Judecatorul Ioana Mihaela Neacsa, de la Tribunalul Arges, si-a motivat, luni, decizia de arestare a presedintelui Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, pentru 29 de zile. Judecatorul a sustinut ca pericolul social reprezentat de Nicolescu nu s-a estompat doar pentru ca presupusele sale infractiuni ar fi fost comise in 2006-2008, ci acest pericol “a aparut in momentul in care faptele au fost aduse efectiv la cunostinta publicului, respectiv in anul 2011, si nu la data savarsirii lor”. In plus, Neacsa si-a bazat motivarea existentei pericolului social reprezentat de presedintele CJ Arges prin faptul ca detinutii cu fapte mai putin grave vor fi nemultumiti daca fata de Nicolescu nu se ia aceeasi masura. Magistratul a analizat in detaliu faptele de care a fost acuzat Nicolescu, in baza probelor aduse de procurori, desi cererea anchetatorilor a vizat numai arestarea preventiva, nu fondul cauzei. Incheierea de arestare o puteti citi, integral, la finalul articolului. Magistratii Curtii de Apel Pitesti vor lua in discutie miercuri recursul depus de Constantin Nicolescu impotriva incheierii Tribunalului Arges, prin care s-a dispus arestarea, pentru 29 de zile, a presedintelui CJ Arges.

Nicolescu, arestat pentru ca lasarea in libertate ar crea nemultumire in randul arestatilor preventiv

Magistratul Ioana Mihaela Neacsa a apreciat ca pericolul social reprezentat de presedintele CJ Arges nu s-a estompat, data fiind perioada mare scursa de la momentul presupusei comiteri a faptelor, pentru ca “aceasta presupusa infractiune imbraca forma continuata, astfel incat, in momentul savarsirii coincide cu consumarea ultimului act material, (…) astfel incat nu se poate sustine ca inculpatul este cercetat pentru o infractiune din anul 2006 si din acest motiv arestarea preventiva nu ar fi oportuna”. Neacsa a sustinut ca un alt motiv pentru care se impunea arestarea lui Nicolescu era legat de “nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatului in randul celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate, de combatare a fenomenului infractional”. Nu este clar daca judecatorul a realizat un sondaj de opinie in randul detinutilor pentru a vedea daca sunt nemultumiti sau nu de lasarea in libertate a lui Nicolescu, insa televiziunile au aratat, imediat dupa decizia de arestare, zeci de cetateni liberi care isi exprimau nemultumirea tocmai fata de privarea de libertate a presedintelui CJ Arges. In plus, judecatorul a precizat ca pericolul social nu s-a estompat, pentru ca “acest pericol a aparut in momentul in care faptele au fost aduse in mod efectiv la cunostinta publicului, respectiv in anul 2011, si nu la data savarsirii lor”. Instanta a apreciat ca masura lipsirii de libertate se impune pentru o buna desfasurare a urmaririi penale, “in conditiile in care persoana cercetata in prezenta cauza, care a exercitat de-a lungul timpului inclusiv functii de demnitate publica si pana in prezent o functie de inalta raspundere si de maxima vizibilitate la nivelul judetului Arges, are o influenta deloc de neglijat asupra altor persoane cercetate penal in prezentul dosar”. Judecatorul nu mentioneaza insa ca ar exista vreun indiciu care sa arate ca presedintele CJ Arges a incercat sa isi exercite influenta pe care o are ca urmare a functiilor pe care le-a detinut. Detinerea unor functii nu culpabilizeaza in mod automat o persona si nici nu prezuma intentia acesteia de a se folosi in mod ilicit de functiile sale. De altfel, unul dintre motivele de arestare prevazut in Codul de Procedura Penala pentru arestare priveste existenta unor indicii care sa duca la concluzia ca inculpatul a incercat sa influenteze martorii. CPP nu vorbeste despre prezumtia ca un inculpat cu o anumita functie va incerca in mod obligatoriu sa se foloseasca de aceasta pentru a influenta ancheta.

Probele procurorilor in legatura cu savarsirea unor fapte de coruptie, analizate punct cu punct de instanta

Instanta si-a insusit punct cu punct probele aduse de procurori in aceasta cauza, apreciind ca “in speta de fata, plauzibilitatea banuielilor - notiune al carei corespondent in legea romana il reprezinta cerinta existentei indiciilor temeinice de savarsire a unei infractiuni – rezulta din mijloacele de proba administrate pana in acest moment in cauza. Astfel, evidentiem rapoartele semnate de catre prefectul Judetului Arges, I.C. si presedintele Consiliului Judetean Arges Constantin Nicolescu, in care se indica numeric unitati de invatamant afectate de inundatii din judetul Arges, fara ca aceste unitati sa fie nominalizate. In acelasi sens este cererea de finantare din data de 08.06.2006, depusa de Consiliul Judetean Arges, in cadrul componentei Phare 2003 (…). Inserarea unor mentiuni nereale in cererea de finantare intocmita de CJ Arges si semnata de inculpatul Constantin Nicolescu a avut drept rezultat calificarea proiectului depus de CJ Arges ca fiind eligibil pentru finantare din fonduri nerambursabile si pe cale de consecinta a incheierii contractului Grant Contract-external actions of the European Community, inrefistrat la CJ Arges (…) costul total al proiectului, eligibil pentru finantare, fiind estimat la 900.000, CJ Arges beneficiind astfel pe nedrept de finantare externa nerambursabila de tip PHARE in suma totala de 880. 249,95 euro. De asemenea, Nota de Control intocmita de Departamentul pentru Lupta Antifrauda din cadrul Guvernului Romaniei si Nota de Constatare a Garzii Financiare intocmita in baza inscrisurilor ridicate cu ocazia efectuarii controlului la SC Zeus SA Pitesti, evidentiaza aspecte care constituie indicii temeinice in sensul ca, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul a actionat cu nerespectarea dispozitiilor legale in materie si cu ocazia implementarii proiectului de finantare si derularii contractului de lucrari si reabilitare inregistrat (…) cu executantul SC Zeus SA Pitesti, intocmind cereri de plata in vederea accesarii finantarii externe nerambursabile, care au avut la baza date nereale sau inexacte, constand in procese verbale de receptie, rapoarte tehnice si financiare si alte documente in care s-a atestat in mod nereal efectuarea unor lucrari care in fapt nu au fost realizate (…)”. In plus, magistratul a precizat ca “asa cum arata procurorul in referatul cu propunerea de arestare preventiva, toate aceste nereguli pot fi puse pe seama existentei unui interes material comun intre inculpatul Constantin Nicolescu si reprezentantul SC Zeus SA, D.G., intrucat la perchezitiile efectuate la biroul inculpatului au fost gasite: un contract de lucrari (…) incheiat intre fiul inculpatului, Nicolescu L. C. si SC Zeus SA, precum si un contract de vanzare-cumparare autentificat (…) prin care G.D. ii vinde fiului inculpatului un spatiu comercial situat in municipiul Pitesti”. Instanta a criticat de asemenea, ca nefiresti, “frecventa convorbirilor telefonice intre cei doi, care s-au purtat ani de-a randul, modul familiar de adresare, 'nea Costica, boierule', nefiresc, avand in vedere ca cele mai multe discutii vizau incheierea unor contracte in care erau angajate pe de o parte o autoritate publica, reprezentata de inculpat, si pe de alta parte, un subiect juridic de drept privat, ofera indicii ca cei doi urmareau ca in cadrul acestor raporturi juridice sa fie favorizata SC PIC SA, contra unui avantaj material necuvenit”.

Comunicat de presa al Ministerului Justitiei – Cerere de aparare a reputatiei judecatorului Neacsa

„Ministerul Justitiei a propus si solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa se sesizeze din oficiu, in temeiul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si al 75 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, pentru apararea reputatiei si independentei judecatoarei Ioana Mihaela Neacsa, in raport de declaratiile publice si atacurile verbale formulate in zilele anterioare impotriva magistratului de catre mai multe persoane publice. Ministerul Justitiei precizeaza faptul ca orice judecata de valoare asupra dosarelor aflate pe rolul Justitiei si a solutiilor pronuntate in acestea presupune cunoasterea in detaliu a pieselor fiecarui dosar, precum si cunostinte profesionale corespunzatoare pentru evaluarea lor. Activitatea de judecata constituie nu numai un serviciu public, ci si un act profesional complex, care reclama o calificare profesionala corespunzatoare. Ministerul Justitiei face apel la intreg spectrul politic, in special la membrii Parlamentului Romaniei, sa manifeste retinere sau cel putin moderatie in exprimarea unor aprecieri asupra unor cazuri deduse judecatii, care nu au fost inca solutionate printr-o decizie definitiva.Criticile agresive si manifestarile publice exprimate in legatura cu, si inaintea pronuntarii unor decizii ale Justitiei, constituie implicit o presiune asupra magistratilor, care sunt datori sa reziste unor astfel de presiuni si sa judece strict in raport de piesele dosarului, prevederile legale si constiinta intima profesionala formata prin aprecierea acestora. Amenintarile directe sau indirecte formulate la adresa unor magistrati contravin principiului fundamental al independentei magistratilor si a puterii judecatoresti, iar pozitia oricarui Minister de Justitie nu poate fi decat aceea de respingere ferma a acestora. Independenta magistratilor este un principiu fundamental al Justitiei penale, alaturi de principiile care reglementeaza drepturile si garantiile procesuale ale invinuitilor si inculpatilor. Ministerul Justitiei isi mentine pozitia de principiu, potrivit careia Justitia trebuie sa isi urmeze cursul impartiala, fara a fi impiedicata de proceduri parlamentare sau presiuni politice, indiferent de natura acestora”.

* Cititi aici incheierea de arestare a presedintelui CJ Arges, data de judecatorul Mihaela Neacsa!