Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de judecator dr. Livia Stanciu (foto) a facut public raportul in baza caruia a acordat fiecarui judecator candidat pentru un loc la instanta suprema, atat la Sectia Penala, cat si la Sectia Civila. Pentru majoritatea candidatilor, concluziile raportului sunt devastatoare, judecatorii fiind criticati pentru ca nu cunosc reglementarile CEDO, pentru ca nu stapanesc tehnica redactarii unei hotarari judecatoresti, dar si pentru ca scriu in hotarari lucruri care nu au legatura cu cauza supusa judecatii. Doar 9 din cei peste 25 de judecatori candidati au primit aviz favorabil de la Colegiul de Conducere al instantei supreme. Avizul este insa doar consultativ, astfel ca si cei care au primit aviz negativ de la judecatorii Inaltei Curti pot sa fie promovati la suprema, daca CSM va vota in acest sens, in urma interviurilor ce vor fi sustinute de candidati in 13 si 14 decembrie.

Primul magistrat criticat dur de Inalta Curte, in raportul consultativ, a fost Stefana Badulescu, de la Tribunalul Dolj, despre care judecatorii supremi au sustinut ca “din perspectiva tehnicii de redactare, doamna judecator, desi prezinta procedura desfasurata in faza judecatii, in raport cu obiectul cauzei, argumentele sunt lapidar expuse, fata de imprejurarea ca problemele de drept supuse examinarii nu s-au circumscris unor aspecte de interpretare a normei de drept substantial si nici o analiza exhaustiva asupra mijloacelor de proba administrate. Doamna judecator (….) nu s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin preocupari in ceea ce priveste o pregatire profesionala aprofundata ceea ce de altfel se reflecta in gradul redus de complexitate al cauzelor judecate, care au relevat o insuficienta experienta in interpretarea si aplicarea legii mai ales ca instanta de control judiciar”. Aceleasi aprecieri le-a primit si judecatoarea Cristina Gabriela Berbec, de la Tribunalul Brasov, despre care magistratii ICCJ au sustinut ca stapaneste doar “aparent tehnica redactarii“ si ca, in mai multe hotarari, a “facut o examinare prea amanuntita a mijloacelor de proba administrate”. In ceea ce o priveste pe judecatoarea Ana Otilia Bombos, de la Tribunalul Bucuresti, judecatorii instantei supreme au mentionat in raport ca aceasta nu a “argumentat in drept existenta infractiunii” si ca, desi in unele hotarari a “facut referiri la deciziile Curtii Constitutionale, in altele nu a facut dovada aplicarii jurisprudentei CEDO”. Nici judecatoarea Iuliana Ciolca, fost procuror la Parchetul General, nu a reusit sa convinga Colegiul de Conducere al instantei supreme ca merita sa ajunga la ICCJ: “hotararile nu au evidentiat o cunoastere a jurisprudentei CEDO sau a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, neexistand in problemele analizate nicio referire din aceasta perspectiva”.

Judecatoarea Maricela Cobzariu, de la Tribunalul Bacau, a fost cea care a primit cele mai dure critici de la judecatorii supremi, acestia constatand ca: “ judecatorul nu stapaneste institutia liberarii provizorii sub control judiciar, relevante fiind (….) in considerentele carora se motiveaza ca instanta, atunci cand constata incidenta temeiurilor de arestare mai vechi sau mai nou aparute, nu va putea dispune punerea in libertate sub control judiciar a inculpatului”.

Marino, Mirancea si Panioglu, corigenti la aplicarea normelor CEDO

Un judecator cu 22 de ani de experienta, Constantin Marino-Marin, de la Tribunalul Bucuresti a fost apreciat ca stapaneste “aparent tehnica redactarii (…) insa argumentele expuse in considerentele avute in vedere la individualizarea pedepselor si a modalitatii de executare a acestora sunt lapidare si neconvingatoare. Hotararile nu au relevat o cunoastere aprofundata a normelor de drept comunitar, a jurisprudentei CEDO sau a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (...)”. Nici colega sa de la aceeasi instanta, judecatoarea Antoanela-Anemary Costache, nu a scapat de criticile judecatorilor supremi. Acestia au apreciat ca judecatoarea Costache: “stapaneste aparent tehnica redactarii”, dar si ca “prin sentinta penala nr.414 din 08.06.2010, au fost aplicate pedepse sub minimul special prevazut de lege, fara a se retine in favoarea inculpatilor circumstante atenuante, iar termenul de incercare (…) a fost aplicat gresit.” Si judecatoarea Mariana Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucuresti a primit aviz negativ de la ICCJ pentru ca “nu intotdeauna a dat dovada de conciziune” si pentru ca “una dintre deciziile analizate are dispozitivul incomplet, in sensul ca, desi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, nu s-a indicat ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal sa isi reia cursul”. O critica mult mai dura a suferit insa judecatorul Constantin Luchian Constantinescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, despre care judecatorii ICCJ au precizat ca “argumentele avute in vedere la pronuntarea solutiei sunt lapidare, neconvingatoare, uneori lipsind de continut esenta motivarii, de exemplu, in sentinta penala nr. 45/F/14 ianuarie 2011, nu se motiveaza achitarea inculpatului Haci Karaman. Judecatorul candidat nu cunoaste jurisprudenta ICCJ referitoare la publicitatea sedintei de judecata (…) hotararile nu au relevat o cunoastere aprofundata a normelor de drept comunitar, a jurisprudentei CEDO si a ICCJ”.

Despre candidatul Florin Encescu, judecator la Tribunalul Gorj, magistratii supremi nu au avut cuvinte de lauda. “Judecatorul stapaneste aparent tehnica redactarii, (…) insa argumentele expuse in considerentele avute in vedere la pronuntarea solutiei sunt lapidare, uneori lipsind de continut esenta motivarii (…) In unele hotarari se observa o exprimare neadecvata, confuza si prin aceasta neconvingatoare (…) hotararile nu au relevat o cunoastere aprofundata, imperios necesara a normelor de drept comunitar, a jurisprudentei CEDO sau a ICCJ”.

Judecatoarea Camelia Lucaciuc, de la Curtea de Apel Timisoara a fost de asemenea criticata de judecatorii ICCJ pentru ca “analiza chestiunilor supuse judecatii nu este completa, ori este in parte contradictorie, dupa cum sunt situatii in care exprimarea folosita in motivarea solutiei este inadecvata. (…) exista cazuri in care aceasta modalitate de redactare afecteaza succesiunea logico-juridica a aspectelor care trebuie sa se regaseasca in motivarea unei hotarari judecatoresti in materie penala (...)”.

Nici judecatorul Dumitru Mirancea, de la Curtea de Apel Bucuresti, cel care se lauda ca a intrat in magistratura cu 69 de kilograme si ca va iesi tot cu atatea kilograme, nu a scapat de criticile judecatorilor de la instanta suprema: “sunt insa cazuri in care aspectele retinute in motivare sunt contradictorii (judecatorul pare ca si-a insusit situatia de fapt din rechizitoriu, care cuprinde referiri la vinovatia inculpatilor) dar in acelasi timp considera ca faptele retinute nu sunt prevazute de legea penala (…) ori este straina pricinii (…). In ce priveste jurisprudenta CEDO si a ICCJ, hotararile atasate nu fac referiri la practica judiciara a celor doua instante (...)”. Cu privire la Daniela Panioglu, tot de la Curtea de Apel Bucuresti, judecatorii supremi au retinut ca: ”stilul folosit de catre judecator este unul greoi (cu fraze prea lungi, ce se intind de cele mai multe ori pe pagini intregi), creand dificultati in urmarirea argumentatiei judecatorului. Aceasta este probabil si explicatia pentru care uneori, din motivarea hotararii lipsesc aspecte importante(...).”

Judecatoarele Doina Anghel si Lia Savonea, de la CAB, criticate pentru ca au optat si pentru vicepresedintia CAB, dar si pentru un scaun la ICCJ

Judecatoarea Lia Savonea, candidat pentru Sectia Penala a ICCJ si judecatoarea Doina Anghel, candidat pentru Sectia Civila a ICCJ, au fost criticate in egala masura pentru ca au incercat, in acelasi timp, sa acceada si la o functie de conducere la Curtea de Apel Bucuresti, anume la vicepresedintia Curtii, dar si la un loc, in sectii diferite, la instanta suprema. Colegiul de conducere al ICCJ a remarcat faptul ca ar putea sa existe o problema, daca, se exemplu, cele doua obtin si un loc in conducerea CAB, dar sunt si promovate la ICCJ, pentru ca numarul judecatorilor de la instanta suprema este redus, volumul de munca este mare. Ca atare, cele doua au primit aviz negativ.

Judecatorii supremi nu au gasit nicio hotarare recenta a Mihaelei Tropcea, sefa Inspectiei Judiciare a CSM, iar cele vechi nu erau “complexe”

Nici sefa Inspectiei Judiciare din CSM, judecatoarea Mihaela Tropcea, nu a avut parte de laude din partea Colegiului de Conducere al ICCJ. Astfel, judecatorii au apreciat ca “hotararile, desi pronuntate in domenii diferite, nu contin chestiuni de complexitate crescuta sau probleme de drept controversate si nici nu au necesitat analize aprofundate sau interpretari ale dispozitiilor legale in acord cu jurisprudenta CEDO sau a Curtii Europene de Justitie (…) Se remarca totusi disproportia dintre amploarea prezentarii intregului parcurs al procedurii si conciziunea argumentelor care sustin solutia pronuntata in recurs”. “Analizand elementele candidaturii judecatorului Tropcea Mihaela Carmen se constata ca hotararile puse la dispozitia Colegiului de conducere permit evaluarea activitatii ca judecator a candidatului doar la nivelul anului 2005, nu si in prezent. (...) ”

* Cititi aici raportul Colegiului de conducere al ICCJ