Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus rejudecarea dosarului in care paraditorii de la DNA Ploiesti Alfred Savu si Lucian Onea (acesta a confirmat rechizitoriul) au trimis-o in judecata pe fosta depututata Andreea Cosma pentru o pretinsa fapta de complicitate la abuz in serviciu, comisa in calitate de notar, dupa ce aceasta a refuzat sa faca denunt mincinos impotriva fostului premier Victor Ponta si fostului deputat Sebastian Ghita. Este vorba despre decizia nr. 120/A din 4 aprilie 2024, pronuntata in dosarul nr. 1221/1/2023, de judecatoarele Rodica Aida Popa (foto 1), Oana Burnel (foto 2) si Simona Cirnaru de la Inalta Curte.

Motivul pentru care Popa, Burnel si Cirnaru au hotarat rejudecarea cauzei este reprezentat de nelegalitatea sentintei de la fond prin care judecatoarea Eugenia Voineag de la Curtea de Apel Ploiesti (fara legatura cu seful DNA Marius Voineag) a dispus incetarea procesului penal fata de Andreea Cosma si ceilalti inculpati din cauza. Cele trei judecatoare ICCJ sustin ca prima instanta a mers exclusiv pe mana acuzarii, dand prevalenta probelor administrate in cursul urmaririi penale si neadminstrand probele in aparare incuviintate in timpul judecarii fondului, ceea ce a dus la incalcarea principiului egalitatii armelor, golind de continut apararea. Cu alte cuvinte, daca probele in aparare erau administrate, este posibil ca solutia sa nu fi fost una de incetare a procesului penal pe prescriptie, ci de achitare.

Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru arata ca in conditiile in care unul dintre inculpati ceruse incetarea procesului penal pe prescriptie, iar ceilalti doi (printre care si Andreea Cosma, aparata de avocatul Catalin Breazu la fond si avocata Ingrid Mocanu la Inalta Curte) continuarea procesului penal, judecatoarea Eugenia Voineag de la Curtea de Apel Ploiesti ar fi trebuit sa mai intai sa administreze probele incuviintate, ulterior sa stabileasca situatia de fapt, actiunile sau inactiunile inculpatilor, pentru ca apoi sa solutioneze actiunea penala, iar in final sa rezolve si latura civila. In schimb, judecatoarea Voineag a coroborat exclusiv materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, retinand situatia de fapt si indeplinirea conditiilor de tipicitate ale infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, pentru ca in final sa constate ca faptele sunt prescrise. Or, judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru explica faptul ca o solutie de incetare a procesului penal nu exclude ab initio administrarea probelor, iar asta pentru ca inclusiv solutia de incetare a procesului penal pe prescriptie trebuie sa se fundamenteze pe o baza factuala stabilita complet, prin coroborarea tuturor probelor administrate, cu privire la conditiile de timp, de spatiu, actiunile sau inactiunile inculpatilor, indeplinirea conditiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva a faptei pentru care au fost trimisi in judecata, consecintele in planul actiunii civile.

Prezentam in cele ce urmeaza fragmente din decizia prin care ICCJ a dispus rejudecarea de catre Curtea de Apel Ploiesti a dosarului in care paraditorii de la DNA Ploiesti au trimis-o in judecata pe fosta deputata Andreea Cosma (hotararea este atasata integral la finalul articolului):

“In considerentele sentintei pronuntate de prima instanta, la fila 7 a acesteia (respectiv fila 209) dosarul curtii de apel aceasta retine 'Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Ploiesti la data de 18 februarie 2022. La termenul de judecata din data de 18 ianuarie 2023, inculpatul Anghel Florin Serghei a formulat cerere de incetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. La acelasi termen de judecata, inculpatii Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea au aratat ca nu contesta probele administrate in cursul urmaririi penale, nu mai solicita administrarea lor si nu solicita administrarea de probe noi. Curtea fata de dispozitiile art. 375 alin. 7 Cod pr. penala nu a mai dispus readministrarea probelor contestate.'

Inalta Curte, analizand incheierile mai sus mentionate, prin prisma solutiilor date cererilor formulate de inculpatii Anghel Florin Serghei, Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana prin aparatorii alesi, precum si pozitiile exprimate personal, considerentele sentintei sub aspectul probelor, in temeiul art. 374 alin. (7), art. 374 alin. (8) cu referire la art. 383 din Codul de procedura penala cu referire la art. 8 din Codul de procedura penala caracterul echitabil al procesului penal si art. 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, constata ca, desi, standardul national al dispozitiilor legale mai sus mentionate este in concordanta cu dispozitiile conventionale, in contextul concret al cauzei, aplicarea lor de catre, prima instanta a avut loc cu incalcarea acestor prevederi, in conditiile ce se vor expune.

Astfel, desi prima instanta prin incheierile mai sus mentionate de la 17 mai 2022 si respectiv 2 iunie 2022 a incuviintat in conditiile mentionate readministrarea probatoriului, respingerea unor probe dar si administrarea unora din cele solicitate si aratate in mod concret, precum si administrarea unor probe noi, ulterior ca urmare a necontestarii probelor, in raport, cu cererea de incetare a procesului penal sustinuta de inculpatul Anghel Florin Serghei prin aparatorul ales, precum si cu cererile initiale de incetare a procesului penal asupra carora s-a revenit fiind precizate in sensul de continuare a procesului penal, de catre inculpatii Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana prin aparatorii alesi, a omis sa faca aplicarea dispozitiilor art. 383 din Codul de procedura penala privind renuntarea la probe, desi reprezentantul Ministerului Public a apreciat ca se impune administrarea probelor incuviintate anterior, intrucat inculpatii nu au facut o revenire expresa asupra solicitarii anterioare de readministrarea probatoriilor de la urmarirea penala.

Legiuitorul a prevazut in continutul art. 383 din Codul de procedura penala o procedura efectiva cu privire la renuntarea la probe si imposibilitatea administrarii probelor si anume: '(1) Procurorul, persoana vatamata si partile pot renunta la probele pe care le-au propus. (2) Dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca proba sa nu mai fie administrata, daca apreciaza ca nu mai este necesar. (3) Daca in cursul cercetarii judecatoresti administrarea unei probe anterior admise apare ca inutila sau nu mai este posibila, instanta, dupa ce asculta procurorul, persoana vatamata si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata. (4) Daca imposibilitatea de administrare se refera la o proba administrata in faza de urmarire penala si incuviintata de instanta, aceasta este pusa in discutia partilor, a persoanei vatamate si a procurorului si se tine seama de ea la judecarea cauzei.'

Or, in contextul cauzei, prima instanta nu a pus in mod concret in discutie efectele cererilor aparatorilor, cu privire la necontestarea probelor, in sensul revenirii asupra vreuneia din probele inviintate, in conditiile art. 383 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala, limitandu-se la a accepta concluziile cu privire la necontestarea probelor de catre inculpati, in sensul precizarilor facute in incheierea primei instante si la care s-a facut trimitere detaliata in prezenta decizie.

Asadar, prima instanta a omis sa dea eficienta prevederilor legale cu privire la renuntarea la probe, in sensul in care nu s-a pronuntat explicit daca administrarea probelor deja incuviintate era sau nu utila si posibila, consecinta fiind ca probele incuviintate in conditiile incheierilor mai sus aratate nu au fost administrate, fara a exista vreo dispozitie de revenire asupra lor, ceea ce a afectat legalitatea dar si echitatea procedurii judecarii cauzei in prima instanta, in contextul concret al acesteia.

Mai mult, Inalta Curte considera ca prima instanta a facut o gresita aplicare asupra dispozitiilor art. 7 din Codul de procedura penala atunci cand nu a mai dispus readministrarea probelor incuviintate, in conditiile in care initial probele au fost contestate, ca urmare a solicitarilor de probatorii ale inculpatilor Anghel Florin Serghei si Cosma Danut Marcel, asupra carora s-a pronuntat partial, prin incuviintarea lor, conform incheierilor mentionate.

Este adevarat ca in continutul art.374 alin. (7) din Codul de procedura penala se prevede ca 'probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre parti sau de catre persoana vatamata nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti. Acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor, a persoanei vatamate si a procurorului si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.'

Legiuitorul a prevazut, insa, o dispozitie in alin. (8) al aceleiasi norme care asigura garantarea efectiva a drepturilor procesuale ale partilor corelativ cu art. 8 din Codul de procedura penala dar si cu art. 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, respectiv ca 'probele prevazute la alin. (7) pot fi administrare din oficiu de catre instanta, daca apreciaza ca este necesar pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.'

Or, in contextul cauzei, chiar partile au contestat, initial probele si au solicitat readministrarea acestora, precum si administrarea unor probe noi, cereri asupra carora chiar instanta s-a pronuntat in conditiile aratate incuviintand readministrarea partiala a probatoriului, omisiunea instantei de a reevalua necesitatea administrarii acestora, in conditiile pozitiilor procesuale ale inculpatilor cumulata cu neadministrarea vreunei alte probe pentru a statua asupra acuzatiilor si a laturii civile, echivaland cu absenta in totalitate a cercetarii judecatoresti si implicit cu nerespectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil.

Inalta Curte considera ca, in conditiile in care au fost formulate cereri diferite, respectiv in cazul inculpatului Anghel Florin Serghei de incetare a procesului penal, iar in situatia inculpatilor Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana de continuare a procesului penal, prima instanta era obligata mai intai sa administreze probele incuviintate, pentru ca ulterior sa stabileasca, urmare a procesului de coroborare a tuturor mijloacelor de proba administrate, situatia de fapt, actiunile sau inactiunile inculpatilor, avand drept consecinta rezolvarea actiunii penale, in raport, cu prevederile legale, pentru ca ulterior in functie de solutionarea actiunii penale, sa fie rezolvata si actiunea civila a cauzei.

Or, prima instanta, asa cum rezulta din considerentele sentintei atacate, in mod nelegal a coroborat exclusiv materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, retinand situatia de fapt, in conditiile aratate de la filele 7-34 ale sentintei (filele 209-222 dosarul curtii de apel), pentru ca ulterior a retine, in drept, ca fiind indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Anghel Florin Serghei, Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea, facand aplicarea pentru toti inculpatii a dispozitiilor art. 396 alin. (6) din Codul de procedura penala cu referire la art. 17 alin. (2) din Codul de procedura penala si art. 16 alin. f) din Codul de procedura penala, cu referire la art. 131 din Codul penal raportat la art. 154 alin. (1) lit. b) din Codul penal si cu aplicarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 358 din 26 mai 2022 privind incetarea procesului penal.

In egala masura si solutia data actiunii civile a cauzei a avut la baza doar situatia de fapt stabilita in conditiile aratate, fara administrarea vreunei alte probe, inculpatii fiind obligati in solidar, catre partea civila la suma de 1.138.937,71 lei, reprezentand prejudiciul cauzat ca urmare a instrainarii bunurilor imobile in sarcina inculpatilor Cornea Danut Marcel si Anghel Florin Serghei, in cote de cate 40% si in cota de 20% pentru inculpata Cosma Andreea. A fost admisa actiunea civila formulata de S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. si a fost obligat inculpatul Cornea Danut Marcel sa plateasca partii civile suma de 42.297 lei, reprezentand prejudiciul cauzat ca urmare a incheierii contractelor de servicii nr. 461/16.05.2008 si nr. 462/16.05.2008.

Altfel spus, desi prima instanta a incuviintat readministrarea si administrarea unor probe noi in limitele aratate, neadministrand probele incuviintate a incalcat dispozitiile legale menite a garanta caracterul echitabil al procedurii, baza factuala, atat in latura penala, cat si in latura civila fiind stabilita in lipsa unei administrari orale, contradictorie si nemijlocita si in conditii de publicitate, conform art. 351-352 din Codul de procedura penala a probelor relevante.

Solutia incetarii procesului penal nu exclude ab initio administrarea probelor in fata primei instante, intrucat si in cazul in care instanta de judecata ar da eficienta prevederilor incidente privind incetarea procesului penal, aceasta trebuie sa se fundamenteze pe o baza factuala stabilita complet, prin coroborarea tuturor probelor administrate, cu privire la conditiile de timp, de spatiu, actiunile sau inactiunile inculpatilor, indeplinirea conditiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva a faptei pentru care au fost trimisi in judecata, consecintele in planul actiunii civile.

In egala masura continuarea procesului penal, solicitata in cauza de catre inculpatii Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana presupunea administrarea probatoriului si stabilirea unei baze factuale complete, in scopul retinerii in mod efectiv a conditiilor temporale si spatiale ale actiunii sau inactiunii inculpatilor, a conditiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva, inclusiv a consecintelor in planul actiunii civile.

Inalta Curte constata, in contextul cauzei, ca prin neadministrarea probatoriului incuviintat de catre prima instanta a fost incalcat si principiul egalitatii armelor, asa incat s-a dat prevalenta exclusiva probelor administrate in cursul urmaririi penale, in lipsa administrarii probelor incuviintate in cursul cercetarii judecatoresti, in al doilea ciclu procesual, ceea ce a golit de continut apararea, care a fost lipsita de efectivitatea garantiilor ce decurg din procedura administrarii probelor in fata unei instante independente, impartiale, prevazute de lege, prin formularea de intrebari, care trecute prin filtrul utilitatii si concludentei acestora, admise de catre judecator, sa conduca la lamurirea imprejurarilor faptice, atat in ceea ce priveste actiunea penala, cat si actiunea civila si stabilirea adevarului.

Totodata, inalta Curte constata ca, asa cum este reglementat apelul, in dispozitiile Codului de procedura penala, ca unica cale ordinara de atac, fata de

caracterul devolutiv al acestuia, prevazut de art.417 din Codul de procedura penala, potrivit art. 420 din acelasi cod, judecata apelului are norme distincte cu privire la ascultarea inculpatului, readministrarea probelor administrate la prima instanta si posibilitatea administrarii de probei noi, verificandu-se hotararea atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, precum si a oricaror probe administrate in fata instantei de apel, putand fi data o noua apreciere asupra probelor, la judecata in apel, aplicandu-se regulile de la judecata in fond, in masura in care in respectivul titlu nu exista dispozitii contrare, potrivit alin. (4), (5), (8), (9) si (11) ale normei invocate, ceea ce asigura standardul conventional cu privire la o cale de atac efectiva.

Cu toate acestea atunci cand in situatia in care in prima instanta nu a efectuat cercetarea judecatoreasca, prin solutionarea cererilor si administrarea probelor incuviintate, care sa conduca instanta de apel la aplicarea efectiva a dispozitiilor art. 420 alin. (8) din Codul de procedura penala, in sensul asigurarii controlului jurisdictional asupra lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, instanta de apel nu poate complini in integralitate efectuarea cercetarii judecatoresti omisa a fi efectuata de prima instanta, intrucat s-ar subroga obligatiei acesteia, ceea ce ar goli de continut caracterul partial jurisdictional al

apelului si ar lipsi partile de un grad de jurisdictie, garantat de art. 2 din Protocolul 7 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Asadar, in contextul concret al cauzei, prin omisiunea readministrarii probelor incuviintate, administrarea partiala a celor solicitate si a celor noi incuviintate, in conditiile aratate, cercetarea judecatoreasca in prima instanta nu a avut loc, asa incat instanta de apel nu poate sa se subroge in obligatiile procesuale integrale ale primei instante, intrucat ar incalca garantia unui dublu grad de jurisdictie, potrivit art. 2 din Protocolul 7 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In raport cu cele mai sus mentionate, instanta de apel constata ca sentinta pronuntata de prima instanta in contextul cauzei este nelegala, pentru argumentele mentionate, incalcandu-se si caracterul echitabil al procedurii, potrivit art. 6 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentatale, prin neefectuarea cercetarii judecatoresti, de catre prima instanta, fiind incalcat dreptul la aparare, sanctiunea fiind nulitatea absoluta.

Aceasta omisiune care afecteaza legalitatea hotararii pronuntate de prima instanta prevaleaza, in raport, cu celelalte motive de apel invocate de catre apelanti, asa cum a fost si completat apelul declarat de apelantul intimat inculpat Anghel Florin Serghei.

Fata de aceste considerente, inalta Curte, in baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala va admite apelurile declarate de Parchetul de pe

langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Ploiesti, de apelanta parte civila S.C. Plopeni Industrial Parc S.A. si de apelantii intimati inculpati Anghel Florin Serghei, Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana impotriva sentintei nr. 33 din 5 aprilie 2023 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori si de Familie, in dosarul nr. 994/42/2015*.

Se va desfiinta in integralitate sentinta apelata si se va dispune rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta, Curtea de Apel Ploiesti, care va avea in vedere in conditiile de oralitate, contradictorialitate, nemijlocire si publicitate toate cererile, inclusiv probatoriile formulate de catre parti, pe care le va pune in discutie si se va pronunta asupra acestora potrivit dispozitiilor legale incidente.

Totodata, prima instanta in rejudecarea cauzei urmeaza a reevalua pertinenta si utilitatea probelor raportat la cererile de continuare a procesului penal formulate de inculpatii Cornea Danut Marcel si Cosma Andreea Oana, precum si va proceda la administrarea probatoriului necesar pentru efectiva solutionare a laturii penale, cat si justa solutionare a laturii civile, cenzurand pe baza probatoriului toate apararile formulate de inculpati”.

* Cititi aici integral decizia ICCJ privind rejudecarea de catre Curtea de Apel Ploiesti a dosarului in care DNA a trimis-o in judecata pe fosta deputata Andreea Cosma