerarea acuzatiei aduse, constatarea caracterului neintemeiat/ neconcordant cu realitatea al acuzatiei are ca efect retinerea caracterului injust/ nedrept al masurilor privative de libertate luate impotriva persoanei in cauza, in cursul procesului penal. Situatia relevata indica acelasi grad de severitate a intruziunii in libertatea individuala a persoanei precum ipoteza unei arestari nelegale, neconforma cu normele procedurale, astfel ca, in acest caz, dreptul la despagubiri nu poate fi negat. Nerespectarea unor proceduri legale in luarea masurii preventive privative de libertate, respectiv netemeinicia acuzatiei in materie penala, acuzatie care a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, sunt motive care justifica in aceeasi masura un drept la despagubire pentru afectarea libertatii individuale, chiar daca temeiurile sunt diferite [nelegalitatea masurii, respectiv netemeinicia acuzatiei]. Faptul ca privarea de libertate se dovedeste a fi injusta si nedreapta de abia la sfarsitul procesului penal nu inseamna ca nu a fost injusta si nedreapta chiar la momentul dispunerii ei si ca, prin urmare, persoana supusa masurii nu ar fi fost nedreptatita. (...)

42. De aceea, statul este obligat sa recunoasca si sa garanteze dreptul la despagubiri ca urmare a unei privari de libertate dispuse in cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al raspunderii sale, respectiv caracterul nedrept sau nelegal al masurii privative de libertate. Orice diferentiere sub acest aspect nu este decat una artificiala care in final neaga dreptul persoanei vatamate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfunctii de orice natura a sistemului judiciar. Evident, aceasta raspundere poate fi limitata doar in cazul in care prin faptele sale persoana supusa masurii a impiedicat/ stanjenit ori a incercat sa impiedice/ stanjeneasca aflarea adevarului, ingreunand/ distorsionand activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduita reprobabila in contextul desfasurarii procesului penal. (...)

44. Prin urmare, avand in vedere obligatia statului de a valoriza dreptatea, incalcarea inviolabilitatii libertatii individuale in cazul analizat constituie o eroare judiciara in sensul art.52 alin.(3) teza intai din Constitutie, dar nu din perspectiva aprecierii judecatorului cauzei care s-a bazat pe materialul probator existent in cauza, ci din perspectiva solutiei procesului. Astfel, este inadmisibil ca o persoana achitata sa continue sa suporte stigmatul privarii de libertate la care a fost supusa, fara a i se face o necesara reparatie atat materiala, cat si morala. (...)

53. Avand in vedere cele expuse, Curtea constata ca solutia legislativa din cuprinsul art.539 din Codul de procedura penala, care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala, sau achitare incalca art.1 alin.(3), art.23 alin.(1) si art.52 alin.(3) teza intai din Constitutie. (...)

Prin urmare, in ipoteza privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala, sau achitare, valorificarea dreptului la repararea pagubei in fata instantei civile va avea ca temei respectiva ordonanta de clasare sau hotarare judecatoreasca de achitare”.


*Decizia CCR poate fi citita intregral AICI

Comentarii

# FOST JUDECATOR date 16 January 2023 15:33 +104

CORINA CORBU, PRESEDINTA ICCJ, APOI NU VA MAI FI NIMIC IN ACEASTA LUME, A OBTINUT EA INSASI CA INFRACTOARE - INCULPATA DE DNA O ACHITARE LA ICCJ PE FAVORIZAREA INFRACTORULUI, DESI ERA VINOVATA CUM MA VEZI SI CUM TE VAD...SI PE ACEASTA PRACTICA A CREAT EA ACUM PRACTICA DESPAGUBIRILOR, ASA CUM A OBTINUT SI EA DESPAGUBIRI...

# Jaques de la Molay date 16 January 2023 20:23 -33

Mai borfasule, iti place sa stai la mititica pe degeaba? Atunci dute si plateste i tu pe ei, ca la cati neuroni ai de asta esti capabil. Tzara asta e plina de borfasi ca tine. Ca nimeni nu te vede dar deduce ca nu ai neuroni. O hahalera!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.02.2023 – Nicusor bantuie din nou prin instante

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva