Judecatorii desfiinteaza puscaria COVID din perioada starii de urgenta instituita de Klaus Iohannis (foto).
Lumea Justitiei prezinta sentinta Judecatoriei Brasov prin care un barbat trimis in judecata pentru combaterea zadarniciirii bolilor a fost achitat in baza art.16 alin. 1 lit. b) teza I C.pr.pen, care prevede: "fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Concret, barbatul trimis in judecata a revenit in 31 martie 2020 in tara din Suedia, si a intrat in izolare. In 11 aprilie 2020, politistii au constatat ca acesta nu se afla la adresa de domiciliu, astfel ca, in momentul in care organele au ajuns la adresa la care barbatul a declarat ca se va autoizola au constatat lipsa acestuia. Dupa circa 15 minute, conform sentintei pe care o prezentam in exclusivitate, barbatul a revenit la adresa de domiciliu, motivand ca s-ar fi aflat intr-o anexa a imobilului.  

In urma acestei "razii", politistii au sesizat Directia de Sanatate Publica, care a dispus introducerea in carantina a acestuia pentru 14 zile la caminul unui liceu din localitate. Ulterior, barbatul a fugit din acest centru, astfel ca  a fost trimis in judecata pentru combaterea zadarnicii bolilor.

Puscarie ilegala

Judecatoria Brasov a desfiintat insa rechizitoriul procurorilor si a scos la iveala abuzul facut de regimul Iohannis. Instanta a retinut in sentinta de achitare ca desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale, atata vreme cat "nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate din ratiuni de sanatate publica".

Judecatorul a aratat in hotararea sa ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Aceasta reglementare a fost introdusa abia in 21 iulie 2020! Ceea ce face ca masura carantinarii fortate a cetatenilor, din simplul ordin al autoritatilor, precum si dosarele penale constituite pentru combaterea zadarnicirii bolilor sa fie lipsite de temei in perioada martie-iulie 2020.

„Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate”, a punctat Judecatoria Brasov.

Iata pasaje din sentinta Judecatoriei Brasov, pe care o publicam integral la finalul articolului:

"Desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale. (...)

Situatia premisa pentru a se retine infractiunea prevazuta prin dispozitiile art. 352 alin. 1 C.pen. este transpusa in preexistenta unor dispozitii obligatorii in materie de preventie si incalcare intentionata sau din culpa a acestor dispozitii. Prin diferite acte normative (ordonante militare, ordonante de urgenta), Guvernul Romaniei a dispus luarea unor masuri apreciate drept necesare pentru prevenirea raspandirii virusului SARS Cov 2 in Romania, fiind impuse, gradual, mai multe restrictii privind dreptul de circulatie ori de intrunire a cetatenilor.

Prin Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, modificat la data de 25.03.2020, au fost stabilite modalitatile de carantinare, izolare si internare a persoanelor suspecte de infectare cu acest tip de coronavirus sau care s-au intors din tari in care pandemia afectase un numar important de persoane, considerate rosii sau galbene, in functie de numarul de persoane confirmate ca avand COVID-19.
Dispozitiile art. 1 alin. 3 lit. a) din Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, conform carora masura izolarii la domiciliu se instituie asupra persoanelor care au calatorit in ultimele 14 zile in localitati din zonele afectate de COVID-19, altele decat cele cu transmitere comunitara extinsa (zona galbena), s-au aplicat in cazul inculpatului, ce a revenit pe teritoriul Romaniei la data de 31.03.2020 din Suedia. In baza prevederilor art. 3 din Ordonanta Militara nr. 4, pe fondul nerespectarii conditiilor izolarii la domiciliu, inculpatul a fost introdus in carantina pentru o perioada de 14 zile, cu suportarea cheltuielilor aferente. Prin adresa remisa la dosarul cauzei de catre Directia de Sanatate Publica a Judetului B_____ (f. 22), s-a reliefat maniera de aplicare a prevederilor din actele normative indicate in cazul inculpat (...).

Prin decizia nr. 458 din data de 25.06.2020, publicata in M. Of. nr. 581/2.07.2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si a constatat ca dispozitiile art. 25 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 95/2006 si ale art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020 sunt neconstitutionale. Art. 25 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 statueaza ca masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii. Conform art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020, in cazul epidemiilor/pandemiilor sau situatiilor de urgenta de sanatate publica internationale declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, daca exista un risc iminent pentru sanatatea publica, cu respectarea Regulamentului sanitar international (2005), la propunerea Grupului tehnic de experti ai Ministerului Sanatatii, ministrul sanatatii instituie carantina pentru persoanele care... din zonele afectate, ca masura de prevenire si limitare a imbolnavirilor. (...).

 Instanta constata ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate, prin raportare la o ________ factori precum tipul, durata, efectele si maniera de implementare a masurii respective, iar afectarea drepturilor sau a libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului. Actele dosarului intaresc ipoteza conform careia inculpatul nu a fost de acord cu masura carantinarii sale si acesta a fost motivul pentru care a fugit din centrul in care fusese introdus, intentie comunicata de inculpat in prealabil martorilor.

In acelasi timp, inculpatul nu a avut posibilitatea contestarii in justitie a masurii detentiei de ordin medical social, planand un dubiu cu privire la nesocotirea carantinei in situatia in care inculpatul ar fi avut o cale efectiva de a contesta legalitatea si temeinicia masurii in discutie in fata unei instante independente si impartiale.
In esenta, inculpatul nu a beneficiat de nicio garantie edictata printr-o dispozitie legala primara pentru respectarea dreptului sau fundamental la libertate. De asemenea, la data adoptarii conduitei ce se reproseaza inculpatului prin rechizitoriu, nu erau stabilite printr-o lege care sa respecte exigentele de claritate si previzibilitate conditiile de instituire si de incetare a carantinei, formele pe care aceasta masura le poate imbraca si procedura ce se impune a fi parcursa in functie de situatia in care se afla persoana supusa acestei masuri.

Ulterior, legiuitorul s-a aliniat cerintelor constitutionale si internationale si a fost adoptata Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, care a intrat in vigoare la data de 21.07.2020 si in cuprinsul careia se expliciteaza notiunea de carantina, se prevad situatiile in care se poate institui carantina persoanelor, pasii procedurali ce trebuie urmati, necesitatea confirmarii deciziei de carantinare a persoanei de catre un medic sau de organele de control si posibilitatea contestarii masurii de catre persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim in fata instantei”.

*Cititi aici integral sentinta Judecatoriei Brasov

sursa:rolii