Inalta Curte de Casatie si Justitie a sarbatorit, miercuri, 150 de ani de existenta, iar judecatorii supremi, in frunte cu presedintele instantei, judecatoarea Livia Stanciu, au sarbatorit evenimentul la Sala de Marmura a Cercului Militar National, alaturi de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, presedintele CSM, judecatoarea Alina Ghica, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, presedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Grebla si directorul Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane, Mircea Dutu. La eveniment au participat judecatori si magistrati – asistenti ai instantei supreme, membri ai CSM, judecatori ai CCR, reprezentanti ai instantelor, parchetelor si UNBR, dar si reprezentanti ai principalelor institutii ale statului.

Presedintele ICCJ, judecatoarea Livia Stanciu: „Avem in fata noastra un viitor dificil si provocator. Vom avea o profesie de succes daca aceasta va fi bazata exclusiv pe valoare. Nu exista un judecator infailibil”

Presedintele instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu a precizat ca: “implinirea a 150 de ani de la infiintarea instantei supreme este totodata un bun prilej de a omagia profesia de magistrat, importanta acesteia, dar si talentul, devotamentul si integritatea celor mai multi dintre membrii profesiei.

Dupa anul 1990 profesia de magistrat s-a dezvoltat in libertate, iar legile referitoare la organizarea judiciara si statutul magistratului, precum si modificarile care au urmat au conturat un cadru institutional modern la acea data, care a contribuit la dezvoltarea profesiei. In istoria functionarii sale recente, Inalta Curte s-a implicat activ in sprijinirea procesului de consolidare a Justitiei in interesul cetateanului, de la reglementari noi in materia organizarii judiciare, cerinte sporite de calitate si eficienta in acord cu standardele europene, pana la schimbari institutionale reformatoare. Voi reaminti, numai cu titlu de exemplu, activitatile Inaltei Curti pentru asigurarea independentei justitiei (atat a independentei individuale a judecatorilor si procurorilor, cat si a independentei sistemului) prin mecanisme si proceduri adecvate, care sa garanteze respectarea principiului separatiei puterilor in stat, imbunatatirea profesionalismului intregului personal din sistemul judiciar si a politicii de resurse umane, unificarea practicii judiciare, responsabilizarea magistratilor, sporirea transparentei sistemului judiciar, intensificarea cooperarii judiciare internationale, a relatiilor de cooperare bilaterale si multilaterale cu partenerii externi. In prezent, in fata magistratilor se afla provocarea lansarii unei noi etape de modernizare a profesiei, in acord cu mutatiile produse in viata afacerilor, cu evolutia profesiilor in plan european, precum si exigentele reclamate de intrarea in vigoare a noilor coduri fundamentale ale Romaniei. Consider ca sensul profund al aniversarii de astazi il constituie tocmai afirmarea increderii in aceasta evolutie si reprezinta destinul comun al tuturor popoarelor Europei. In opinia mea, la acest moment exista cateva provocari si vulnerabilitati fundamentale care trebuie rezolvate pentru a face justitia mai dreapta si mai eficienta. Avem in fata noastra un viitor dificil si provocator. Vom avea o profesie de succes daca aceasta va fi bazata exclusiv pe valoare, pe notorietate, pe competenta si integritate si numai daca justitia va fi permanent locuita de spiritul dreptatii (…) Crearea unei noi mentalitati in sistemul judiciar, mai responsabila, fata de statul din a carui structura face parte autoritatea judecatoreasca si fata de cetateanul beneficiar al justitiei ca serviciu public va impune monopolul justitiei asupra respectului legii. Integritatea sistemului judiciar este o cheie de bolta a bunei sale functionari, la fel de importanta cum este si asigurarea resurselor financiare, asigurarea resurselor umane. Cred ca e foarte important sa avem in vedere si integritatea in sistemul judiciar, mai ales ca integritatea este un lucru care nu costa, nu necesita bugete, nu necesita fonduri, necesita doar o anumita scara de valori. E o optiune de viata pana la urma, dincolo de o optiune profesionala. Daca intr-o anumita parte a sistemului construim integritate, asiguram aceasta integritate inclusiv prin conditiile ca ea sa se mentina. Daca in alte parti ale sistemului, in subsisteme, apar probleme de integritate, n-am facut nimic pentru ca subsistemele se contamineaza. Degeaba reusim sa avem, sper, un sistem judiciar 100% integru pe viitor, daca in profesiile juridice nu reusim sa asiguram aceeasi integritate deplina. Si reciproca este valabila. Prin urmare, cred ca avem aici iarasi un punct de interes si de contact intre profesii. Noi ar trebui, dinspre sistem spre profesiile juridice si dinspre profesiile juridice spre justitie, sa exportam integritatea, nu sa exportam probleme de integritate. Magistratii au in fata un viitor dificil pentru ca trebuie sa tina dreapta balanta justitiei pe o mare economica agitata, trebuie sa impiedice aparitia unei falii intre justitie si cetatean. (…) Dumneavoastra distinsi colegi judecatori aveti de jucat un rol important in aceasta proiectie. Puteti asista pasiv la derapaje sau puteti lua o pozitie institutionala fata de ceea ce este bun sau rau in justitie. Eu mi-as dori ca dumneavoastra sa fiti o forta de impact progresista in justitie, sa stimulati respectul regulilor de drept de catre cetatean si sa nu fim niciodata parte dintr-un joc perdant pentru societatea noastra. (…) Nu trebuie sa ascundem faptul ca si judecatorul poate gresi. Legiuitorul a avut in vedere o asemenea posibilitate atunci cand a imaginat caile de atac. Nu exista un judecator infailibil”.

Judecatoarea Livia Stanciu: “Reformele in justitie au nevoie de armistitiu politic”

Presedintele instantei supreme a opinat ca “sistemul judiciar, inclusiv instanta suprema este afectat de o serie de vulnerabilitati a caror rezolvare cere eforturi considerabile din partea tuturor celor trei puteri ale statului. Pentru implementarea urmatoarelor trei coduri este necesara reorganizarea schemelor in sistem in anul 2012, dar si suplimentarea rezonabila a acestora, atat in ceea ce ii priveste pe magistrati, cat si in ceea ce priveste personalul auxiliar de specialitate, iar studiile de impact ne-au aratat ce trebuie sa facem din punct de vedere logistic, financiar, resurse umane. (…) Reformele in justitie au nevoie de armistitiu politic, de un acord pe intreg spectrul politic care sa produca sustinere parlamentara certa pentru proiectele legislative ale Justitiei. Politicienii angajati trebuie sa creeze in jurul Justitiei o zona de neutralitate si de sprijin politic. Intreaga noastra clasa politica trebuie sa inteleaga ca (...) justitia este fundamentul guvernarii, fundament care daca nu este bine consolidat, tot ce se construieste pe el se darama”.

Alina Ghica, presedintele CSM: “Consider ca actul de justitie nu poate fi mutilat in mod voluntar de catre proprii profesionisti”

Presedintele CSM, judecatoarea Alina Ghica, a precizat ca: “Aniversarea, astazi, a 150 de ani de la infiintarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este unul din acele rare momente ce concentreaza istoria unei deveniri. Nasterea unei institutii fundamentale a unui stat de drept prin exploatarea la maxim a unui minim smuls din Conventia de la Paris in 1858 a presupus in primul rand determinare, abilitate si constiinta istorica. Acestea au fost atributele dominante ale unor romani care au trait acum 150 de ani si care au dat statului roman proaspat unificat un instrument de stabilitatea care sa permita 'domnia dreptatii'. (…) Debutat laolalta cu statul roman modern, drumul istoric si parcursul institutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu doar s-a impletit, ci se confunda cu evolutia sistemului judiciar roman. Procesul de modernizare a statului roman, a sistemului de justitie oglindeste in buna masura evolutia institutionala a Inaltei Curti. Din perspectiva evolutiva, dimensiunea prerogativelor constitutionale actuale ale instantei supreme sunt rezultatul unui proces demarat cu fundamentele conferite prin Constitutia din 1923, ce au fost regandite in cheie moderna prin efortul legislativ post 1989. Iar aceasta este masura progresului. Progres institutional si evident, evolutie a statului de drept, de o maniera ce merita studiata spre a fi duplicata si la nivelul unor alte insitutiit cheie, deoarece si-a dovedit masura sustenabilitatii pe termen indelungat. Inalta Curte de azi, are posibilitatea afirmarii suprematiei legii prin judecatori a caror numire sa fie rezultatul unei evaluari efective si pe criterii obiective, in dorinta fireasca de a da valoare Curtii nu numai prin reglementari si denumire ci si prin necesara suprematie a calitatii umane si profesionale a celor pe care legea ii numeste judecatori supremi. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin membrii sai trebuie sa confere reperele de profesionalism, moralitate si echidistanta la care, nu doar noi cei din justitie sa ne raportam - aceste repere pot fi prelute pana la nivel de clasa politica sau chiar societate. Inalta Curte detine acele instrumente apte spre a fi folosite in crearea de repere si cade pe umerii magistratilor acestei instante onoranta sarcina si responsabilitate de a oferi la nivel personal si profesional aceste repere. Distinsi oaspeti, onorati colegi ai instantei noastre supreme, cand societatea, cand oamenii privesc spre Inalta Curte de Casatie si Justitie, indoielile nu trebuie sa isi mai gaseasca loc. Puteti oferi societatii aceste repre de care are atata nevoie. Nu doresc sa ma refer, in acest moment aniversar, la umbrele pe care evenimente recente le-au asternut poate peste imaginea acestei institutii. Am convingerea insa, ca ICCJ este mai buna decat reputatia sa si ca societatea, istoria – adevaratul judecator al tuturor faptelor va da masura si locul potrivit lucrurilor si oamenilor. Evolutia nu este altceva decat un lung si dureros proces de lectii invatate si asumate responsabil. Trebuie sa avem, nu numai reprezentarea istorica ci si dimensiunea concreta a responsabilitatii noastre, a magistratilor ca oameni ai cetatii. Si insist pe aceasta sintagma oameni ai cetatii, nicidecum privilegiati ai cetatii, ce ne aplecam privirea si-i judecam pe muritorii de rand. Nu putem avea cu totii intelepciunea regelui Solomon, dar putem invata de la el. Sunt lucruri care nu sunt scrise in cursurile din facultati si institutii de formare a magistratilor dar care trebuie sa le regasim in vocatia care defineste profesia de judecator. Aceeasi vocatie trebuie sa ne oblige in a raspunde provocarilor profesiei prin asumare, iar nu prin amanare, prin initiativa si curaj, iar nu prin expectativa. Si ma refer aici la un alt moment pregatit si asteptat de societate si intens dezbatut de catre sistemul judiciar: intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila. Este exclusiv in responsabilitatea sistemului judiciar de a transa constructiv si congruent data de intrare in vigoare a noului cod. Ar fi, evident, un semn de maturitate si consecventa asumarea datei de 1 iunie 2012 ca data de lansare a codului de procedura. Aceasta in conditiile in care Codul Civil intrat in vigoare in octombrie anul trecut, pune in mana justitiei un instrument ineficient in absenta unei proceduri. Ar fi ca si cum unui chirurg i se da bisturiul si atat, il bagi in sala de operatii si il pui sa opereze. Este putin probabil sa poata opera, cel mult va mutila. Consider ca actul de justitie nu poate fi mutilat in mod voluntar de catre proprii profesionisti. Credibilitatea justitiei este o problema de extrema actualitate, atat in societatea romaneasca cat si in spatiul european. Credibilitatea este dincolo de imagine sau discurs public. Credibilitatea nu echivaleaza cu buna intentie, ci cu buna – credinta, seriozitatea, consecventa si mai ales actiunea„.