15 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

IN ATENTIA MAGISTRATILOR: OUG PE DREPTURILE SALARIALE – Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica proiectul de “Ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale”. Toate procesele referitoare la drepturile salariale vor fi suspendate daca ICCJ este sesizata cu dezlegarea unei chestiuni de drept (Documente)

Scris de: George TARATA | pdf | print

5 June 2024 17:40
Vizualizari: 10911

Aviz magistratilor: Guvernul Romaniei pregateste noi masuri in ceea ce priveste procesele referitoare la drepturile salariale. Mai exact, in legatura cu procesele privind stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal.


 

Ministerul Justitiei condus de Alina Gorghiu (foto) a pus in dezbatere publica, miercuri, 5 iunie 2024, proiectul de “Ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale”. Astfel, daca Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi sesizata cu dezlegarea unei chestiuni de drept, toate procesele care au ca obiect drepturi salariale vor fi suspendate pana la pronuntarea de catre ICCJ a hotararii prealabile.


Iata proiectul de OUG privind drepturile salariale (Nota de Fundamentare este atasata la finalul articolului):


Ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale


Tinand seama de necesitatea asigurarii de urgenta a unei practici judiciare uniforme si unitare – care sa elimine diferentierile in materia stabilirii/platii drepturilor salariale ale personalului platit din fonduri publice -, care isi rasfrange beneficiile atat pe planul infaptuirii justitiei in mod egal si al asigurarii egalitatii in fata legii, cat si asupra raporturilor socio-economice,

tinand cont de faptul ca justitia reprezinta un factor esential de echilibru si stabilitate sociala intr-un stat de drept si ca in realizarea deplina a acestui rol se impun o unificare a practicii judiciare si o asigurare a stabilitatii raporturilor juridice, inclusiv in domeniul stabilirii drepturilor salariale ale personalului platit din fonduri publice,

in considerarea rolului constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consacrat prin art. 126 alin. (3) din Constitutia Romaniei, de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti,

constatandu-se existenta unui fenomen generalizat si cu tendinte de permanentizare de practica judiciara neunitara la nivelul instantelor judecatoresti care solutioneaza procese privitoare la stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, precum si litigii referitoare la stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie si a altor prestatii de asigurari sociale ale acestui personal,

avand in atentie necesitatea identificarii unor remedii procedurale eficiente care sa asigure indeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare in materia supusa reglementarii, dar, in acelasi timp, sa nu impieteze asupra bunei functionari a intregului sistem judiciar,

tinand cont de configuratia actuala a mecanismului hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si de efectul obligativitatii hotararii pe care o pronunta Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deplin acord cu indatorirea sa constitutionala de asigurare a aplicarii si interpretarii unitare a legii de catre toate instantele judecatoresti din Romania,

in considerarea necesitatii incorporarii facile a solutiilor legislative anvizajate in angrenajul procedurii si justitiei civile actuale, fara afectarea semnificativa a volumului de activitate al instantei supreme,

avand in vedere faptul ca este imperios necesara acordarea prioritatii cuvenite principiului asigurarii unei practici judiciare unitare – manifestare a principiilor infaptuirii justitiei in mod unic, impartial si egal, si, in general, al egalitatii in fata legii,

tinand seama de faptul ca masurile legislative propuse pot influenta pozitiv activitatea instantelor judecatoresti, in conditiile in care, inca dintr-o etapa incipienta, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept,

intrucat solutiile pronuntate in aceste categorii de litigii au impact direct si considerabil asupra bugetului general consolidat, efect augmentat prin necesitatea asigurarii egalitatii de tratament juridic, imperativ confirmat in practica Curtii Constitutionale din perspectiva principiului egalitatii in fata legii,

data fiind necesitatea inlaturarii si, dupa caz, a prevenirii producerii urmarilor negative anterior expuse,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.


Art. 1. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica in procesele privitoare la stabilirea si/sau plata drepturilor salariale sau de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/si cele privind raporturile de munca si de serviciu ale acestui personal.

(2) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica si in procesele privitoare la stabilirea si/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/si cele privind alte prestatii de asigurari sociale ale personalului prevazut la alin. (1).

(3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica indiferent de natura si obiectul proceselor prevazute la alin. (1) si (2), de calitatea partilor ori de instanta competenta sa le solutioneze.

Art. 2. – (1) Daca in cursul judecatii proceselor prevazute la art. 1, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei in prima instanta sau in calea de atac, constatand ca asupra unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.

(2) Odata cu comunicarea catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, incheierea de sesizare se transmite, in copie, prin posta electronica, de catre instanta de trimitere si celorlalte instante judecatoresti competente sa solutioneze, in prima instanta sau in calea de atac, procese de natura celui in care aceasta a fost formulata. Presedintii instantelor judecatoresti competente, de indata ce primesc copia incheierii de sesizare, iau masurile necesare pentru informarea judecatorilor din sectiile corespunzatoare ale acelor instante.

(3) Cauzele similare, aflate pe rolul instantelor judecatoresti, vor fi suspendate pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

(4) Sesizarile prevazute la alin. (1) avand acelasi obiect sau al caror obiect se afla in stransa legatura se conexeaza.

(5) Sesizarile prevazute la alin. (1) se judeca cu prioritate, in cel mult 60 de zile de la data investirii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Decizia se motiveaza in termen de cel mult 15 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 5 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 3. – Dispozitiile art. 1 si ale art. 2 se aplica si proceselor in materiile prevazute la art. 1 si executarilor silite din aceste procese, in curs la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. 4. – Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu celelalte reglementari aplicabile in materie”.

 

 

* Cititi aici proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale


* Cititi aici Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri pentru solutionarea proceselor privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a proceselor privind prestatii de asigurari sociale

Comentarii

# In sfarsit, ceva concret! date 5 June 2024 17:31 -66

Așteptăm modificarea Codului de procedură civilă.

# Neconstituțional date 5 June 2024 18:29 +95

Un text evident neconstituțional care suprimă rolul instanțelor de fond. Nu vrea guvernul să desființeze cu totul instanțele de drept comun și să judece doar ICCJ? În loc să adopte acte normative aberante, ar face mai bine să adopte legi coerente de salarizare, care să nu mai creeze discriminările care au condus și conduc în continuare la procese, Dupa ce premierul a declarat ca nu recunoaște hotărârile magistraților, mai avea un pun pas de făcut, să interzică accesul la justiție! Iată ca îl face și pe acesta. Vai de țara asta cu așa legiuitori !

# un cetatean date 5 June 2024 18:31 +13

Asta se intampla cand in justitie sunt oameni fara stiinta de carte. Ce legatura are dezlegarea de drept cu restantele noastre?

# Duke ot the Web date 5 June 2024 19:17 +14

Desigur - și asta nu mai miră pe nimeni - CSM-ul nu există, deci nu va reacționa la această nouă mârșăvie a guvernanților. Și cei de la CSM, ca și cei de la ÎCCJ, și-au primit restanțele salariale și, îndestulați fiind pe deplin, îi doare drept în trei litere de magistrații de rând. Cu ce probitate morală va bloca ÎCCJ sutele de cauze aflate pe rolurile instanțelor, cauze prin care magistrații de rând își revendică drepturile salariale cuvenite lor în temeiul legii și de care au fost privați prin repetatele abuzuri administrative ? Nu mă aștept ca ÎCCJ să manifeste nici măcar un minim de rușine. Legea ? O vorbă fără valoare, dacă nu se referă la beneficiile lor.

# Codruța date 5 June 2024 19:39 +2

Încă o data se confirma ca atât bugetul de stat cât și fraierii.din sistemul de justiție sunt victimele orgoliilor tâmpite ale unor magistrați care nu accepta pronunțarea unor soluții unitare privind drepturile salariale din sistem. Ajung la concluzia trista ca din cauza unor prosti cu facultatea de drept, profita clasa politica iar Guvernul își permite toate mizeriile cu banii justitiei, își permite sa afirme ca nu recunoaște hotarari definitive etc. etc. etc...... Pai dacă ei între ei ( judecatorii) nu sunt capabili sa dea soluții unitate pe niște chestiuni care îi privesc, ce sa aștepți în alte spețe!

# Macar incearca ceva. date 5 June 2024 21:46 -23

E bine ca incearca ceva, de aceea e dezbatere publica. Poate fi politica de salarizare a statului facuta prin precedent judiciar la tribunalul x? Dacă vor ca instanțele de fond sa fie titulare ale sesizării ( facultative) pot modifica Codul de procedura. In aceasta materie ( cu excepția contenciosului) hotararile in prima instanta sunt executorii de drept, cu un motiv( sunt obligații alimentare, omul trebuie sa și manance ca să traiasca). Suspendarea de drept in prima instanta ar fi ca la insolventa . E statul în incapacitate de plată și nu știm noi?

# Ares date 6 June 2024 03:02 +18

Eu îi introduc Ciolacului o plangere pentru abuz în prostie, că la servici habar nu are de ce merge.

# Silvia date 6 June 2024 09:37 +2

ATENTIE! Nu este vorba doar de magistrati, ci de intreg personalul platit din fonduri publice: profesori, medici, functionarii din intreagdministratie publica locala și centrala, nu mai spun de politisti, deci mii de dosare. Pe de alta parte, vazand ca ICCJ va deveni instanta de drept comun in materia unor atare litigii de munca si de asigurari sociale, nu poate decat sa-mi creasca inima de bucurie, pentru ca oricum se considera cu mult superioara palmasilor de la instantele de drept comun, in speta tribunale...

# Cetateanul date 6 June 2024 10:31 0

Nu mai iese nimeni pe trepte? Nimic? Nici măcar un ferejerizd? :lol:

# miha ela date 6 June 2024 12:26 +1

Este ușor politicului sa strâmbe legi daca sunt judecători servili care vin in întâmpinarea politicului. Cel mai recent ex. este o întrebare adresata ICCJ pusa de un complet de tribunal pentru a explica cum se interpretează unele articole din Decretul lege 118/1990. Legea era destul de clara, dar întrebarea pusa a dat posibilitatea ICCJ (sluga guvernului) sa interpreteze in sensul in care justițiabilul de rând sa nu mai primească banii/drepturile legale. Si nu este prima data când ICCJ , fiind întrebată cu privire la interpretarea unor articole, sa facă in așa fel încât sa ”salveze” statul de a mai acorda drepturile cuvenite stabilite de o lege sau alta ( legi data in iureșul unor campanii electorale si care aduc un pic de bine omului de rând). Dezlegările ICCJ a chestiunilor de drept reduc valoarea judecătorilor care au ajuns pe scaun sa judece tocmai pentru ca sunt capabili sa facă asta, nu sa fie marionete /executanti.

# Consecinte date 6 June 2024 16:34 0

Sunt multe cauze în care instanțele de drept comun în majoritate au interpretat legea in favoarea salariatului /pensionarului. ICCJ nu a fost de acord cu interpretarea, iar dezlegarea de drept a fost de partea statului. Probabil s-au terminat banii? Ma bucur ca se cauta remedii pentru unificarea practicii, dar nu asa. Dacă vor sa modifice Codul de procedură la art 520, sa îl treacă prin Parlament. Cu dezbateri ample, nu asa prin OUG, ca nu se poate.

# Mihaela date 6 June 2024 17:02 +1

Este o initiativa. Un proiect. Care poate fi îmbunătățit. Prin propuneri, emise de fiecare dintre noi. Decat sa critici , nu mai bine vii cu o propunere? Dacă consideri că e necesar "să deschizi ochii celui care a conceput proiectul", argumentezi și arăți ce nu e în regulå cu acesta. De ce să te superi pe cel care totuși a creat ceva? Sau creeaza tu un proiect. Parerea mea este că : 1.in cazul in care se cere o lamurire asupra unei chestiuni, indiferent de natura acesteia, aceasta solicitare trebuie facuta catre legiuitor. Doar cei "ce au făcut legea" știu exact ce au dorit să rezolve, să repare " printr-un articol dintr-un act normativ. De ce să fie Inalta Curte, cea care decide ce a vrut sa spună legiuitorul? Ea decide pe text. Oricâte situații a dorit să acopere legiuitorul prin emiterea unui act normativ, acesta nu le va putea acoperi pe toate. Cand nu e clar, ceri lamuriri. De ce sa intrebi doar ICCJ-ul? 2. Ce te faci cu dosarele in care deja s-au dat solutii contrare?

# Uraa date 12 June 2024 21:21 0

Mă bucur pt ICCJ..Merită din plin să judece practic ,toate cauzele cu personal bugetar. Și toate litigiile de pensii, evident..De fapt, normal ar fi sa dea la Curți în primă instanță, că și așa freacă menta cu o medie de 100-200 ds pe an..200 e mult.. Sper ca Guvernul sa de-ai repede acest OUG

# Cârcotașu de serviciu date 13 June 2024 19:35 +1

Eeee!!!! Dom’le, asta e semn ca a trecut Alina pe la serviciu…a făcut și ea ceva..

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.06.2024 – Guvernul inflameaza grefierii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva