Cand vine vorba despre propriile calculatoare, instantele romanesti vor autonomie fata de Ministerul Justitiei – condus de Alina Gorghiu (foto dreapta) –, dar si fata de Consiliul Superior al Magistraturii – prezidat de judecatoarea Denisa Stanisor (foto stanga).

O spune insusi CSM, in raspunsul trimis la 4 decembrie 2024 catre Lumea Justitiei cu privire la rezultatul consultarii pe care Consiliul a avut-o cu toate instantele din Romania in ceea ce priveste modalitatile de preluare a sistemelor informatice de la Ministerul Justitiei la CSM.

Amintim ca tot Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea Luju, a dezvaluit circulara trimisa catre aproape toate instantele din tara (mai putin ICCJ, care nu intra sub incidenta art. 129 alin. 4 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara – pasaj ce reglementeaza statutul informaticienilor din instante) – o circulara in care Consiliul le propunea instantelor urmatoarele trei variante de preluare a sistemelor informatice de la MJ la CSM:

„A) Domeniu unic central, separat fizic si logic de domeniul ministerului, cu subdomenii pentru fiecare instanta sau grup de instante;

B) Domeniu unic central, separat fizic si logic de domeniul ministerului si domenii distincte pentru fiecare instanta sau grup de instante, cu relatii de tip Trusted;

C) Alta arhitectura (arhitectura propusa trebuie sa fie compatibila cu independenta sistemului judiciar si trebuie sa presupuna separarea fizica si logica de domeniul ministerului)” – click aici pentru a citi.

Cei mai multi dintre respondenti au optat pentru a doua varianta – care, dupa cum vedeti mai sus, prevede un grad de autonomie mai mare decat prima varianta, pentru simplul motiv ca vorbeste despre separatie la nivel de domenii (nu de subdomenii) si sa fie gestionate la nivel de instante sau grup de instante, nicidecum centralizat, la nivel de CSM (vezi facsimil 1).

Judecatoriile nu s-au inghesuit sa raspunda

Incheiem, mentionand ca, potrivit datelor CSM, la chestionar au raspuns toate cele 16 curti de apel (inclusiv cea militara), 36 dintre cele 50 de tribunale (42 de tribunale judetene + 4 militare + 4 specializate) si numai 24 dintre cele 176 de judecatorii. Asadar, vorbim despre 78 dintre cele 242 de instante din intreaga tara (exceptand ICCJ) – deci mai putin de o treime (32,23%).

Iata raspunsul CSM (vezi facsimil 2):

„Au raspuns consultarii un numar total de 74 de instante, distributia fiind urmatoarea:

- 16 curti de apel;

- 36 tribunale;

- 24 judecatorii.

Termenul-limita stabilit pentru transmiterea raspunsurilor a fost 30.10.2024.

Mentionam ca toate curtile de apel au transmis raspunsurile solicitate, acestea incluzand si informatii pentru instantele arondate.

Din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii, raspunsurile primite au evidentiat in mod exhaustiv necesitatile instantelor judecatoresti in ceea ce priveste arhitectura domeniilor pentru evidentierea echipamentelor instantelor judecatoresti.

In urma analizei raspunsurilor primite, majoritatea instantelor au optat pentru crearea unui domeniu unic central, separat fizic si logic de domeniul Ministerului Justitiei, precum si domenii distincte pentru fiecare instanta sau grup de instante, cu relatii de tip trusted. Aceasta arhitectura propusa se regaseste in documentatia anexata prezentului email – varianta b.

Precizam ca procesul de consultare a vizat exclusiv curtile de apel, tribunalele si judecatoriile, intrucat doar pentru acestea s-a demarat activitatea de inrolare in domeniu conform documentelor anterior prezentate.

Aceasta distinctie isi are fundamentul in prevederile art. 129 alin. (4) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, potrivit carora personalul de specialitate informatica din cadrul curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate este subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu intra sub incidenta acestor prevederi, iar demersurile realizate de Ministerul Justitiei nu au vizat specialistii IT din cadrul acestei instante.

Mentionam ca pentru claritate si pentru a preintampina demersuri pur tehnice de natura a afecta independenta instantelor judecatoresti, au fost aduse clarificari prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicata in Monitorul Oficial nr. 1176 din 26 noiembrie 2024, de modificare a Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in ceea ce priveste delimitarea subordonarii administrative de cea profesionala si in ceea ce priveste implicarea specialistilor IT in implementarea aplicatiilor informatice comune.

Astfel, prin introducerea alin. (2/1) la art. 63 s-a clarificat ca subordonarea profesionala a specialistilor IT fata de compartimentul de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei priveste strict exercitarea atributiilor prevazute de lege in legatura cu evaluarea, delegarea si eliberarea din functie a acestei categorii de personal.

De asemenea, prin alin. (2/2) s-a stabilit ca presedintele instantei poate solicita sefului compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justitiei orice informatii utile din punct de vedere tehnic pentru realizarea evaluarii, calificativul si notele fiind acordate de presedintele instantei. Evaluarea se semneaza de presedintele instantei si de seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justitiei, insa refuzul sefului compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justitiei de a semna evaluarea nu afecteaza valabilitatea acesteia. In plus, s-a modificat si lit. a) de la alin. 3 al aceluiasi articol, stabilindu-se ca specialistii IT participa, din dispozitia presedintelui instantei si la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, la partea de analiza si implementare a aplicatiilor informatice comune privind activitatea instantelor”.