Avocata Ingrid Mocanu (foto) a atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei art. 92 alin. 2 din Codul de procedura civila, care permite ca procurorul sa puna concluzii in orice proces civil, indiferent de faza in care se afla litigiul.

La 14 martie 2024, judecatoarele Claudia-Constantina Stefan si Miorita Ban de la Curtea de Apel Bucuresti i-au admis avocatei trimiterea sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 92 alin. 2 CPC, care prevede in felul urmator: „Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor”.

Nemultumirea lui Ingrid Mocanu se refera la procurorii DNA, in cazul carora actul lor de functionare (adica Ordonanta de Urgenta nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie) nu prevede participarea in cauzele civile.

In drept, avocata invoca urmatoarele pasaje din Constitutie:

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 16 alin. 1 si 2:

„(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”;

- art. 20:

„(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”;

- art. 21 alin. 1 si 3:

„(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (...)

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”;

- art. 24:

„(1) Dreptul la aparare este garantat.

(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

Iata minuta incheierii CAB de sesizare a CCR (dosar nr. 14355/3/2020):

„Admite in parte cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulate de apelanta-reclamanta Mocanu Ingrid Luciana.

In baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 92 alin. 2 din Codul de procedura civila in raport cu prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, art. 20, art. 21 alin. 1 si 3 si art. 24 din Constitutia Romaniei.

Respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 94 alin. 2, art. 86 alin. 2, art. 96 din Legea nr. 304/2022, respectiv a dispozitiilor art. 127, art. 128 si art. 294 din Legea nr. 303/2022, ca inadmisibila.

Cu recurs in termen de 48 ore de la pronuntare in ce priveste dispozitiile relative la respingerea cererii de sesizare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntata azi, 14.03.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

500.000 de lei pentru 4 luni de arest

Exceptia a fost ridicata in cauza in care, la 20 decembrie 2021, judecatoarea Raluca Focsa de la Tribunalul Bucuresti a obligat statul roman sa-i plateasca avocatei daune morale de 500.000 de lei pentru cele patru luni de arest preventiv in care a fost nevoita sa stea in cauza ANRP 2, finalizata cu binecunoscuta si rasunatoarea achitare definitiva – nu doar pentru Ingrid Mocanu, ci aproape pentru toti inculpatii. Amintim ca rechizitoriul din dosarul ANRP 2 este opera procurului DNA Danut Volintiru, pensionat in decembrie 2019. Confirmarea a venit din partea la fel de celebrului procuror Gheorghe Popovici, seful de la acea vreme al Sectiei I DNA (click aici pentru a citi).

Redam principalul fragment din exceptia de neconstitutionalitate:

„Cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor procesual-civile care ar permite participarea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie judecarea unor cauze civile, acestea sunt neconstitutionale, deoarece atributiile specifice ale functiei de procuror al Directiei Nationale Anticoruptie sunt stabilite prin dispozitii primare.

Astfel, potrivit dispozitiilor OUG nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, atributiile DNA sunt prevazute expres si limitativ reglementate de lege.

La art. 1 al OUG 43/2002 se prevede ca:

'(1) Prin prezenta ordonanta de urgenta se infiinteaza Directia Nationala Anticoruptie, ca structura cu personalitate juridica, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin reorganizarea Parchetului National Anticoruptie.

(2) Directia Nationala Anticoruptie are sediul in municipiul Bucuresti si isi exercita atributiile pe intregul teritoriu al Romaniei prin procurori specializati in combaterea coruptiei'.

Totodata, potrivit art. 2: 'Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia'.

In acelasi timp, la art. 3 alin. (1) se enumera limitativ si expres atributiile Directiei Nationale Anticoruptie, care sunt urmatoarele:

'a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala, in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si in prezenta ordonanta de urgenta, pentru infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, in competenta Directiei Nationale Anticoruptie;

b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiva a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie;

c) conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie;

c1) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, care sunt, potrivit art. 13, in competenta Directiei Nationale Anticoruptie;

c2) participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

c3) exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

d) studierea cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale;

e) elaborarea raportului anual privind activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si prezentarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator, iar ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Directiei Nationale Anticoruptie;

f) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul faptelor de coruptie;

g) exercitarea altor atributii prevazute de lege.'

La alin. (2) se mentioneaza expres ca 'Directia Nationala Anticoruptie exercita drepturile si indeplineste obligatiile procedurale prevazute de lege, in cauzele privind infractiunile atribuite prin prezenta ordonanta de urgenta in competenta sa'.

Totodata, in titlul VIII - Atributiile personalului directiei, capitolul I – Atributiile procurorilor, art. 79 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioara al Directiei nationale Anticoruptie (Aprobat prin Hotararea nr. 1169 din 28 septembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 895 din 5 octombrie 2023 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 895bis din 5 octombrie 2023), astfel:

'a) asigura prin activitatea desfasurata respectarea legii;

b) respecta dispozitiile regulamentelor, ordinelor si dispozitiilor, hotararile Adunarii generale a procurorilor si ale colegiului de conducere al directiei, in conditiile legii;

c) participa la activitatile de formare profesionala continua, conform necesitatilor de specializare;

d) respecta programul de lucru, au un comportament decent si civilizat in relatiile de serviciu;

e) efectueaza urmarirea penala, participa la sedintele de judecata si solutioneaza lucrarile in mod temeinic si operativ;

f) participa, potrivit dispozitiei procurorului ierarhic superior, la judecarea cauzelor penale;

g) exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

h) asigura securitatea dosarelor penale si a celorlalte lucrari, precum si confidentialitatea acestora, potrivit legii;

i) aduc de indata la cunostinta procurorului-sef directie orice ingerinta in activitatea pe care o desfasoara din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea sa ii afecteze independenta sau impartialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

j) fac parte din comisiile de concurs, examen sau interviu, organizate la nivelul directiei, din dispozitia conducerii directiei;

k) indeplinesc, in limitele functiei, orice alte atributii stabilite, in conformitate cu legea, de conducerea Directiei Nationale Anticoruptie;

l) utilizeaza mijloacele tehnice criminalistice din dotarea directiei;

m) coordoneaza, supravegheaza si controleaza activitatea de urmarire penala efectuata de lucratorii de politie judiciara, precum si activitatile de ordin tehnic efectuate de specialisti;

n) intocmesc planul de ancheta si tin evidenta cauzelor repartizate, respectand termenele stabilite de procurorul ierarhic superior;

o) informeaza, de indata, conducerea Sectiei judiciare cu privire la termenele acordate, solutiile sau orice fel de incidente care apar pe parcursul solutionarii cauzelor, in situatia in care participa la sedintele de judecata;

p) sesizeaza conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instantelor de judecata, precum si cu privire la dificultatile in aplicarea unor dispozitii legale;

q) participa la elaborarea studiilor, analizelor sau a lucrarilor prevazute in ordinele procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie;

r) solutioneaza, potrivit legii, lucrarile repartizate de procurorul ierarhic superior;

s) exercita orice alte atributii ce le revin potrivit legii, regulamentelor, ordinelor sau dispozitiilor emise de procurorul ierarhic superior, in conditiile legii'.

Asadar, participarea procurorului DNA la judecarea unor cauze civile, orice natura ar avea acestea (cu exceptia laturii civile a unor dosare penale), nu este justificata, potrivit legii, orice maniera de interpretare a dispozitiilor art. 92 alin. 2 C.pr.civ in acest sens fiind neconstitutionala.

Date fiind aceste aspecte, textul acestui articol, care ar putea permite tuturor instantelor civile din tara sa interpreteze acest text in modalitatea prezentata (participarea unor procurori DNA la judecarea unor cauze civile, care nu au ca izvor savarsirea unor infractiuni dintre cele date in competenta DNA) este neconstitutional, fiind imprevizibil, intrand in contradictie cu normele primare care reglementeaza expres atributiile DNA.

Or, cu privire la neconstitutionalitatea unor texte de lege, determinata de lipsa de claritate a legii, care atrage lipsa de previzibilitate a legii, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in mod constant si a declarat neconstitutionale astfel de texte, apreciind ca acestea contravin art. 1 din Constitutie”.

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate