Avocatul Mihnea Stoica (foto) – care candideaza din nou la functia de decan al Baroului Bucuresti – propune o taxa de disciplina pentru toti confratii din barou: o suma modica, de maximum doi lei pe an, ca remediu fata de situatia actuala.

Mai precis, nemultumirea lui Stoica provine din faptul ca dupa finalizarea anchetei disciplinare impotriva unui avocat, Baroul Bucuresti dobandeste calitatea de parte (reclamant) in cercetarea disciplinara desfasurata in fata Comisiei de Disciplina. Problema este ca, desi teoretic comisia ar trebui sa fie independenta, baroul o indemnizeaza. In aceste conditii, Mihnea Stoica propune desfiintarea tuturor solutiile disciplinare, de dragul unei impartialitati macar aparente, si indemnizarea comisiei din buzunarele confratilor, chiar daca o astfel de masura ar putea parea nepopulara.

„Remediul cam nepopular pe care il propun constituie impunerea unei taxe de functionare modice (maxim 2 lei anual) suportate de toti avocatii baroului, reclamati sau nu. In contextul reducerii celorlalte taxe (pe care mi-am asumat-o deja in programul electoral), sper sa nu fie hulita instituirea taxei de diciplina de 2 lei”, a scris Stoica pe Facebook marti, 5 septembrie 2023.

In aceeasi postare, avocatul propune schimbarea mecanismului privind cercetarea disciplinara. Mai exact, Mihnea Stoica are in vedere clasarea de pe scaun a sesizarilor vadit abuzive (si conexarea celor repetitive), fara sa mai fie nevoie ca avocatul vizat sa fie citat de catre comisia de disciplina. Altminteri, conform actualului regulament, neprezentarea avocatului la cercetarea disciplinara constituie ea insasi abatere disciplinara – chiar daca, repetam, cercetarea a fost inceputa ca urmare a unei sesizari aberante.

Redam intregul mesaj de pe Facebook al avocatului Mihnea Stoica:

„Va multumesc pentru interesul pe care l-ati manifestat pentru materialul de ieri. In cazul acesta, hai sa il continuam! Azi voi scrie despre componenta disciplinara si maine despre restituirea onorariilor.

Baroul instrumenteaza sesizarile in baza unei decizii de decan care instituie niste termene draconice pentru avocati. Potrivit acestei decizii, baroul inregistreaza ca disciplinare tot felul de sesizari formulate impotriva avocatilor. In evidenta interna a baroului, sunt inregistrate cu indicativul 'S'. O parte dintre ele nu au nici pe departe natura disciplinara, dar folosirea termenilor 'plangere', 'sesizare' sau 'reclamatie' in cuprinsul jalbei determina functionarii registraturii sa le claseze ca atare, cu consecinta declansarii necenzurate a procedurii disciplinare si a implicarii avocatului reclamat.

Eu formulasem un proiect de regulament disciplinar care a fost califcat de decan drept suprareglementare (nu neaparat pe nedrept). Proiectul meu, care sper ca va deveni decizie de decan, impunea ca, inainte de calificarea unei sesizari ca disciplinara, sa fie ceruta macar viza functionarului-sef al resortului, chemat sa filtreze astfel puzderia de sesizari.

Astfel, am fi scapat de sesizari care nu au componente disciplinare (vecini care reclama cainele avocatului ca latra, scandaluri pe locuri de parcare, plangeri inadmisibile vizand continutul opiniei profesionale). Mai mult, cu concursul unui consilier al resortului, am fi putut scapa avocatii si de plangeri formulate de persoane fara calitate (nepotul clientei, sotul adversarei), solutionandu-le pe exceptie, fara implicarea avocatilor impricinati. Pentru ca, in lipsa lor, avocatul ramane expus acuzatiei ca nu a dat curs anchetei disciplinare, care constituie o noua abatere. Indiscutabil absurd: in contextul in care nu dai curs unei sesizari penibile privind buna vecinatate, risti sa te trezesti anchetat disciplinar ca nu ai dat curs aberatiei.

Tot consilierii de resort ar fi putut decongestiona rolul in privinta plangerilor repetitive (care nu sunt singulare sau exceptionale in evidentele baroului) sau pe cele care ne parvin prin intermediul altor autoritati (UNBR, Cancelaria Presedintelui Romaniei, Cabinetul Primului-Ministru etc). Asemenea sesizari mediate ar ridica o problema falsa in privinta taxarii, Astfel, evident ca nu vom taxa autoritatea-curier, ci ne-am adresa autorului originar al sesizarii, notificandu-l ca sesizarea va fi instrumentata dupa achitarea taxei, indicand elegant si contul in care aceasta trebuie operata.

Pe de alta parte, consilierii de resort vor putea propune si conexarea sesizarilor indreptate impotriva avocatilor 'cu pedigree' in materie (bunaoara, a celor vizand un coleg tulcean care functioneaza in Bucuresti sau a unor vedete media care nu mai ajung din platou pana in sala de judecata), astfel incat sa nu mai generam o practica inconsecventa, pe care 'clientii fideli' o exploateaza in favoarea lor.

Instrumentarea ulterioara a anchetei disciplinare presupune un just echilibru intre oficialitate (chemata sa ocroteasca profesia) si disponibilitate. Astfel, voi descuraja ardoarea proletara cu care unii colegi apara oamenii muncii impotriva avocatilor exploatatori. Probele trebuie administrate de cel care le propune. Nu trimiti avocatul sa copieze incheieri altfel inutile cand autorul sesizarii are acces la ele, fiind parte in dosar. Vrei sa reclami? Probeaza! Practica curenta a unor consilieri oficiosi cam forteaza injust si inechitabil avocatul sa administreze probe care au potential teoretic vatamator, incalcand principiul potrivit caruia nimeni nu este chemat sa contribuie la propria acuzare. Revin: vrei sa reclami? Atunci achita si o taxa care sa acopere costurile resortului organizat de barou, plus depune o cautiune (de 500 lei, bunaoara), din care sa fie achitat onorariul avocatului care isi asista confratele. Dupa ce le achiti, pornesc procedura. Altfel, nu instrumentez reclamatia domnului din Tecuci care nu are contract cu confratele meu bucurestean, dar il reclama, ca poate sicana adversarul gratuit cu concursul baroului.

Mai ramane problema (cu incidenta redusa in practica) a sesizarii formulate de organele judiciare, care poate fi scutita de taxa prin raportare la continutul Protocolului incheiat cu Curtea de Apel. Nu cred ca acestea trebuie instrumentate servil. De altfel, nici nu au fost instrumentate asa pana in prezent. Singura inovatie pe care o propun in aceasta privinta o constituie audierea (obligatorie, potrivit statutului) a persoanei care a formulat sesizarea – a se vedea art.279 alin.5. Consilierii care nu procedeaza macar la convocarea magistratului care a formulat sesizarea vor trebui sa motiveze in scris de ce nu au facut-o.

Sa nu omit esentialul. La initiativa mea, pe coperta interioara se ataseaza o fila pe care se consemneaza rezolutiile consilierului raportor: 'se vor cere probe petentului ...', 'se convoaca avocatul ...', 'confirm / infirm referatul functionarului' (utile de examinat in apararea avocatului reclamat). Apoi, la finele cercetarii, se completeaza o propunere a consilierului raportor, care ar trebui cunoscuta (si comunicata) tuturor consilierilor inainte de pronuntarea solutiei. In formatul pe care l-am propus si pe care numai dl Piperea l-a folosit consecvent si l-a comunicat colegilor, se califica sesizarea, se descrie continutul reclamatiei, se enumera probele si se enunta pe scurt argumentele pe care se intemeiaza propunerea, care se insuseste prin semnatura. Comunicarea propunerii motivate catre plenul consiliului este indispensabila, altfel votul nu va fi informat. Pot sa va confirm ca a existat si o epoca in care propunerile disciplinare se votau in bloc, insa, slava Domnului, a incetat.

Din nefericire, mai pot adauga, cu riscul de a deveni nepopular. Dupa finalizarea anchetei disciplinare, Baroul devine parte (reclamant) in cercetarea disciplinara desfasurata in fata Comisiei (independente) de Disciplina, pe care, contrar oricaror notiuni elementare de drept, o indemnizeaza. Eu as desfiinta toate solutiile disciplinare tocmai in considerarea acestui rationament si a teoriei aparentei impartialitatii (fara sa pun vreodata la indoiala calitatea colegilor care compun comisiile). Remediul cam nepopular pe care il propun constituie impunerea unei taxe de functionare modice (maxim 2 lei anual) suportate de toti avocatii baroului, reclamati sau nu. In contextul reducerii celorlalte taxe (pe care mi-am asumat-o deja in programul electoral), sper sa nu fie hulita instituirea taxei de diciplina de 2 lei.

Vom continua maine cu restituirea onorariului lato sensu si poimaine cu solutiile pe care le propun si pe care le mai si amendez in functie de comentariile dvs”.