Ministrul Justitiei Catalin Predoiu continua procedura de numirea a procurorilor la sefia marilor parchete, desi in urma cu cateva zile a pierdut increderea Parlamentului, atunci cand a fost votata motiunea de cenzura impotriva Guvernului Orban. Pierderea increderii, si deci si a legitimitatii de a organiza in continuare aceasta procedura, nu il impiedica totusi pe Catalin Predoiu (foto dreapta) sa mearga inainte cu numirea procurorilor la sefia marilor parchete. Aceasta desi procedural, nu mai poate face numirile in functie, dupa ce procurorii vor primi avizul CSM, atat timp cat ocupa functia de ministru demis, iar atributiile sale sunt reduse pana la a asigura administrarea si functionarea Ministerului Justitiei. Atributii care nu privesc si numirea procurorilor sefi la marile parchete.

Predoiu vrea cu orice pret sa puna sefii la marile parchete

Concret, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicata ordinea de zi a Sectiei pentru procurori din 11 februarie 2020, in sedinta din aceasta data fiind prevazuta “avizarea propunerilor ministrului justitiei in functiile de procuror general al PICCJ, procuror sef al DNA si procuror sef al DIICOT” (vezi facsimil 1). Sunt programati astfel sa sustina interviul in fata CSM procurorii Gabriela Scutea, pentru sefia PICCJ, Crin Nicu Bologa pentru sefia DNA, si Giorgiana Hosu pentru sefia DIICOT.

Problema in prezent este insa ca dupa sustinerea interviurilor de catre cei trei procurori si dupa ce propunerile vor primi avizul CSM, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, nu va putea face propunerile de numire, atata vreme cat acestea nu se incadreaza in actele pe care Guvernul demis, si deci si Ministerul Justitiei, le poate emite pe perioada in care se asigura interimatul. Vorbim despre art. 26 alin. 3 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor care prevede: “In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada Guvernul nu poate emite ordonante și nu poate initia proiecte de lege”.

Or, propunerea ministrului Justitiei de numire a celor trei procurori la sefia marilor parchete nu este un act de administrare a treburilor publice, iar atat timp cat Guvernul nu mai poate declansa o procedura de legiferare, in sensul ca nu mai poate sa adopte proiecte de lege pe care sa le trimita spre legiferare, nici Ministerul Justitiei nu mai poate declansa o procedura legala, constand in emiterea decretelor de numire.

Experimentul lui Predoiu da dreptul oricarui cetatean sa conteste numirile la PICCJ, DNA si DIICOT

Firesc, in opinia noastra, ar fi fost ca dupa adoptarea motiunii de cenzura in Parlament, si dupa ce a intervenit situatia de restrangere a drepturilor ministrului Justitiei, Catalin Predoiu sa notifice Consiliul Superior al Magistraturii in legatura cu imposibilitatea derularii in continuare a procedurilor de numire a sefilor la marile parchete. Pe langa aceasta, Catalin Predoiu ar fi avut obligatia de a suspenda aceasta procedura pana la numirea noului Guvern. Neadoptand aceasta decizie, ministrul demis al Justitiei isi asuma ca dupa ce va fi finalizat procedura, orice persoana sa poata contesta legitimitatea numirilor, tocmai prin invocare articolelor de lege in care este prevazuta limitarea atributiilor ministrului Justitiei dupa demitere.

Practic, Predoiu, in incapatanarea de a numi sefii PICCJ, DNA si DIICOT, da sansa ca intr-un viitor foarte apropiat, chiar imediat dupa numirea procurorilor in aceste functii, aparitiei unor temeiuri pentru revocarea propunerilor si reluarea procedurii de catre noul ministru al Justitiei. Ceea ce inseamna ca orice act semnat de oricare dintre cei trei procurori numiti la sefia PICCJ, DNA si DIICOT, la propunerea lui Predoiu poate fi contestat in instanta si anulat.

Adrian Toni Neacsu: “Ministrul justitiei demisionat nu mai are legitimitatea constitutionala de a propune numirea functiilor la varf din Ministerul Public”

Pe de alta parte, nu doar Legea de functionare a Guvernului ii taie din aripi lui Predoiu in procedura de numire a procurorilor la sefia marilor parchete, ci insasi Constitutia Romaniei.

Despre aceasta situatie a vorbit pe larg intr-o postare pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacsu, fondator al Casa Neacsu, care subliniaza ca prin caderea Guvernului si deci demiterea din functia de ministru al Justitiei, Catalin Predoiu nu mai are legitimitatea de a finaliza procedura de numire a procurorilor la sefia marilor parchete. Pe cale de consecinta, s-ar impune ca Predoiu sa suspende procedura pana la venirea noului ministru “plin” al Justitiei. In cazul in care Predoiu ar continua aceasta procedura, opineaza Toni Neacsu, presedintele Klaus Iohannis (foto stanga), din loialitate pentru Constitutie, ar trebui sa “refuze numirea in functie a unor persoane propuse de un ministru demisionat, lipsit de legitimitatea trecerii prin Parlament".

Redam in continuare postarea avocatului Adrian Toni Neascu:

"Procedura numirii procurorilor sefi la varful sistemului judiciar merge mai departe. Marti, 11 februarie 2020, ora 11.00, sunt programate interviurile la CSM, in vederea acordarii avizului consultativ.

Prin demiterea sa ca urmare a motiunii de cenzura aprobata actualul ministru al justitiei nu mai are LEGITIMITATEA de a finaliza aceasta procedura.
Potrivit art. 113 din Constitutie, admiterea motiunii de cenzura inseamna RETRAGEREA INCREDERII Guvernului acordata de catre Parlament ca reprezentat suprem al poporului roman (art. 61 alin. 1). Guvernul demisionat nu mai are legitimitatea constitutionala data de votul de incredere primit in Parlament.

In mod similar, ministrul justitiei demisionat nu mai are legitimitatea constitutionala de a propune numirea functiilor la varf din Ministerul Public.

Mandatul acestora este pe 3 ani si un ministru demisionat, care in cadrul Guvernului nu poate avea decat atributii de administrare generala, nu poate lua decizii care afecteaza corecta functionare a justitiei si implicit a Romaniei pe urmatorii ani.

Daca ar exista bun simt constitutional, ministrul justitiei Catalin Predoiu ar suspenda procedura in curs si ar astepta ca aceasta sa fie finalizata de viitorul ministru plin, numit in baza increderii acordata de Parlament.

Daca ar exista loialitate reala fata de Constitutie, Presedintele Iohannis ar refuza numirea in functie a unor persoane propuse de un ministru demisionat, lipsit de legitimitatea trecerii prin Parlament.

Guvernul actual isi exercita mandatul limitat in nume propriu, pe persoana fizica, iar nu in numele increderii acordata de popor prin intermediul organului reprezentativ, Parlamentul Romaniei.

Pentru a fi cat se poate de clar este vorba doar de o obligatie principiala de rezerva pe care ar trebui s-o aiba ministrul justitiei, o retinere in a lua decizii definitive importante privind functionarea justitiei pe termen lung. Nici Constitutia nici legea organica nu interzic ministrului justitiei titular, interimar sau demisionat sa propuna numirile de procurori-sefi. Insa fidelitatea fata de Constitutie presupune nu numai respectarea literei ei ci si atasamentul real pentru principiile democratice ale acesteia".