Efectele pandemiei de Covid-19 continua sa se resimta in sectorul economic, cu impact asupra mai multor industrii, inclusiv asupra industriei de fashion – magazine fizice si online.

Potrivit unor surse oficiale (sueddeutsche.de), retailerul de fashion, Peek & Cloppenburg, a solicitat deschiderea procedurii insolventei in fata Tribunalului districtual din Düsseldorf.

Potrivit surselor citate, in anul 2020 si anul 2021, pandemia de Coronavirus a dus la o scadere masiva a vanzarilor, ceea ce a pus o presiune puternica asupra lichiditatilor companiei. Acest eveniment este de natura sa traga un semnal de alarma inclusiv retailerilor de fashion din Romania. Per ansamblu, industria de fashion a avut si va continua sa aiba de suferit in perioada urmatoare, insa segmentul online nu va fi la fel de afectat.

In prezent, statele iau masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, iar dinamica reglementarilor este resimtita si la nivelul legislativului Uniunii Europene. Astazi, incapacitatea de plata a unui debitor poate produce efecte extinse, pe teritoriul mai multor state si poate afecta numeroase persoane fizice ori, dupa caz, juridice.

In prezent, instantele de judecata, practicienii dreptului si mediul de afaceri se confrunta cu probleme de insolventa - un domeniu de altfel de actualitate in acest moment – inclusiv cu probleme de insolventa cu element de extraneitate, pe fondul globalizarii comerciale si economice. Este dificil de realizat un spatiu juridic unitar in materie de insolventa, de aceea se fac eforturi masive cu scopul de a armoniza legislatia in anumite domenii. Astfel, se naste o noua ordine juridica care reglementeaza si disciplineaza domeniile dreptului, inclusiv domeniul insolventei.

Globalizarea comerciala si economica si libera circulatie, printre altele, au determinat extinderea activitatii mediului de afaceri, agentii economici desfasurandu-si activitatea in mai multe state (acestia au unul sau mai multe sedii in alte state decat cele in care se afla centrul principalelor interese, au in patrimoniu active care se afla pe teritoriul mai multor state, incheie contracte de munca ori contracte comerciale cu parteneri din tari diferite).

Observam ca astazi cazurile de insolventa cu element de extraneitate – insolventa transfrontaliera, reglementata in dreptul national in cadrul Titlului III din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa - sunt din ce in ce mai des intalnite, aspect de natura sa atraga necesitatea unor instrumente eficiente de cooperare in materie de insolventa.

In acest context, orice persoana juridica aflata in dificultate, care are un punct de lucru, o sucursala, o filiala, o reprezentanta in afara statului de nationalitate, poate atrage probleme privind conflicte de jurisdictie si probleme de aplicabilitate a legii in materie de insolventa (si viceversa - activitatea unor puncte de lucru, in sens larg, ale unor persoane juridice straine pe teritoriul Romaniei poate fi afectata de insolventa societatii din tara de origine – ”societatea-mama”).

Armonizarea legislatiei la nivel european este reafirmata de adoptarea unor instrumente de prevenire a insolventei - avertizarea timpurie, acordul de restructurare si concordatul preventiv - instrumente la care antreprenorii romani pot apela in incercarea de a echilibra economic propriile businessuri si de a evita insolventa.

Cu o experienta de peste 20 de ani in domeniul avocaturii de business si o experienta de peste 11 ani in domeniul insolventei, reflectata in gestionarea de portofolii ample de insolventa, reorganizare judiciara si recuperare de creante, SAVIN & ASOCIATII reafirma necesitatea recurgerii, din partea mediului de afaceri, la masurile de restructurare si prevenire a insolventei care devin din ce in ce mai relevante, inclusiv pentru antreprenorii romani.

Analiza realizata de avocatii Florina MORARU (foto stanga) – Associate si Ioana-Maria ADAM-OCHEA (foto dreapta) – Managing Associate in cadrul SAVIN & ASOCIATII S.C.A.