Directia Nationala Anticoruptie a ajuns sa trimita in judecata oameni pe baza unor documente falsificate si prin transformarea procurorului si ofiterului de politie judiciara din cadrul DNA in "agenti provocatori" cu misiunea de a-l determina pe inculpat sa comita infractiuni. Urmarirea penala care a stat la baza intocmirii rechizitoriului contine documente falsificate de procurori, iar astazi Tribunalul Bucuresti, pus in fata grozaviei, nu catadicseste macar sa ii audieze pe procurorul anticoruptie si pe ofiterul de politie judiciara ai DNA, deveniti agenti provocatori! Ce este grav este ca nu vorbim despre un singur procuror DNA si un ofiter de politie judiciara, ci de o intreaga lista de procurori mai mult sau mai putini cunoscuti din DNA care au avut cunostinta si au girat o astfel de "urmarire penala".

Vorbim despre provocari facute chiar din interiorul DNA, in mod repetat, cu sfidarea principiului loialitatii administrarii probelor prevazut la art. 101alin. (3) Codul de procedura penala: "Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, în scopul obtinerii unei probe".

In ciuda acestor prevederi, DNA a emis acte care, credem noi, nu au nicio legatura cu activitatea de urmarire penala, motiv pentru care s-ar putea cu usurinta vorbi de o incalcare a dispozitiilor legale care atrage dupa sine nulitatea actelor procedurale efectuate, astfel cum prevede art. 208 alin. (1) CPP care vizeaza efectele nulitatii: "Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului în conditiile prevazute expres de prezentul cod".

Modul de lucru de la DNA a iesit la iveala

Concret, de la varful DNA, conform documentelor in posesia carora Lumea Justitiei a intrat, procurorii s-au autorizat intre ei sa emita ordonante de clasare in fals pentru a-l determina pe "inculpat" sa comita infractiuni.

Cauza la care ne vom referi in continuare este extrem de stufoasa si isi are "radacinile" in trei dosare conexate si finalizate cu o trimitere in judecata pentru dare de mita. Anterior acestei cauze, au avut loc controale la societatea detinuta de omul de afaceri vizat de dosar, presiuni asupra acestuia pentru instrainarea cu titlu gratuit a unui teren de 3000 mp, folosirea unui investigator cu identitate protejata, care are in paralel si statutul de martor amenintat, dar si solicitari de remiteri de bani in mod repetat.

Dosarul de mai sus il are in prim-plan pe omul de afaceri Marin Ciupitu, trimis in judecata pentru infractiunea de dare de mita, in baza unui rechizitoriu (dosar penal nr. 300/P/2019) din 21.08.2020, intocmit de procurorul Gheorghe Ivan de la Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul DNA si verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de procuroarea Ana Dana.

Cauza a fost inregistrata la Tribunalul Bucuresti la 25 august 2020 sub nr. 21645/3/2020, si are la baza acuzatiile parchetului anticoruptie potrivit carora omul de afaceri Marin Ciupitu ar fi promis ca va da suma de 20.000 euro organelor de urmarire penala din DNA investite cu solutionarea dosarului nr. 252/P/2017 in care detinea calitatea de inculpat pentru a obtine o solutie de clasare.

Procurorul Gheorghe Ivan a retinut astfel in actul de trimitere in judecata ca Marin Ciupitu ar fi dat cei 20.000 euro in doua transe: 5000 euro (23.000 lei) – la 18 decembrie 2017 si 15.000 euro – la 18 ianuarie 2018.

Pe langa aceasta, procurorul Ivan a mai retinut in dosarul nr. 300/P/2019 si faptul ca omul de afaceri ar fi promis darea, in viitor, a sumei de 100.000 euro acelorasi organe de urmarire penala din DNA investite cu solutionarea dosarului nr. 297/P/2017 (in care avea calitatea de parte civila) pentru a se dispune masuri procesuale favorabile, respectiv trimiterea cauzei la Parchetul Judecatoriei Sector 1 Bucuresti.

Dosarul nr. 300/P/2019 astfel cum a fost intocmit de procurorii DNA reprezinta de fapt o conexare a trei dosare (252/P/2017, 297/P/2017 si 393/P/2017), in care se afla acte emise de procurori prin care au fost folositi procurori in calitate de "colaboratori cu identitate reala" pentru emiterea unor Ordonante de clasare (false), autorizari de folosire in calitate de colaborator sub acoperire a unor martori cu identitate protejata, sau autorizari de utilizare de catre colaboratori a unor dispozitive tehnice pentru fotografiere si inregistrarea audio/audio-video a omului de afaceri.

Practic, urmarirea penala impotriva lui Ciupitu s-a realizat prin folosirea de documente falsificate si prin transformarea unui procuror si a unui ofiter de politie judiciara din cadrul DNA in agenti provocatori, meniti sa il determine pe inculpat, impreuna cu investigatorul cu identitate protejata care are in paralel si statutul de martor amenintat, sa comita infractiunea de dare de mita.

Pentru ca stradania procurorilor sa fie si mai clara facem urmatoarea precizare privitoare la obiectul dosarelore conexate:

-252/P/2017: dosar in care Marin Ciupitu era cercetat in legatura cu pretinse infractiuni de folosire la autoritatea vamala de documente vamale de transport sau comeciale falsificate, evaziune fiscala, favorizarea faptuitorului, instigare la infractiunea de abuz in serviciu, procurorii retinand ca Ciupitu ar fi dorit ca impreuna cu "suspectul Mirea Ion" sa intre in contact cu ofiterul de politie judiciara comisar sef Nitu Cristian, acesta efectuand cercetari in aceasta cauza, DNA retinand ca Ciupitu ar fi "dat de inteles" ca e dispus sa dea 10.000 euro pentru obtinerea unei solutii favorabile;

-297/P/2017: dosar in care Marin Ciupitu avea calitatea de parte civila (dosar in care Ciupitu a reclamat functionari vamali pentru abuz in serviciu) si in care ar fi promis de asemenea, au retinut procurorii, ca e dispusa sa dea 100.000 euro de data aceasta pentru ca dosarul sa se trimita la Parchetul Judecatoriei Sector 1.

-393/P/2017: dosar in care Marin Ciupitu era cercetat pentru dare de mita, cauza fiind cuprinsa practic din ordonantele prin care procurorii DNA au dispus ca alti procurori sa emita ordonante de clasare false.

Actori ai acestei lucraturi judiciare sunt:

-Procurorul Gheorghe Ivan de la Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, care a intocmit rechizitoriul;

-Procuroarea Ana Dana, cea care a verificat rechizitoriul sub aspectul legalitatii si temeiniciei;

-Procurorul Marian Gherman, folosit in dosarele 252/P/2017, 297/P/2017 si 393/P/2017 in calitate de "colaborator cu identitate reala" pentru emiterea in fals a doua Ordonante de clasare;

-Comisarul sef din cadrul DNA, Johann Lucian Huiban, autorizat ca investigator cu identitate reala in vederea remiterii catre Marin Ciupitu a Ordonantei de clasare false, emisa de procurorul Gherman in dosarul 252/P/2017;

-Ion Bistriteanu, folosit in calitate de colaborator sub acoperire si autorizat sa foloseasca dispozitive tehnice pentru inregistrarea audio/audio-video si fotografierea lui Marin Ciupitui incepand din 19.10.2017;

-Procurorul Gheorghe Popovici, la acea vreme sef al Sectiei de combatere a coruptie din DNA, a carui semnatura a fost pusa pe ordonantele de autorizare a lui Gherman in calitatea de "colaborator cu identitate reala";

-Procurorul Ioan Amariei sef serviciu in DNA, semnatar de ordonante;

-Procurorul Eusebiu Serbanoiu de la Sectia de combatere a coruptie din DNA.

-Nitu Cristian, ofiter de politie judiciara, comisar sef care efectua cercetarile in dosarul 252/P/2017;

393/P/2021 - Dosarul Ordonantelor "aparente"

Astfel, conform documentelor in posesia carora Lumea Justitiei a intrat si pe care le prezinta in exclusivitate in facsimil, cu aceste personaje si in cadrul acestor dosare (asupra carora facem mentiunea ca la acest moment nu vom intra pe fond) a fost posibila urmatoarea schema:

-La 13.10.2017 DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de dare de mita fata de Ciupitu, "sesizarea din oficiu" avand la baza si "datele existente la nivelul DNA", constand in "denuntul unei persoane care a solicitat atribuirea statului de martor amenintat";

-La 7.12.2017 procurorii Ioan Amariei si Eusebiu Serbanoiu au emis Ordonanta (in dosarul nr. 393/P/2017) prin care l-au autorizat pe procurorul Marian Gherman in calitate de colaborator cu identitate reala in vederea emiterii "unui inscris care sa aiba aparenta unei adrese de restituire a dosarului inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorui 1 Bucuresti, sub nr. 10981/P/2016, inscris care sa fie astfel redactat incat sa aiba aparenta de oficialitate si legalitate". Masura, conform Ordonantei din 7.12.2017 era autorizata pentru 60 de zile.

Pentru justificarea masurii, in Ordonanta din 7.12.2017, cei doi procurori vorbesc despre imposibilitatea folosirii in cauza a unui investigator sub acoperire:

"Fata de imprejurarile si particularitatile cauzei, pentru realizarea scopurilor mai sus aratate nu este posibila folosirea in cauza a unui investigator sub acoperire.

Fata de imprejurarile cauzei, asa cum acestea au fost expuse mai sus, probele necesare constatarii complete a imprejurarilor comiterii infractiunilor si identificarii tuturor persoanelor implicate in activitatile infractionale mentionate nu pot fi obtinute in alt mod, iar o eventuala incercare – la acest moment procesual – de a obtine probe in al mod ar prejudicia ancheta". (Fasimil 1)

Urmare acestei dispozitii din Ordonanta din 7.12.2017 a fost emis, in aceeasi zi, un inscris care are "aparenta unei adrese de restituire de catre Directia Nationala Anticoruptie a dosarului inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti sub nr. 10981/P/2016" (aspecte retinute in Ordonanta din 15 decembrie 2017 din dosarul 393/P/2017).

-Numai ca, dupa 5 zile, aceeasi procurori Ioan Amariei si Eusebiu Serbanoiu emit o noua ordonanta in dosarul 393/P/2017, Ordonanta din 12.12.2017, prin care, la fel ca in cea din 7.12.2017 este autorizat Marian Gherman sa "emita un inscris care sa aiba aparenta unei ordonante de clasare in aceasta cauza, inscris care sa fie astfel redactat incat sa aiba aparenta de oficialitate si legalitate", motivat de faptul ca intre timp a mai avut loc o noua intalnire cu Marin Ciupitu si colaboratorul cu identitate protejata Ion Bistriteanu (Facsimil 2).

Anul nou aduce nume noi. Medicul Irinel Popescu, instrumentat pe aceeasi reteta

Continuand la fel ca si in 2017, DNA a continut sa emita in dosarul nr. 393/P/2017 ordonante care vizau "incercuirea" cu tot felul de mijloace a omului de afaceri Marin Ciupitu.

Asa se face ca, in 17 ianuarie 2018, procurorul Ioan Amariei a emis o noua Ordonanta in dosarul 393/P/2017 care avea la baza relatarea unor discutii de catre colaboratorul sub acoperire Ion Bistriteanu, potrivit carora Marin Ciupitu ar fi urmat sa il ajute pe prof.dr. Irinel Popescu, director Centrului de Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni pentru a obtine o solutie de clasare intr-un alt dosar penal in care era cercetat medicul Irinel Popescu (Facsimil 3). Practic, la indigo cu acelasi mod de lucru retinut in toate actele de catre procurori, in care surprinzator existau investigatori sub acoperire, colaboratori sau investigatori cu identitate reala.

Prin Ordonanta din 17 ianuarie 2018 a fost astfel autorizat subcomisarul Alexandru Gavrila, in calitate de investigator cu identitate reala, pentru a participa la intalniri si discutii cu Marin Ciupitu si medicul Irinel Popescu, sa accepte promisiunea unor sume de bani sau foloase, sa remita inscrisuri emise de DNA catre Ciupitu si Popescu, dar si sa inregistreze audio/video.

-Punand si aceasta acuzatie in sarcina sa in legatura cu medicul Irinel Popescu, DNA a continuat sa emita ordonante care aveau scopul, credem noi, de a-l provoca pe omul de afaceri Ciupitu. Cum poate fi altfel interpretata dorinta de emitere in fals a unor ordonante si care ar fi putut fi scopul remiterii unor sume de bani pentru mutarea unor dosare de la o unitate de parchet la alta, mai ales cand vorbim despre dosare in care Ciupitu avea calitatea de parte civila. Care ar fi fost scopul "investitiilor" in mite de sute de mii de euro, daca "profitul" ar fi fost, dupa cum au retinut procurorii DNA, de circa 1 milion euro in urma solutionarii favorabile a dosarului sau?

Ca atare, in 22.01.2018 acelasi procuror sef serviciu Ioan Amariei a emis o noua ordonanta prin care comisarul sef din cadrul DNA, Johann Lucian Huiban, a fost autorizat ca investigator cu identitate reala in vederea remiterii catre Marin Ciupitu a Ordonantei de clasare false, emisa de procurorul Gherman in dosarul 252/P/2017.

Astfel, conform celor retinute in cuprinsul Ordonantei din 22.01.2018 (Facsimil 4) din dosarul nr. 393/P/2017, "la data de 18 ianuarie 2018 colaboratorul sub acoperire Bistriteanu Ion i-a inmanat lui Ciupitu Marin o copie a inscrisului avand aparenta unei ordonante de clasare in dosarul nr. 252/P/2017 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei. Din discutiile purtate de cei doi cu acest prilej reiese ca numitul Ciupitu Marin i se va comunica acest inscris si in mod oficial, de catre organele de urmarire penala".

In acelasi act, procurorul Amariei a retinut ca "in interesul investigatiilor care se efectueaza in cauza, constat ca este necesar ca acest inscris sa ii fie comunicat numitului Ciupitu Marin si intr-o maniera procedurala", aspect de care urma sa se ocupe comisarul sef Huiban Johann Lucian.

Trebuie precizat ca falsa Ordonanta de clasare emisa de procurorul Marian Gherman in dosarul nr. 252/P/2017 a fost emisa in 15 ianuarie 2018, iar in cuprinsul celor 18 pagini sunt argumentate motivele pentru care se dispune la final solutia clasarii fata de Marin Ciupitu si societatea sa SC Magic Myc SRL: "Faptele nu exista", se conchide in falsa ordonanta de clasare (Fasimil 5).

Ordonanta de clasare, conform datelor pe care le detinem a fost semnata si de procurorul Gheorghe Popovici, acestuia nefiindu-i insa atribuita calitatea de colaborator cu identitate reala, desi semnase un inscris fals.

Tribunalul Bucuresti nu vrea sa auda de lucratura DNA si respinge audierea procurorilor anticoruptie

Dupa tot acest spectacol juridic la care a fost supus, Marin Ciupitu a fost trimis in judecata de DNA, in 21 august 2021, cele trei dosare fiind reunite intr-unul singur. Ajuns in fata instantei, Marin Ciupitu a contestat modul de intocmire a dosarului, acesta depunand memorii si formuland actiuni pentru a demonstra ca intregul dosar este o lucratura DNA si nu are acoperire legala, sens in care  a solicitat inlaturarea tuturor acestor probe care stau practic temelie pentru dosarul de mita al omului de afaceri. Si nu doar atat, Marin Ciupitu a cerut judecatoarei Georgiana Iorguta de la Tribunalul Bucuresti, cea care judeca dosarul nr. 21645/3/2020, sa incuviinteze audierea in calitate de martori a acestor procurori.

Ce sa vedeti! Fara succces, instanta refuzandu-i omului de afaceri acest drept.

Acest lucru reiese chiar incheierea din 11.11.2021 in care Marin Ciupitu, prin avocatii sai, a solicitat expres audierea lui Amariei Ioan, Gherman Marian, Popovici Gheorghe, Nitu Cristian, Serbanoiu Eusebiu si Huiban Iohann Lucian, cererea fiindu-i respinsa.

Iata ce se retine in incheierea din 11.11.2021 in dosarul nr. 21645/3/2020, aflat spre solutionare la judecatoarea Georgiana Iorguta:

"Cu privire la punctul 5, solicita audierea martori angajati in functia de procurori, respectiv ofiteri de politie judiciara in cadrul DNA, pentru lamurirea imprejurarilor legate de: sesizarea din oficiu a organelor de urmarire penala si intocmirea ordonantelor din 12.12.2017 prin care s-au conferit calitatea de colaborator cu identitate reala domnului Gherman Marian (procuror), si ordonantei din 22.01.2018 prin care s-a conferii calitatea de investigator cu identitate reala ofiterului de politie judiciara Huiban Iohann Lucian, respectiv martorii:

Amariei Ioan, Gherman Marian, Popovici Gheorghe, Nitu Cristian, Serbanoiu Eusebiu si Huiban Iohann Lucian.

Arata ca, prin audierea acestor martori, doreste lamurirea imprejurarilor in care s-a ajuns la determinarea inculpatului sa comita o fapta prevazuta de legea penala.

Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, solicita respingerea probelor solicitate de inculpat la punctul 3, 4 si 5 din cerere, apreciind ca nu sunt utile solutionarii cauzei.(...)

De asemenea, solicita efectuarea unei adrese la PICCJ-DNA pentru a comunica masurile dispuse in legatura cu urmatoarele acte, respectiv ordonanta din 15.01.2018 emisa in dosarul nr. 250/P/2017 intocmita de procuror Gherman Marian in calitate de colaborator cu identitate reala.

Solicita efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 pentru a comunica modului si motivului pentru care a fost transmis catre Parchetul de pe langa ICCJ- DNA dosarul nr. 10981/P/2016.

(...)

TRIBUNALUL,

Deliberand, va respinge probele solicitarea la punctul 5, respectiv audierea urmatorilor martori angajati in functia de procurori si ofiteri de politie judiciara in cadrul DNA, apreciind ca in cauza sunt depuse acte, autorizatii in conformitate cu dispozitiile legale.

(...)

Va respinge cererea privind efectuarea unei adrese la PICCJ-DNA pentru a comunica masurile dispuse in legatura cu ordonanta din 15.01.2018 emisa in dosarul nr. 250/P/2017 intocmita de procuror Gherman Marian in calitate de colaborator cu identitate reala si cu privire la adresa nr. 2970/P/2017 din 07.12.2017 semnata de procuror sef sectie Popovici Gheorghe si procuror Gherman Marian prin care s-a dispus restituirea catre parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului a dosarului nr. 10981/P/2016, apreciind ca acel inscris constituie proba in acest dosar si nu formeaza un act de urmarire penala sau un act de procedura in dosarul respectiv.

Va respinge cererea privind emiterea efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 pentru a comunica modului si motivului pentru care a fost transmis catre Parchetul de pe langa ICCJ- DNA dosarul nr. 10981/P/2016, avand in vedere ca nu face obiectul cauzei cu care a fost investita instanta si faptul ca inculpatul fiind parte in acel dosar poate sa solicite la unitatea de parchet acele clarificari.

(...)

Deliberand, respinge probele solicitarea la punctul 5, respectiv audierea urmatorilor martori angajati in functia de procurori si ofiteri de politie judiciara in cadrul DNA, apreciind ca in cauza sunt depuse acte, autorizatii in conformitate cu dispozitiile legale.

(...)

Respinge cererea privind efectuarea unei adrese la PICCJ-DNA pentru a comunica masurile dispuse in legatura cu ordonanta din 15.01.2018 emisa in dosarul nr. 250/P/2017 intocmita de procuror Gherman Marian in calitate de colaborator cu identitate reala si cu privire la adresa nr. 2970/P/2017 din 07.12.2017 semnata de procuror sef sectie Popovici Gheorghe si procuror Gherman Marian prin care s-a dispus restituirea catre parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului a dosarului nr. 10981/P/2016, apreciind ca acel inscris constituie proba in acest dosar si nu formeaza un act de urmarire penala sau un act de procedura in dosarul respectiv".

Exceptia de neconstitutionalitate respinsa de pe scaun cu o motivare de noaptea mintii: "Legalitatea administrarii probelor constituie obiect al procedurii de camera preliminara, faza finalizata in cauza de fata"

Si nu este singura cerere respinsa de Tribunalul Bucuresti in acest dosar. Concret, la data de 14.10.2021, in cadrul dosarului nr. 21645/3/2020 de la Tribunalul Bucuresti, Marin Ciupitu a formulat o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (7) si (10) din Codul de procedura penala, care reglementeaza "utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor", reglementare de care procurorii DNA au "abuzat" pentru a emite Ordonanta din 7.12.2017 (in dosarul nr. 393/P/2017) prin care l-au autorizat pe procurorul Marian Gherman in calitate de colaborator cu identitate reala in vederea intocmirii unui act de urmarire penala fals. 

Stupoare insa, nici in acest caz instanta nu a apreciat ca se impune admiterea solicitarii, astfel ca a respins cererea de sesizare a CCR cu o motivare credem noi, de neacceptat. Concret, judecatoarea Iorguta a sustinut ca atat timp cat judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei cu Rechizitoriul 300/P/2019 al DNA, fiindu-i respinse inca de atunci mai multe cereri si exceptii omului de afaceri Marin Ciupitu, judecata poate continuata: "Legalitatea administrarii probelor constituie obiect al procedurii de camera preliminara, faza finalizata in cauza de fata", precizeaza judecatoarea Georgiana Iorguta in motivarea respingerii cererii de sesizare a CCR.

Iata ce prevad art. 148 alin. (7) si (10) CPP:

(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispozitia investigatorului sub acoperire orice inscrisuri ori obiecte necesare pentru desfasurarea activitatii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispozitie sau foloseste inscrisurile ori obiectele nu constituie infractiune.

(10) In situatii exceptionale, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea datelor sau informatiilor ori nu este posibila, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate autoriza folosirea unui colaborator, caruia ii poate fi atribuita o alta identitate decat cea reala. Dispozitiile alin. (2)-(3) si (5)-(9) se aplica in mod corespunzator".

Iata ce a retinut judecatoarea Georgiana Iorguta de la Tribunalul Bucuresti in incheierea din 20.12.2021 din dosarul nr. 21654/3/2020 prin care a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate:

"Analizand admisibilitatea cererii, Tribunalul retine:

Cerintele de admisibilitate prevazute de art. 29 al. 1, 2 si 3 din Legea nr. 47/1992, aratate mai sus, trebuie indeplinite cumulativ, neindeplinirea uneia dintre aceste cerinte ducand la inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, conform art. 29 al. 5 din legea nr. 47/1992 in care se prevede ca „daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor al. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale”.

Inculpatul a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 al. 7 si 10 din Codul de procedura penala.

Prin urmare, vizand dispozitiile unei legi – Codul de procedura penala, in vigoare, prima cerinta este indeplinita.

Cea de-a doua cerinta vizeaza neconstitutionalitatea unei legi, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

In acest sens, instanta retine ca inculpatul vizeaza dispozitiile art. 148 al. 7 si 10 din Codul de procedura penala care reglementeaza utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor, care reprezinta una dintre metodele speciale de supraveghere sau cercetare, conform art. 138 din Codul de procedura penala, capitolul IV Metode speciale de supraveghere sau cercetare.

In esenta, inculpatul critica emiterea, in cadrul metodelor speciale de supraveghere, a doua acte de urmarire penale, respectiv a Adresei de restituire la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti a dosarului nr. 297/P/2017 care poarta semnatura procurorului sef al Sectiei de combatere a coruptiei, Gheorghe Popovici, magistrat caruia nu i-a fost atribuita calitatea de colaborator cu identitate reala, desi a semnat un inscris fals si a Ordonantei de clasare fata de inculpat (false) emisa de procurorul Gherman Marian in dosarul nr. 252/P/2017, acte ce i-au fost comunicate prin ofiterul de politie judiciara Huiban Lucian (care a actionat in calitate de investigator cu identitate reala), tinzand ca, in urma declararii ca neconstitutionale a normelor criticate, aceste probe sa fie inlaturate.

Potrivit art. 342 din C.pr.p., legalitatea administrarii probelor constituie obiect al procedurii de camera preliminara, faza finalizata in cauza de fata. Astfel, prin incheierea din 26/11/2020, judecatorul de camera preliminara in temeiul disp. art. 345 al. 1 si 2 din C.pr.p. a respins cererile si exceptiile invocate de inculpatul Ciupitu Marin, a constata legalitatea sesizarii instantei cu Rechizitoriul nr. 300/P/2019 din 21/08/2020 emis de Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DNA., privind pe inculpatul Ciupitu Marin, trimis in judecata sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 290 al. 1 din C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii fata de inculpatul Ciupitu Marin.

Incheierea din 26/11/2020 a ramas definitiva prin Incheierea nr. 253/CO-CP din data de 02.06.2021 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti care a respins, ca nefondata, contestatia formulata de inculpatul CIUPITU MARIN.

In aceasta faza, a camerei preliminarii, inculpatul nu a adus nici o critica si nu invocat nici o eceptie cu privire la nelegalitatea celor 2 inscrisuri - Adresei de restituire la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti a dosarului nr. 297/P/2017 care poarta semnatura procurorului sef al Sectiei de combatere a coruptiei, Gheorghe Popovici, magistrat caruia nu ia fost atribuita calitatea de colaborator cu identitate reala, desi a semnat un inscris fals si a Ordonantei de clasare fata de inculpat (false) emisa de procurorul Gherman Marian in dosarul

nr. 252/P/2017, acte ce i-au fost comunicate prin ofiterul de politie judiciara Huiban Lucian.

In aceasta faza a procedurii de camera preliminara, inculpatul a ridicat multe alte critici cu privire la nelegalitatea administrarii probelor in cursul urmaririi penale, critici care au fost solutionate atat de judecatorul de camera preliminara de la instanta de fond cat si de completul de la instanta de control judiciar.

In prezent cauza de afla in faza cercetarii judecatoresti, instanta a administrat o parte dintre probele incuviintate.

Prin urmare, instanta apreciaza ca criticile aduse in acest moment al cercetarii

judecatoresti, vizand mai degraba modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre organele de urmarire penala decat constitutionalitatea normei, nu au legatura cu solutionarea cauzei in fond, nemaiputandu-se aprecia asupra legalitatii unor probe administrate in cursul urmaririi penale, procedura de camera preliminara fiind incheiata definitiv.

Asadar, instanta, constatand neindeplinirea celei de-a doua cerinte, nu va mai analiza celelalte cerinte, rezultand, potrivit art. 29 al. 5 din legea nr. 47/1992 ca cererea este inadmisibila, urmand a o respinge ca atare".

In editia urmatoare vom prezenta documentul in care procurorii DNA recunosc ca au emis in fals ordonante de clasare, motivandu-si gestul de necesitatea "strangerii probelor necesare solutionarii cauzei".