A aparut motivarea Curtii de Apel Iasi in dosarul in care de achitare a fostului decan al Facultatii de Medicina din Iasi pentru toate acuzatiile fabricate de DNA Iasi. Un caz celebru care a socat opinia publica pentru faptele ilare pe care DNA le-a retinut in rechizitoriu.

Trimisa in judecata in 2015 pentru luare de mita, abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit si fals intelectual, Doina Azoicai (foto) a fost hartuita timp de trei ani pentru, atentie, o tava din cupru, argintata, in greutate de 1.359,90 grame, in valoare de 800 lei si un ceainic argintat, confectionat din alama, cupru si zinc, in valoare de 100 lei. In cele din urma, Curtea de Apel Iasi a dispus achitarea Doinei Azoicai pentru luare de mita in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala sau nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”, dupa ce la fond Tribunalul Iasi dispusese o condamnare la 3 ani inchisoare cu suspendare. De asemenea, instanta a mentinut solutiile de achitare dispuse de Tribunalul Iasi in cazul acuzatiilor fals intelectual si abuz in serviciu, in baza art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Doina Azoicai a fost acuzata ca a primit o tava din cupru si un ceainic argintat de la tatal unui student marocan, de profesie doctor, pentru ca a acceptat inscrierea, in mod nelegal, a acestuia, la facultatea al carei decan era. Azoicai a mai fost acuzata ca a atestat in fals ca a verificat actele de studii ale respectivului student care proveneau de la o universitate din Belgia, si ca foaia matricola, desi purta stampila acelei institutii de invatamant, nu era semnata.

Fara a face vreun comentariu, prezentam pasaje din decizia de achitare a Curtii de Apel Iasi, una devastatoare pentru DNA Iasi, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Cu privire la infractiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin.1 Cod penal, Curtea tine sa puncteze ca acuzarea a sustinut ca inscrisul reprezentat de 'procesul-verbal din data de 18.11.2014', fila 670 vol. 1 ds.u.p., ar fi fals deoarece inculpatele A. D. si S. I. L. au atestat, prin semnare, ca au verificat actele de studii, in original, mentionate in cuprinsul formularului tipizat (acest proces verbal fiind in concret un formular tipizat in care se completeaza rezultatul echivalarii disciplinelor urmate de condidatul solicitant), cand in realitate aceste inscrisuri nu se aflau in dosarul candidatului, in original.

Asadar, acuzatia de fals intelectual nu se refera la faptul ca echivalarea materiilor studiate si a notelor obtinute de solicitantul H. Yassine nu ar fi fost realizata corect in substanta sa.

Cu privire la forma in care sunt eliberate inscrisurile privind situatia scolara, programe analitice, etc. de catre o institutie de invatamant superior din alt stat astfel incat acestea sa faca dovada autenticitatii lor, Curtea arata ca procedura, forma, sunt cele stabilite de respectiva institutie de invatamant si de legislatia in materie din statul respectiv. Or, verificarea conditiilor de forma (stampila, semnatura decan, legalizare, etc.) a unor astfel de inscrisuri nu se poate raporta la legislatia romana ori la practicile nationale universitare in acest domeniu.

Asa cum bine a prezentat si prima instanta, pe parcursul fazei de judecata, au fost efectuate toate verificarile de rigoare necesare pentru lamurirea autenticitatii si verdicitatii inscrisurilor privind situatia scolara a solicitantului H. Yassine, planul de invatamant, programa analitica si sistemul de notare al Universitatii Libere din Bruxelles – Belgia, stabilindu-se ca:

- in ceea ce priveste foile matricole aferente anilor I si II de studiu ale solicitantului H. Yassine (situatia scolara a acestuia), in urma corespondentei efectuate de catre U. de M. si F. G.T. P Iasi cu U. Libera din Bruxelles – Belgia, in luna iunie 2015, aceasta din urma a trimis inscrisurile mentionate catre U.M.F. Iasi (filele 262-286 vol. 1 ds. fond). Astfel, a rezultat ca aceste inscrisuri se elibereaza si fac dovada autenticitatii si veridicitatii lor purtand doar sigiliul (stampila) universitatii in cauza, fara a purta si semnatura decanului facultatii, asa cum a reclamat acuzarea.

Exact in aceasta forma au fost depuse foile matricole si de catre studentul solicitant H. Yassine in dosarul de inscriere in anul II de studiu la U.M.F. 'GR. T. P. Iasi.

Referitor la planul de invatamant, programa analitica si sistemul de notare al Universitatii Libere din Bruxelles – Belgia, de asemenea comunicate de aceasta institutie de invatamant, situatia este identica.

Astfel, programele analitice comunicate de U. Libera din Bruxelles – Belgia, filele 287-298 vol. 1 ds. fond, sunt identice cu cele depuse de studentul solicitant H. Yassine in dosarul de inscriere in anul II de studiu la U.M.F. GR. T. P. Iasi, iar planul de invatamant si sistemul de notare utilizat de aceasta universitate rezulta din cuprinsul foilor matricole, fiind mentionate continutul materiilor studiate si faptul ca universitatea in cauza aplica sistemul european de credite transferabile – ECTS, sistem de notare prezentat si in anexa la Ordinul MECTS nr. 3223/08.02.2012 privind Metodologia de recunoastere a perioadelor de studii efectuate in strainatate.

In fine, scrisoarea de acceptare la studii in anul II nu putea fi verificata deoarece inca nu exista. Potrivit probatoriului administrat, acest proces verbal din data de 18.11.2014, dupa semnarea de catre decan si prodecan, membri in Biroul Consiliului Facultatii de M., a fost inaintat la mapa prorectorului care avea atributia de a-l inainta, impreuna cu dosarul candidatului, la Ministerul Educatiei pentru informare si pentru eventualitatea emiterii scrisorii de acceptare la studii pentru anul II.

Aceasta etapa a procedurii nu a mai avut loc deoarece, incepand cu data de 22.11.2014, au fost efectuate perchezitii la U.M.F. Gr. T. P. Iasi, inclusiv in Decanat, dosarul studentului solicitant H. Yassine fiind ridicat de organul de urmarire penala.

Curtea concluzioneaza ca nu a existat in realitatea faptica nicio activitate pe care sa o fi desfasurat inculpata A. D., in functiile pe care le detinea in cadrul Facultatii de M. din cadrul Universitatii de Medicina si F. Gr. T. P. Iasi , cu ocazia procesului de echivalare a studiilor solicitantului H. Yassine si care sa se circumscrie notiunii de atestare a unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, asa cum se prevede in incriminarea infractiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal.

Nu pot fi retinute ca fondate si pertinente criticile aduse de parchet solutiei de achitare dispusa de prima instanta cu privire la aceasta acuzatie, atat pentru inculpata A. D. , cat si pentru inculpata S. I. L., pentru urmatoarele motive:

Rezulta asadar, fara nicio indoiala, inexistenta faptei de fals intelectual, solutia primei instante de achitare a celor doua inculpate pe temiul prevazut in art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala – fapta nu exista – este legala si temeinica. (…)
Referitor la acuzatiile de luare de mita , prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 289 Cod penal, dare de mita, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, si complicitate la dare de mita , prev. de art. 48 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 290 Cod penal, retinute in sarcina inculpatilor A. D., H. El H. si A. R., asa cum au fost prezentate mai sus, Curtea arata urmatoarele:

Exista doua elemente esentiale in speta de fata care trebuie analizate si lamurite pentru a se putea stabili daca inculpata A. D. a luat mita de la inculpatul H. El H. care ar fi fost ajutat in acest sens de catre inculpatul A. R., respectiv aptitudinea bunurilor primite de a reprezenta mita (bunul dobandit prin savarsirea infractiunii) si elementul subiectiv al faptei.

S-a retinut de catre acuzare si de prima instanta faptul ca inculpata A. D. a primit cu titlu de mita (in modalitatea primirii unui folos material care nu i se cuvenea) o tava confectionata din cupru, argintata, in greutate de 1.359,90 grame (valoare de piata minima 800 lei) si un ceainic argintat, confectionat din alama, cupru si zinc (valoare de piata minima 100 lei), de la inculpatul H. El H., in legatura cu efectuarea unui act privind atributiile acesteia de serviciu, constand in acceptarea inscrierii numitului H. Yassine in cadrul facultatii al carei decan era.

Curtea arata ca daca faptul primirii celor doua obiecte este cert si recunoscut si de catre inculpata A. D. care, inclusiv in fata instantei de apel a aratat circumstantele in care a intrat in posesia acestora (declaratie inculpata, filele 61-63 vol. II ds. apel), nu aceeasi este concluzia cu privire la aptitudinea bunurilor primite de a reprezenta mita si cu privire la elementul subiectiv al faptei.

In fata instantei de apel, inculpata A. D. a aratat ca cele doua obiecte, a caror natura a constatat-o abia cu ocazia efectuarii perchezitiei asupra autovehiculului sau cu care se deplasa in aceeasi zi – 22.11.2014, si buchetul de flori in care se afla o carte de vizita au intrat in posesia sa intr-o zi de sambata cand se afla in decanat deoarece prezidase doua lucrari de doctorat, imprejurare in care secretara sefa a Facultatii de M. Generala, martora i-a inmanat aceste obiecte spunandu-i ca sunt de la un coleg, medic nefrolog, si ca, la randul sau, le primise de la o alta secretara/angajat de la decanat/adminsitrator sef al universitatii, care le primise de la un curier.

Inculpata a mai aratat ca a primit aceste obiecte si buchetul de flori de fata cu toata lumea din decanat, nefiind doar ea in incapere deoarece a doua zi incepea examenul de rezidentiat, s-a uitat doar la felicitarea atasata si a citit cuvintele 'souvenir marocan', nu a scos pachetul din punga, nu l-a desfacut si nu s-a uitat sa vada ce anume este acolo.

De asemenea, inculpata a mai sustinut ca a luat pachetul si buchetul de flori din decanat deoarece a doua zi urma sa-si desfasoare activitatea in acel birou comisia de rezidentiat, si a plecat fara sa se gandeasca la faptul ca acest gest s-ar putea concretiza in acuzatia de luare de mita din dosarul de fata.
De altfel, cu privire la valoarea de piata a celor doua obiecte, inculpata A.D. a depus la dosar, inca din faza de urmarire penala, factura nr. 37/23.02.2015 privind achizitionarea unor obiecte similare din Maroc, insotita de planse foto, pretul acestora totalizand suma de 330 dirhami marocani, echivalentul sumei de 135,16 lei la data de 08.04.2015, filele 452-467 vol. 1 ds.u.p..

Contrar opiniei parchetului, valoarea de piata a unui astfel de bun este cea din tara de provenienta si nu cea din tara in care 'a fost dat ca mita', in contextul in care acelasi parchet nu a probat ca astfel de bunuri puteau fi cumparate si din Romania si la ce preturi anume. In plus, nu poate omis faptul ca aceste bunuri au fost daruite de inculpatul, cetatean marocan care nu locuieste in Romania si cu privire la care parchetul nu a demonstrat ca oferirea unor astfel de suveniruri putea avea semnificatie penala.

Nu in cele din urma, Curtea are in vedere si mesajul cuprins in felicitarea care a insotit cele doua obiecte oferite inculpatei A. D., fila 256 si 447 vol. 1 ds.u.p. – 'Va multumesc pentru amabilitatea de a accepta acest buchet de flori insotit de un suvenir marocan, martor al recunostintei mele si al gratitudinii fata de primirea dvs amabila, simpatia, modestia si calitatile umane pe care le aveti. Toate cele bune. Doctor H. El H., Specialist in boli ale rinichilor si dializa, absolvent al Universitatii Claude Bernard din Lyon, Franta'.

Fata de toate aceste aspecte de fapt, Curtea concluzioneaza, dincolo de orice indoiala, ca cele doua obiecte daruite inculpatei A. D. de catre inculpatul H. El H. au caracter de suveniruri, de obiecte daruite ca amintire, traditionale, specifice popoarelor din nordul Africii, nicidecum de foloase materiale obtinute prin savarsirea unei infractiuni, un avantaj patrimonial, un beneficiu, o retributie. Mai trebuie avute in vedere in cadrul acestei aprecieri si nivelul de trai si de educatie al ambilor inculpati, acestia fiind medici, fiecare cu cariere apreciabile, oferirea unor astfel de cadouri putand tine de curtoazie.

Daca ar fi sa acceptam ideea ca astfel de bunuri reprezinta foloase in acceptiune penala, atunci s-ar putea lesne sustine ca si un buchet de flori ar putea reprezenta un bun obtinut prin savarsirea unei infractiuni, cu atat mai mult cu cat uneori un buchet de flori/aranjament floral ar putea costa mai mult decat cele doua obiecte in dicutie la un loc”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Iasi

foto: ziarulevenimentul.ro
sursa:Curtea de Apel Iasi/rolii