INGRID NU UITA SI NU IARTA – Avocata Ingrid Mocanu devoaleaza modul de functionare al campului tactic: “Arestarile la ICCJ se duceau la cinci judecatori... Cand l-am vazut pe Selaru stiam solutia... Dosarul doamnelor judecator Badescu si Piciarca, luate pe solutie, atunci s-a trasat si aratat: nu condamnati in dosarele noastre, uite ce puteti pati... Dosarul meu a fost inregistrat inca o data, sa ajunga la doamna Tranca... Doamna Tranca zicea: Eu spun ce scrie in lege” (Video)
Dezvaluiri fulminante despre modul de operare al “campului tactic” construit in instante de SRI, sub conducerea generalilor Florian Coldea (fost prim-adjunct al SRI) si Dumitru Dumbrava (fost director al Directiei Juridice a SRI) au fost facute de avocata Ingrid Mocanu (foto). Invitata la “Dezbaterile Asociatiei Lumea Justitiei”, Mocanu a oferit detalii despre cum cererile de arestare formulate de “Binomul DNA-SRI” care ajungeau la Inalta Curte erau directionate catre anumiti judecatori, despre cum dosarul in care a fost arestata preventiv patru luni si apoi achitata definitiv a fost dirijat astfel incat sa pice la judecatoarea Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti, care a condamnat-o la fond abuziv la 4 ani inchisoare cu executare, dar si despre momentul in care judecatorilor care refuzau sa dea solutii pe placul parchetului anticoruptie li s-a aratat ce pot pati daca nu isi schimba optica.
In acelasi interviu, avocata Ingrid Mocanu a cerut anchetarea lui Klaus Iohannis in legatura cu dosarul fostului sef al Agentiei Nationale de Integritate (ANI) Horia Georgescu. Este vorba despre dosarul in care ea insasi a fost arestata, dosar prin care i s-a oferit pe tava actualului presedinte capul celui care a condus ANI in momentul in care a fost declarat incompatibil, riscand sa piarda alegerile prezidentiale din 2014.
In ceea ce priveste ancheta care ii vizeaza pe generalii SRI Florian Coldea si Dumitru Dumbrava, Ingrid Mocanu considera ca aceasta reprezinta un moment-cheie pentru justitia din Romania, care le poate arata romanilor ca inclusiv cei care au fost candva cei mai puternici oameni din tara platesc pentru abuzurile comise. In acelasi timp insa, Mocanu precizeaza ca cei doi, Coldea si Dumbrava, ar trebui acuzati de fapte mult mai grave decat cele pentru care astazi au calitatea de inculpati.
De asemenea, din acelasi interviu puteti afla opinia avocatei Ingrid Mocanu atat despre decizia CCR de eliminare a Dianei Sosoaca de la alegerile prezidentiale, cat si despre cazul deputatului PNL Nelu Tataru, fost ministru al Sanatatii, pe care DNA il acuza ca ar fi primit mita de la sute de pacienti in calitatea sa de medic chirurg.
Nu in ultimul rand, Ingrid Mocanu explica in detaliu cum a ajuns sa se numere printre pagubitii Nordis, afacere imobiliara patronata de sotul deputatei PSD Laura Vicol.
Prezentam cateva fragmente din interviul acordat de avocata Ingrid Mocanu, care poate fi vizionat integral in inregistrarea de mai jos:
Despre cazul Sosoaca
“Noi vorbim, si toti am vorbit in spatiul public despre maniera in care s-a interzis practic unui cetatean roman un drept: dreptul de a fi ales. Si intrebarile care au fost ridicate au fost: este acesta modul in care o persoana poate sa fie interzisa de la o functie publica, de la cea mai inalta demnitate publica, iata de la functia de presedinte al Romaniei? Este decizia Curtii Constitutionale un act juridic sau un act politic? Si de aici pornim, de la aceste intrebari. Si din punctul meu de vedere evident ca acolo, sa spunem, s-au servit niste interese poate mai degraba publice, politice, decat s-a solutionat o speta juridica.
(...)
BEC-ul (Biroul Electoral Central) validase (n.r. - candidatura Dianei Sosoaca), nu constatase nicio neregula, adica stabilise are semnaturi, are de toate si in acele contestatii ale unor persoane fizice s-a constatat ca nu a vorbit si nu procedeaza corect pe Tiktok, Facebook si asa mai departe.
(...)
Strict constitutional, pentru a dreptul de a fi ales trebuie sa ai o anumita varsta, sa nu-ti fi fost interzise de o instanta aceste drepturi ca o masura complementara – pentru ca ce se sustine acolo cumva pare a fi o infractiune, adica are un discurs al urii anti-ceva, anti-evrei. Sigur, un astfel de discurs constituie si infractiune in anumite circumstante, dar evident mai intai parchetul declanseaza o cercetare, esti trimis in judecata si o instanta iti aplica o masura complementara, masura care se numeste chiar asa interzicerea dreptului de a fi ales. Si atunci daca ai interzis dreptul de a fi ales, evident ca o urmare a unei condamnari nu mai poti sa candidezi. Altfel, orice cetatean, orice discurs ar avea daca nu se materializeaza juridic, si o instanta nu interzice dreptul de a fi ales este firesc sa candideze, pentru ca altfel ne putem trezi toti ca am zis la gradinita am tras o pe doamna invatatoare de urechi, de par sau de ce am mai tras-o, si au mai zis noi ca nu ne plac sasii, si ne trezim ca nu putem candida. Mai mult decat atat, ea are aceasta, inteleg, pedeapsa pe viata, pentru ca de cate ori va dori sa candideze, alea raman, alea le-a spus, ceea ce s-a constatat acolo sunt niste fapte pe care nu le poate contesta”.
Despre cazul Nelu Tataru
“Eu in momentul in care vad la televizor bani, oameni pe scaune in faza de urmarire penala deja incep sa mi puna niste semne de intrebare, care a fost scopul acelui dosar. Nu discutam aici daca au probe, daca au probe doar pe un investigator acoperit este foarte clar ca nu poate fi dispusa o condamnare doar cu investigator, dar daca au probe si pentru alte persoane care sunt filmate in timp ce dau 300 de lei, 500 cum spun ei, sa spunem ca ar fi fapte penale.
Dar intrebarile sunt altele: daca el a facut 57 de fapte penale, de ce a asteptat (n.r. - DNA) pana in pre-saptamana candidaturilor, de ce nu te-ai dus dupa prima luna, cate astfel de inregistrari iti trebuiau sa mergi cu el pana in ultima saptamana alegerilor ca sa creezi un deranj pentru un partid, daca tot il aveai filmat.
Pe de alta parte, de ce trebuie sa dai public – stiti ca in vremea de glorie a DNA-ului...eu am aflat despre rechizitorul meu din presa, acolo l-am citit, cu tot cu date personale, cu adresa, cu CNP si dupa aia mi-a fost comunicat, dupa vreo patru, cinci zile – deci de ce trebuie sa dai la presa, oricat de justificat ar fi dosarul ala, flagrantul lui Buzatu, de exemplu, de ce sa-l dai in presa? Vrei sa pui presiune pe judecator sa dea o solutie, sa zici cum ziceau ei s-a facut scandal public si de aia ne ducem cu el la arestare, ca asta este intrebarea. Tineti dosarul acolo, asta e o infractiune (deci lumea trebuie sa inteleaga, bine cine vrea sa inteleaga) ca este o divulgare de informatii nedestinate publicitatii, care este infractiune. Era tot, erau stenogramele, erau imaginile.
(...)
La infractiunile de luare de mita, trafic de influenta e o chestiune de probatoriu. Ele pot fi infractiuni, si intr-adevar nu trebuie sa se inteleaga de aici ca daca iti da pacientul 300 de lei – ca el (n.r. - Nelu Tataru) zice n-am conditionat actul medical, n-am cerut bani – dar, intr-adevar in Romania si acceptarea este considerata infractiune de luare de mita, fosta primire de foloase necuvenite.
(...)
Nefiind flagrant, eu ma intreb de ce nu l-au facut fie devreme, avand acele inregistrari cinci luni. Pai ce iti trebuie cinci luni de acoperiri ca sa probezi fapta daca tu ai 50, dar 20 nu-s suficiente daca oricum i-a dat. Bun, ca gaini, ca oua, am inteles ca au iesit cineva, ma rog inaltele somitati medicale (eu nu mai pot cu somitatile astea medicale care stiu tot cei medicina, la pacienti nu prea se uita) ca, domnule, gratitudinea nu e infractiune. Este infractiune in Romania. Nu ca neaparat sa pretinzi, aia e o alta modalitate de comitere a faptei, pretinderea, ai acceptat, este fapta penala. Daca vor s-o scoata acceptarea de la medici, n-au decat sa mearga la legiuitor si sa spuna domnului Rafila, domnul Rafila mergeti dumneavoastra care sunteti medic, stiti cum e cu acceptarea asta, nu stiu, zic ca poate stie domnul Rafila ca e bine sa accepti, te duci si modifici infractiunea”.
Despre cazul Coldea-Dumbrava
“Daca nu se va finaliza cu un rechizitoriu inseamna ca n-avem de ce sa mai functionam in acest stat. Adica am facut atata tam-tam, i-am plimbat, am tinut presa noaptea pe la usile DNA... Bun, am inteles si ratiunea controlului judiciar, ca cine stie pe la cine mai ajungea (n.r. - dosarul) de nu le mai dea nicio masura, ca am mai vazut cazuri. Acum, ca a mai luat control judiciar, ca mai extinde urmarirea, dar eu zic ca totusi trebuie sa fie un termen rezonabil in care se instrumenteaza: nici nu putem sa pretindem ca in trei zile sa se instrumenteze un dosar de o asemenea anvergura, nici nu putem sa zicem hai domnule trimite acolo cu ce ca stie toata tara ca astia-s corupti, ca nu este cazul, adica nu asa se instrumenteaza dosare, chiar daca sunt cei mai rai dintre cei rai sa zicem, trebuie sa instrumenteze dosarul corect. Dosarul trebuie probat, trebuie lucrat in el foarte bine, trebuie lucrat sistematic. Acum eu sper ca in timpul asta cat ii pune sub control judiciar doamna Iorga Moraru lucreaza, si am inteles ca la ultimul control judiciar lucra, pentru ca au zis ei ca vor sa citeasca ca mai sunt 20 de volume. Inseamna ca au facut a facut ceva acolo procurorul, si eu sper ca aceste, ma rog, fapte, ce li se retine lor acolo sa fie probate. Eu cred ca sunt prea putine, fata de cum arata situatia si cum este descrisa situatia de fapt, mie mi se pare ca incadrarea este prea usoara, adica ei ar fi trebuit sa fie incadrati la mai mult decat la ce sunt incadrati. Dar om vedea in final ce se va intampla.
Din punctul meu vedere daca noi vrem sa aratam cetatenilor, desi nu stiu daca justitia mai este interesata astazi de cetatean, dar daca ar vrea sa se arate cetateanului si celor care mai au de gand sa mai construiasca eu stiu asemenea structuri abuzive si sa mearga cu pliculete si cu biletele pe la judecator, daca vrem sa se uite de asa ceva asta ar fi prima ocazie pe care ar avea o justitia, sa arate ca oricat de puternic ai fi, oricat de mult ai construit tu un camp tactic. Stiti ca iesea Dumbrava si spunea ca au facut un camp tactic in justitie, adica practic cumva lor le apartine justitia, ca de aici aveau oamenii incredere sa le dea banii aia. Deci banii aia de 650.000 euro, plus TVA, nu se dadeau pentru ca era Traila un avocat extraordinar, banii aia se dadeau tocmai pentru ca Dumbrava spunea, si toata presa spunea, ca ei se duc cu plicuri, ei influenteaza justitia, adica cei care cumparau influenta, si sa ne intelegem cei care dadeau banii astia erau cumparatori de influenta, care insa au o clauza de nepedepsire, adica ei nu sunt pedepsiti, dar si ei comiteau o infractiune care nu este pedepsibila. Cumparau influenta, adica ei vazand ca aia sunt atat de puternici, ca ei influenteaza cum spune toata presa, ca au niste culoare, au o retea, dadeau banii aia pentru a scapa de dosare, reale sau inventate, pentru ca stim foarte bine ca si cu dosar inventat puteai s-o patesti in Romania".
Despre dosarul ANRP in care a fost retinuta, arestata patru luni si apoi achitata definitiv
“Cred ca am fost victima colaterala, pentru ca si eu cred ca daca nu e timpul prea scurt pot sa descriu situatia de la acel moment, ca lumea a uitat, adica la momentul ala se stia despre ce este vorba, cine e Horia Georgescu, acum lumea cumva a uitat situatia. Dar daca tot pleaca domnul Klaus din scaun, si tot prescriptia a fost suspendata, poate se pune in discutie si subiectul asta cu dosarul Horia Georgescu (eu intr-adevar nu cred ca am fost vizat acolo, asa cred eu, in opinia mea nu cred ca eu eram vizata, ci Horia Georgescu), dar ca victima colaterala am avut de suferit, si eu, si toti ceilalti. Nu aveau cum sa-l ia pe el, sa-l decupeze pentru ca fusese intr-o comisie, si toti membrii comisiei au fost luati odata cu el, pentru ca nu se putea retine ca doar el nu stia sa evalueze.
Tin sa spun, si repet eu doresc ca organele sa ancheteze si aceasta varianta, aceasta pista, pe domnul Klaus Iohannis. La momentul acela, domnul Horia Georgescu instrumentase un dosar de incompatibilitate pentru domnul Klaus Iohannis, fusese declarat incompatibil si la momentul la care candida avea un recurs pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la Sectia de contencios, Inalta curte la acel moment era condusa de doamna Livia Stanciu. Dupa cum ma rog s-a aflat din spatiul public, domnul Maior – fostul sef al SRI de la acea data, cumva seful civil al domnului Coldea, dar care de fapt lucrau ei asa impreuna pe statul asta paralel, dar aveau interese oarecum divergente – il sustinea pe domnul Ponta la presedintie, stim ca era nas sau ceva, l-a sunat pe domnul Horia Georgescu si i a spus sa faca o cerere la Inalta Curte pentru a se devansa, pentru a se da un termen mai repede la cererea asta la recursul lui (n.r. - al lui Iohannis) la starea de incompatibilitate, pentru a se judeca inainte de alegeri, ceea ce s-a si intamplat. S-a dat un termen intr-adevar, a facut cererea, dar prin niste masinatiuni pe pe care nu le poate explica nimeni, dar noi am vazut cam de unde proveneau dupa ce doamna Livia Stanciu a fost numita judecator chiar de domnul Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala, s-a amanat din nou. Evident, s-a aflat ulterior ca domnul Coldea era cel care il sustinea pe domnul Klaus Iohannis, care era contracandidatul lui Ponta, sustinut de seful SRI, adica adjunctul sustinea pe cineva si seful pe altcineva. A castigat omul adjunctului, si la un moment dat la o intalnire din asta festiva, cum se duceau ei pe acolo statul de drept, ca si domnul Georgescu Horia Georgescu era asa cumva pe acolo prin sfera aia inalta, s-a intalnit (n.r. - Horia Georgescu) cu domnul Klaus Iohannis – si, repet, reiau ca sa stie publicul de azi, pentru ca dansul a povestit, domnul Horia Georgescu a povestit public, de asta imi permit sa reiau ce a spus dansul - si domnul Klaus Iohannis 'a, mai esti in functie?', si Horia Georgescu a zis 'da', a ras (n.r. - Iohannis) si a zis sa speram ca nu pentru mult timp. Nu pentru mult timp, pentru ca cam la o luna dupa acea sindrofie a intervenit statul de drept si l-a arestat, l-a scos cu catusele cu mainile la spate. Evident, dosarul asta a fost tintit pe Horia Georgescu.
(...)
Ei cum faceau cand te duceau la arestare: se uitau ce judecator este programat de permanenta, pentru ca noi fiind cu niste deputati trebuia sa ne duca la Inalta Curte la mandat. Ei se uitau pe lista si vedeau, aveau niste oameni ai lor, care orice ar fi fost, oricum era dosarul iti dadeau mandat, si, evident, la noi a fost domnul Selaru, celebrul domn Selaru. La arestarile de la Inalta Curte se duceau cu oamenii fix cam, sa zic, la cinci judecatori maxim aveau la care se duceau. In rest, daca erau altii de permanenta nu se duceau in zilele alea, daca urmariti judecatorii care dispuneau masura arestarii in prima instanta, adica pentru prima data, pentru ca dupa aceea se copia incheierea si ziceau ca nu s-a schimbat nimic de la momentul dispunerii arestarii, si pentru ca nu s-a schimbat nimic sa mai stea pe aici. Deci asta era, nu era ca trebuiau ei sa probeze ca mai este necesara masura arestarii, ci motivarea era ca nu s-a intamplat nimic. Pai nu s-a intamplat nimic ca noi suntem in puscarie, adica parchetul trebuie sa faca ceva. Asa se impamantenise atunci, ca vreo trei patru luni stateai acolo daca ti se dadea un mandat initial, si pentru ei miza era mandatul de arestare initial.
Se ducea la Selaru (n.r. - fostul judecator ICCJ Horia Valentin Selaru), dar cand l-am vazut pe Selaru, noi stiam solutia. Prima arestare, prima solutie a fost clara, m-a socat solutia de la contestatie, ca a fost ceva Ilie, judecatorul care au iesit la pensie acuma (n.r. - Aurel Ilie), doi judecatori care nu erau chiar atat de incrancenati, dar teroarea asupra judecatorilor fusese instaurata prin dosare pe care le instrumentau tot DNA-ul judecatorilor. Au fost facute inscenari, stim bine dosarul doamnelor judecator Badescu si Piciarca, luate pe solutie, primul dosar pe care lumea lumea magistraturii, a fost socata s-a speriat si atunci cumva a inceput aceasta arestiada si condamniada. Atunci s-a trasat si aratat: nu condamnati in dosarele noastre, uite ce puteti pati, aceste femei au fost luate pe solutie, ca solutia era gresita si nu au tinut cont de sustinerile procurorului de sedinta, deci de fapt judecatorul era in viziunea unor alti judecatori subordonat procurorului de sedinta. Judecatoarele, cele doua, au fost achitate de Curtea de Apel si au fost condamnate evident tot de oamenii lor pe care ii pusesera la Inalta Curte.
Cum ajungeau oamenii la Inalta Curte? Pai domnul Selaru ajunsese din consilier, va dati seama consilierul procurorului Codruta Kovesi fara nicio zi de a fi judecator ajunsese direct judecator la Inalta Curte. Adica era in proxima prietenie cu doamna Codruta Kovesi, mai important decat consilierul tau cine poate fi? Nimeni, l-a pus acolo, adica erau clare culoarele.
Am intrat pe acest culoar, dupa care cumva ne-au trimis pe culoarul de la Curtea de Apel (n.r. - Curtea de Apel Bucuresti) unde am dat peste doamna Tranca (n.r. - judecatoarea Anamaria Tranca). La doamna Tranca se derulau lucrurile asa: te duceai in sala si spuneai potrivit legii, avocatii, nu te lasa, pe mine foarte m-a lasat la un moment dat, dar foarte putin sa vorbesc. Si zicea avocatilor: domnul avocat, in aceasta sala eu spun ce scrie in lege. Deci ea era legea practic, legea sunt eu, statul sunt eu.
(...)
Faceau concurs la final de an (n.r. - judecatorii George Dorel Matei si Anamaria Tranca) si castiga pariul cine dadea mai multi ani de puscarie, dar cu executare, nu erau luati in calcul aia cu suspendare. Dar ei nu prea dadeau suspendari, dadeau doar puscarii. Deci doamna Tranca judecatoare nu era de foarte mult timp, ei au promovat – si Dorel, si ea – prin valorificarea examenului, adica nu lua examenele, dar cand aveau ei oameni niste oameni de-ai lor pe o lista mai scoteau niste posturi separat, trageau si ii puneau acolo.
(...)
Cand am ajuns la Inalta Curte, am inceput sa avem acces la diverse acte, de exemplu la fisa Ecris a dosarului. Si de acolo am vazut ca aveam un dosar secret, un plic secret, asa scria plic secret. Si ne am dus sa cerem plicul secret, in judecata de fond nu stiam nimic. Ne-am dus la instanta si am zis uitati avem fisa asta Ecris cu plicul secret, luati plicul secret. Ce nu stiam noi de plicul secret, dar ce nu stiau judecatorii. Au facut o adresa la Curtea de Apel sa fie trimis la dosar plicul secret. La urmatorul termen, adresa de la Curtea de Apel Bucuresti: v-a fost trimis plicul secret. Cand au vazut adresa se intrebau unul pe altul: tu ai vazut plicul secret, nu, tu l-ai vazut. S-a gasit, era pe la documente secrete, judecatorii l-au desecretizat, erau niste prostii cu urmarirea, urmareau prin strainatate...sa impresioneze ca uite ca avem documente secrete, e supravegheat dosarul asta (n.r. - de Binomul DNA-SRI). Plicurile secrete nu va imaginati ca erau niste bombe probatorii, erau niste povesti, niste inventii astfel incat judecatorul sa perceapa ca este in campul tactic in realitate, ca este supravegheat dosarul si ca SRI are acest interes major ca solutia sa fie una de condamnare.
Mai mult decat atat, in dosarul meu, tot in asta, am descoperit si metoda coperta. Deci dosarul meu avea numarul 3203 la Curtea de Apel Bucuresti, dar dosarul 3202 nu exista, fusese taiat. A fost inregistrat initial ca 3202, dupa aia a fost taiat, nu se stie din ce motive, si inregistrat inca o data ca sa ajunga la doamna Tranca. Probabil ca se repartizase intr-o prima etapa, picase unde nu trebuia, unde nu era suficient de influent Sistemul pe judecator si atunci s-a mai tras o data, adica ei aveau trageri nelimitate, pana ajungea la judecatorul care trebuia”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Cârcotaș 16 October 2024 17:34 +24
# Nelu Ieniceru 16 October 2024 23:47 0
# maxtor 17 October 2024 01:26 0
# maxtor 17 October 2024 01:31 +19