Incredibil ce se intampla la Inalta Curte de Casatie si Justitie, acolo unde anumiti judecatori supremi pur si simplu dau foc la lege si sifideaza deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale. Pare greu de crezut, dar s-a ajuns ca la Completele de 5 judecatori ale ICCJ sa se pronunte decizii diametral opuse – atentie! – in spete similare.

In momentul de fata, instanta suprema a pronuntat trei decizii diferite in dosarele aflate in faza de apel, la Completele de 5 judecatori, dosare care trebuie obligatoriu trimise spre rejudecare la fond, dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca ele au fost solutionate in prima instanta de Complete de 3 judecatori constituite cu incalcarea legii, in conditiile in care acestea nu erau specializate, asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000 (click aici pentru a citi). Practic, in astfel de cazuri exista judecatori care:

1. refuza sa se supuna legii, sesizand in schimb Curtea de Justitie a Uniunii Europene;

2. cu nerespectarea deciziei CCR, continua sa administreze probe, fara sa solutioneze exceptia nelegalei compuneri a completului de la fond si fara sa dispuna incetarea procesului si trimiterea spre rejudecare.

3. judeca in mod corect si trimit dosarul aflat in apel spre rejudecare, la fond;

Denegare de dreptate si discriminare

Situatia este una extrem de grava in cazul judecatorilor care refuza sa respecte deciziile CCR si, in schimb, sesizeaza CJUE ca sa astepte sa li se spuna daca trebuie sau nu sa aplice Constitutia Romaniei. Acesti magistrati, in opinia noastra, comit ceea ce in termeni juridici se numeste “denegare de dreptate”. Este un principiu prevazut in art. 4 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede urmatoarele:

Art. 4:

“(1) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua.

(2) Procurorii si judecatorii trebuie sa se asigure, in toate stadiile unui proces, ca drepturile si libertatile individuale sunt garantate si ca ordinea publica este protejata.

(4) Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta”.

Este fix situatia in care se afla judecatorii care sesizeaza CJUE ca sa afle daca trebuie sa aplice decizia CCR, si care practic refuza sa judece pe motiv ca legea ar fi neclara.

De asemenea, prin pronuntarea unor decizii diametral opuse in cauze identice, este limpede ca avem de-a face cu un veritabil act de discriminare. Asta intrucat unii inculpati ajung sa fie trimisi la rejudecare, altii continua sa fie judecati, iar altii asteapta ca magistratii ICCJ sa primeasca lumina de la CJUE, chiar daca toti inculpatii se afla in situatii identice. Mai exact, toti sunt in faza de apel, beneficiind de decizia CCR care confirma ca la fond nu au fost judecati de un complet specializat – decizie CCR care obliga ICCJ sa dispuna rejudecarea cauzei.

Or, OUG 137 din 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare stabileste la art. 1 alin. (2) lit a) urmatoarele:

“Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate în special în exercitarea urmatoarelor drepturi:

dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui altui organ jurisdictional”;

Nu in ultimul rand, avem de-a face chiar si cu incalcarea art. 14 din Conventia europeana a drepturilor omului:

“Art 14 Conventia EDO

Interzicerea discriminarii

Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”.

Judecatorii sfideaza Constitutia si se inchina la CJUE

Haosul, practica neunitara si – mai grav – nerespectarea legii de catre anumiti judecatori ICCJ prin nesocotirea deciziilor obligatorii ale CCR sunt probate de ceea ce s-a intamplat la instanta suprema luni, 21 octombrie 2019, dar si in urma cu cateva zile. Zile in care, asa cum spuneam, Complete de 5 judecatori au pronuntat decizii diferite pe spete identice.

In acest sens, luni, 21 octombrie 2019, cu incalcarea legii si cu nerespectarea deciziilor CCR, Completul de 5 judecatori ICCJ a dispus in dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Nita (foto centru) sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care sa spuna daca judecatorii romani trebuie sau nu sa respecte legea si Constitutia Romaniei. Pe cale de consecinta, magistratii Inaltei Curti au hotarat suspendarea procesului pana la primirea raspunsurilor. Decizia a fost luata in majoritate (existand cel putin o opinie separata in sensul respingerii sesizarii CJUE) de catre un Complet de 5 judecatori format din:

-Simona Encean;

-Lucia Tatiana Rog;

-Rodica Aida Popa;

-Ioana Ilie;

-Alexandra Rus.

Iata minuta Completului de 5 judecatori in dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Nita (dosar 3201/1/2018):

“In majoritate: In baza art. 267 alin (3) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene si articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de coruptie solutionate intr-o perioada determinata si care se afla in faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instantei supreme de completuri de judecata specializate in aceasta materie, desi recunoaste specializarea judecatorilor care le-au compus si

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la instanta suprema)?

3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, pronuntata intr-o sesizare vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national

Dispune suspendarea judecarii prezentei cauze pana la solutionarea cererii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Cu recurs in 72 de ore de la pronuntare pe dispozitia de suspendare a judecatii. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 octombrie 2019. Cu opinie separata in sensul respingerii ca inadmisibila a cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

Nu este insa singura cauza in care judecatori ICCJ au refuzat sa aplice legea si deciziile obligatorii ale CCR, alegand in schimb sa intrebe CJUE daca trebuie sau nu sa respecte legea romana si Constitutia Romaniei. S-a mai intamplat la fel in 17 octombrie 2019, in dosarul fostului ministru al Finantelor Darius Valcov (foto dreapta). Atunci, decizia a fost luata tot cu majoritate (cu cel putin o opinie separata in sensul respingerii sesizarii CJUE) de catre un Complet de 5 judecatori format din:

-Hermina Iancu;

-Andrei Rus;

-Lavinia Lefterache;

-Marius Foitos;

-Ioana Bogdan.

Iata minuta Completului de 5 judecatori in dosarul fostului ministru de Finante Darius Valcov (dosar 790/1/2019):

“In majoritate Dispune sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare. In baza art. 267 alin ( 3) TFUE Sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa solutioneze o exceptie procesuala care ar viza o eventuala nelegala compunere a completurilor de judecata, in raport de principiul specializarii judecatorilor la inalta Curte de Casatie si Justitie (neprevazut de Constitutia Romaniei) si sa oblige o instanta de judecata sa trimita cauzele, aflate in calea de atac a apelului (devolutiva), spre rejudecare, in primul ciclu procesual la aceeasi instanta?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la sectia penala a instantei supreme)?

3.Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, care interpreteaza o norma inferioara Constitutiei, de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusa in legea interna privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, norma interpretata in mod constant, in acelasi sens, de o instanta de judecata timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justitie, include specializarea judecatorilor si infiintarea unor completuri specializate la o instanta suprema?

Dispune suspendarea judecarii prezentei cauze pana la solutionarea cererii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Cu recurs in 72 de ore de la pronuntare pe dispozitia de suspendare a judecatii. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 17 octombrie 2019. Cu opinie separata in sensul respingerii sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.

Nici sesizare CJUE, nici rejudecare

Asadar, am vazut mai sus deciziile Completelor de 5 ICCJ care au refuzat sa aplice legea si decizia obligatorie a CCR, sesizand CJUE. Tot luni, 21 octombrie 2019, a existat insa si o solutie de mijloc, una pe care specialisti contactati de Lumea Justitiei au catalogat-o ca fiind o “smecherie”. Este vorba despre decizia luata in cazul fostei sefe DIICOT Alina Bica (foto stanga). Un dosar in care nu s-a dispus nici sesizarea CJUE, nici trimiterea cauzei spre rejudecare la fond de catre un complet specializat in materie de coruptie, hotarandu-se in schimb continuarea administrarii probatoriului si acordarea unui nou termen pentru 18 noiembrie 2019. Este o solutie care, din punctul nostru de vedere, ignora la randul ei decizia CCR care spune clar ca dosarele aflate in faza de apel la instanta suprema (deci la Complete de 5, asa cum este si cauza Alinei Bica) trebuie trimise spre rejudecare la fond.

Totusi, exista opinii conform carora judecatorii au ales sa continue administrarea de probe intrucat aceasta fusese deja inceputa in momentul publicatii deciziei CCR, urmand ca magistratii sa se pronunte prin decizia definitiva pentru trimiterea cauzei spre rejudecare.

In ceea ce priveste Completul de 5 judecatori ICCJ care a hotarat continuarea procesului in dosarul fostei sefe DIICOT Alina Bica, acesta a fost compus din:

-Simona Encean;

-Lucia Tatiana Rog;

-Alexandra Rus;

-Sandel Macavei;

-Maricela Cobzariu.

Judecatorii care au ales sa respecte legea si deciziile obligatorii ale CCR

In fine, la aceeasi instanta suprema unde se vede ca legea a devenit un moft, la fel ca deciziile obligatorii ale CCR, exista magistrati care au inteles sa isi faca profesia ca la carte si sa judece in mod corect. S-a intamplat in doua cauze similare cu cele in care Completele de 5 judecatori au refuzat sa respecte decizia obligatorie a CCR sesizand CJUE (cazul Nita si cazul Valcov) ori dispunand continuarea procesului (cazul Bica).

Astfel, Completul de 5 judecatori a dispus trimiterea spre rejudecare a dosarului fostului ministru al Transporturilor Dan Sova, in conditiile in care la fond acesta nu a fost judecat de un Complet de 3 judecatori ICCJ specializat in materie de coruptie, asa cum cerea legea. Cauza nu se va intoarce insa la Completul de 3 judecatori al ICCJ, ci va fi trimisa la Curtea de Apel, avand in vedere ca Dan Sova nu mai este nici ministru, nici demnitar. Trebuie spus insa ca decizia a fost luata cu opinie separata in sensul sesizarii CJUE, la fel ca in cauzele Nita si Valcov.

Retrimiterea dosarului lui Dan Sova spre rejudecare a fost dispusa de un Complet de 5 judecatori format din:

-Daniel Gradinaru;

-Sandel Macavei;

-Alexandra Rus;

-Andrei Enescu;

-Ioana Ilie.

Iata minuta Completului de 5 judecatori in dosarul fostului ministru al Transporturilor Dan Sova (dosar 3215/1/2018):

“Cu majoritate: Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si de inculpatii Sova Dan Coman si Balan Mihai impotriva sentintei nr.506 din data de 25 septembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala in dosarul nr.526/1/2016. Desfiinteaza sentinta penala apelata si trimite cauza spre competenta solutionare Curtii de Apel Bucuresti.

In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si de inculpatii sova Dan Coman si Balan Mihai raman in sarcina statului.

In baza art.275 alin.(6) Cod procedura penala, onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii sova Dan Coman si Balan Mihai, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 217 lei, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 octombrie 2019.

Cu opinia separata, in sensul repunerii cauzei pe rol si suspendarii judecarii acesteia pana la solutionarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a cauzelor inregistrate sub nr. C-357/19 (sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 3089/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori) si nr. C-547/19 (sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 927/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori), precum si a sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 790/1/2019 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori”.

Al doilea dosar in care s-a pronuntat o asemenea solutie ii priveste pe fostul sef al ANAF Serban Pop si pe omul de afaceri Horia Simu. Si aceasta cauza a fost trimisa spre rejudecare, in conditiile in care Pop si Simu au fost judecat la fond de un Complet de 3 judecatori constituit nelegal, nespecializat in materie de coruptie. La fel ca la Dan Sova, si aici a existat opinie separata in sensul sesizarii CJUE.

Completul de 5 judecatori ICCJ care a decis retrimiterea dosarului fostului sef al ANAF Serban Pop si al omului de afaceri Horia Simu la rejudecare a fost format din:

-Lucia Tatiana Rog;

-Rodica Cosma;

-Alexandra Rus;

-Ioana Ilie;

-Rodica Aida Popa.

Iata minuta Completului de 5 judecatori in dosarul fostului sef ANAF Serban Pop si al omului de afaceri Horia Simu (dosar 3309/1/2018*):

“Cu unanimitate: Respinge, ca inadmisibila, cererea formulata de apelantul intimat inculpat Pop Serban de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) Cod procedura penala. Cu recurs in 48 de ore de la pronuntare.

Cu majoritate: Admite apelurile declarate de inculpatii Pop Serban si Simu Horia si de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 42 din 26 ianuarie 2017, pronuntata de Inalte Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala in dosarul nr. 3503/1/2015. Desfiinteaza sentinta penala apelata si trimite cauza spre rejudecare Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de solutionarea apelurilor declarate de inculpatii Pop Serban si Simu Horia si de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, raman in sarcina acestuia. In baza art.275 alin. (6) Cod procedura penala, onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru apelantii inculpati Pop Serban si Simu Horia pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 217 lei, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 21 octombrie 2019.

Cu opinia separata, in sensul repunerii cauzei pe rol si suspendarii judecarii acesteia pana la solutionarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a cauzelor inregistrate sub nr. C-357/19 (sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 3089/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori) si nr. C-547/19 (sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 927/1/2018 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori), precum si a sesizarii in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare formulata in dosarul nr. 790/1/2019 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori”.