Incet-incet, se contureaza tot mai clar motivele pentru care magistratii-activisti, slujbasii Sistemului ticalos care a condus Romania cu arma catuselor si boicotistii din CSM se dau peste cap pentru desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). Sustinuti de la cel mai inalt nivel de presedintele Klaus Iohannis (el insusi un captiv al Sistemului), toti cei care se zbat pentru desfiintarea SIIJ au un lucru in comun: teama de dosarele pe care le instrumenteaza sectia speciala.

Recent, Lumea Justitiei a dezvaluit ca vicepresedintele CSM Nicolae Solomon – unul dintre cei care faulteaza numirea Adinei Florea la conducerea SIIJ – este vizat chiar la SIIJ de nu mai putin de cinci cauze penale. Practic, desfiintarea sectiei i-ar profita din plin lui Solomon. La fel este situatia judecatorului Bogdan Mateescu, si el parte a boicotului din CSM, vizat in “Dosarul Savarina” de la SIIJ. Mai exista insa un coleg de-ai lor din CSM, tot un boicotist, dar care ii bate la numarul de dosare aflate in lucru la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Este vorba despre procurorul Cristian Mihai Ban (foto), fost vicepresedinte CSM.

Ban isi saboteaza procuroarea de caz

In articolul “Interesul poarta fesul”, publicat in 13 iunie 2019, Lumea Justitiei dezvaluia ca procurorul Cristian Ban este vizat in doua dosare la SIIJ. Unul de abuz in serviciu, inregistrat cu numarul 525/P/2019, instrumentat de procuroarea Puiu Zarafina pe care Sectia pentru procurori din CSM a incercat sa o inlature din SIIJ si din sistem; iar celalalt la procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, inregistrat la SIIJ sub numarul 976/P/2019.

Surse avizate au precizat pentru Lumea Justitiei ca dosarele lui Cristian Mihai Ban de la SIIJ ar fi de fapt mai multe. Mai exact, pe langa cele doua cauze amintite mai sus, Ban ar mai fi vizat in alte patru dosare. Unele dintre ele ar fi lucrate, din informatiile pe care le detinem, chiar de catre procuroarea Adina Florea, cea a carei numire la conducerea SIIJ este blocata tocmai de Cristian Ban. Cu alte cuvinte, Ban isi saboteaza chiar procuroarea de caz.

Deci in total, procurorul Ban ar fi vizat in sase dosare la SIIJ. In ceea ce priveste posibilele fapte din cauzele membrului CSM, acestea ar consta in:

-constituire de grup infractional organizat;

-abuz in serviciu;

-represiune nedreapta;

-luare de mita;

-inducerea in eroare a organelor judiciare.

Pe de alta parte, trebuie spus ca unul dintre dosarele lui Ban ar privi inclusiv cativa procurori din DNA. Ne referim la Marius Bulancea, George Matei, Cosmin Iordache si Doru Tulus, acesta din urma plecat intre timp din parchetul anticoruptie.

In final, sa amintim la ce se refera dosarele celorlalti doi boicotisti din CSM care se afla in lucru la SIIJ. Astfel, cele cinci cauze ale lui Nicolae Solomon vizeaza posibile infractiuni de:

-luare de mita;

-dare de mita;

-trafic de influenta;

-cumparare de influenta;

-grup infractional organizat;

-abuz in serviciu;

-represiune nedreapta;

-cercetare abuziva.

In ceea ce il priveste pe judecatorul Bogdan Mateescu, de curand Inalta Curte a dispus redeschiderea “Dosarului Savarina” cu posibile fapte de luare si dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu, in care SIIJ ancheteaza:

-posibila primire de catre primarul Mateescu Mihai si magistratul Mateescu Bogdan a unor foloase necuvenite constand in produse de la DOMO, ce ar fi fost achitate printr-un card al unei persoane posesoare de card DOMO;

-posibila primire de foloase necuvenite de catre primarul Mateescu Mihai si magistratul Mateescu Bogdan de la Cofetaria SC Olimp Company SRL si respectiv de la Salonul de coafura, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu;

-posibila exercitare a influentei asupra magistratilor ce au verificat dosarul penal 1233/P/2010 privind pe fiul numitei (...), cercetat pentru o infractiune de furt calificat in vedere aplicarii unei pedepse cu suspendare;

-posibila efectuare, in perioada 2006-2016, a unor lucrari de reabilitare la apartamentul personal al judecatorului Bogdan Mateescu din CSM, lucrari ce ar fi fost executate de un inginer, “cu forta de munca si materiale alocate pentru lucrarile de reabilitare la Hotelul Palace, precum si cu muncitori alocati pentru realizarea lucrarilor la alte obiective”, asa cum se arata in declaratiile date de martori in dosar. Cei care ar fi efectuat lucrarile de modificare in apartamentul lui Bogdan Mateescu ar fi fost “reprezentantii unor societati comerciale executante ale unor contracte incheiate cu Primaria Baile Govora”, in schimbul acestor lucrari urmand sa fie favorizate niste societati comerciale de catre functionarii publici din cadrul Primariei orasului Baile Govora, “in vederea incheierii si executiei unor contracte privind realizarea unor lucrari publice”.