Judecatoarea care a dispus eliberarea moldoveanului Serghei Gorbunov, Maria Nicola, de la Tribunalul Dolj, s-a intors in magistratura dupa ce Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie i-a admis, in noiembrie 2009, recursul impotriva Hotararii CSM prin care a fost exclusa din magistratura. Motivarea deciziei instantei supreme, data in dosarul nr. 5665/1/2009 - Decizia nr. 18 din 23.11.2009 a demonstrat ca, in ciuda Hotararii Consiliului de a exclude un judecator din Magistratura, care nu respecta regulile de procedura, Inalta Curte de Casatie si Justitie a gasit o metoda de a pune batista pe tambal, invocand independenta judecatorului si depasirea de catre Inspectia Judiciara a atributiilor de control. Astfel, judecatorii Inaltei Curti au omis sa se pronunte pe grava neglijenta care i se imputa magistratului Maria Nicola (reaua credinta si grava neglijenta constituie abatere prevazute de lege) dar au facut o intreaga polologhie despre cum Inspectia Judiciara si-a depasit atributiile si i-a analizat sentinta data de judecatoarea Nicola.

Inspectorii CSM au concluzionat ca judecatoarea Nicola a incalcat continuu normele de procedura

In 2 februarie 2009, CSM s-a autosesizat cu privire la informatiile aparute in presa despre modul in care judecatoarea Maria Nicola, de la Tribunalul Dolj, a dispus eliberarea moldoveanului Serghei Gorbunov, pentru cauze medicale. Moldoveanul, condamnat si incarcerat in Romania, avea un glaucom care necesita o interventie chirurgicala, motiv pentru care a depus doua cereri de intrerupere a executarii pedepsei, la aceeasi instanta, Tribunalul Dolj, fiecare dintre acestea fiind inregistrate in dosare separate. In urma verificarilor, Inspectia Judiciara a CSM a ajuns la concluzia ca: judecatoarea Maria Nicola a intrat intr-unul din dosarele lui Gorbunov dupa ce cauza ii fusese repartizata din greseala, a dispus preschimbarea unui termen de judecata desi avea cunostinta despre faptul ca in repartizarea cauzei s-a comis o greseala, a luat in considerare raportul de expertiza medico-legala, dar nu a observat ca pe prima pagina a raportului se facea mentiunea ca raportul va servi pentru finalizarea a doua cauze. Daca ar fi verificat, conform sustinerilor inspectorilor CSM, judecatoarea Maria Nicola ar fi observat ca exista doua cauze cu acelasi obiect si cu privire la acelasi individ, fapt ce ar fi obligat-o sa dispuna conexarea dosarelor si sa lase judecarea cauzei in sarcina completului care a primit primul dosarul.

In ceea ce priveste raportul de expertiza medico-legala, Inspectia Judiciara a ajuns la concluzia ca acesta era incomplet si ca judecatorul ar fi trebuit sa dispuna completarea lui, lucru pe care Nicola nu l-a facut. Mai mult, judecatoarea Maria Nicola nu a motivat pericolul social reprezentat de Gorbunov. In luna martie 2008, completul care judeca prima cerere de suspendare a executarii pedepsei (inregistrata in dosarul cu numarul 1256/63/2008) inaintata de Gorbunov, a respins cererea acestuia, dispunand internarea sub paza. In mai 2008, judecatoarea Nicola a decis, fara sa tina cont de sentinta contrara a colegilor sai, ca Gorbunov trebuie sa fie pus imediat in libertate, pentru trei luni, in dosarul cu numarul 1932/63/2008, iar decizia a ramas definitiva prin necontestare. Cererea de punere de indata in libertate a fost pusa in discutie de judecatoarea Nicola dupa momentul retinerii cauzei in pronuntare. In ceea ce priveste decizia luata in dosarul cu numarul 1256/63/2008, prin care s-a dispus internarea lui Gorbunov sub paza, aceasta a fost atacata cu recurs, iar Curtea de Apel Craiova a admis contestatia, dispunand casarea deciziei si trimiterea cauzei la rejudecare. Insa, in momentul rejudecarii, instanta de fond a tinut cont de faptul ca Gorbunov a fost eliberat prin decizia judecatoarei Nicola, astfel ca a considerat cererea de suspendare a executarii fara obiect. La randul sau, Gorbunov nu s-a mai intors la inchisoare, la finalul perioadei de suspendare a executarii pedepsei, si a intrat in atentia opiniei publice in ianuarie 2009, dupa producerea jafului de la Brasov, soldat cu doi morti. La finalul cercetarilor, CSM a dispus excluderea din magistratura a judecatoarei Maria Nicola.

Consiliul a exclus, ICCJ a spalat: Nicola, scoasa basma curata pe motiv ca Inspectia CSM si-a depasit atributiile

In ceea ce priveste prima neregula descoperita de Inspectia Judiciara a CSM, legata de faptul ca, desi judecatoarea stia ca i-a fost repartizat gresit dosarul, a continuat sa il judece, completul de 9 judecatori al Inaltei Curti a ajuns la concluzia ca aceasta nu mai poate fi sanctionata, pentru ca s-a depasit termenul de un an, prevazut de lege pentru sanctionarea unei abateri disciplinare. In ceea ce priveste grava neglijenta de care CSM a acuzat-o pe Nicola ca a dat dovada in momentul judecarii cauzei lui Gorbunov, Inalta Curte, fara a mentiona de ce nu a fost grava neglijenta, s-a lansat intr-un discurs despre independenta judecatorului si despre limitele sanctionarii acestuia pentru grava neglijenta sau rea- credinta. Iata ce a retinut instanta suprema, in motivarea deciziei prin care a anulat Hotararea CSM-ului, de excludere din magistratura a Mariei Nicola: “(...) Tot astfel, pentru ca raspunderea disciplinara sa poata fi angajata, este necesar ca fapta ce constituie abatere disciplinara sa intruneasca elementele constitutive, cu referire la latura obiectiva, latura subiectiva, precum si legatura de cauzalitate intre fapta savarsita si rezultatul produs. Toate acestea se stabilesc in cadrul cercetarii prealabile, iar la individualizarea sanctiunii se vor avea in vedere circumstantele reale ale faptei, cele personale ale faptuitorului si rezultatul produs. (…) Examinand hotararea atacata, Inalta Curte constata ca faptele retinute in sarcina judecatorului constand in (…) si lipsa rolului activ sunt expuse in cuprinsul hotararii intocmai ca veritabile critici la adresa solutiei pronuntate in cauza penala numarul 1932/63/2008, iar instanta de disciplina sanctioneaza in fapt tocmai aceasta solutie. Aplicarea sau interpretarea gresita a legii constituie motive de nelegalitate a unei hotarari, si, potrivit legii procesuale, acestea sunt examinate in cadrul cailor de atac prevazute de lege si de aceea nu pot face obiectul unei actiuni disciplinare. (..)”

ICCJ: “Niciun judecator nu trebuie sa isi justifice solutiile pronuntate”

Mai mult, Curtea a constatat ca “Extinderea acestora peste limitele stabilite de legiuitor nu poate fi posibila decat cu incalcarea atributiilor judecatoresti. Instanta de disciplina nu numai ca s-a comportat ca o instanta de control judiciar, dar a extins, in mod nepermis, continutul abatarii disciplinare retinute in sarcina recurentei (n.n. - judecatorul Maria Nicola) (…) reprosand si sanctionand, practic, solutia pronuntata de recurenta. Din cuprinsul hotararii nu rezulta concret care au fost normele de procedura incalcate de catre recurenta, intentia sau neglijenta cu care aceasta a actionat pentru a conduce la rezultatul expus de instanta de disciplina ca si consecinta grava. Ca este asa, se poate observa ca si sustinerile recurentei aduse in sprijinul acestei cai de atac reprezinta, in fapt, o motivare a solutiei pronuntate si o expunere a convingerilor intime ale judecatorului cauzei ce au condus la adoiptarea solutiei, chestiuni ce tin, de regula, de procesul deliberativ. Or, deliberarea asupra solutiei pe care judecatorul o are in vedere este si trebuie sa ramana o faza procesuala secreta. De aceea, ICCJ apreciaza ca recurenta, determinata de considerentele si retinerile din hotararea atacata, a simtit nevoia sa isi justifice solutia adoptata, situatie ce contravine cu statutul sau de judecator independent. Inalta Curte reaminteste ca niciun judecator nu trebuie sa-si justifice solutiile pronuntate, in afara considerentelor si argumentelor expuse in hotararea data, si cu atat mai mult, convingerile sale profesionale sa-i fie sanctionate.”

* Cititi aici decizia Completului de 9 al Inaltei Curti in cazul disciplinar al judecatoarei Nicola!