DUPA TEHNOCRATI, POTOPUL – AMR, UNJR si APR someaza CSM sa sesizeze CCR cu privire la aparitia unui conflict intre puterile statului, dupa adoptarea OUG nr. 43/2016: "Ministrul Muncii Dragos Pislaru a adus atingere independentei puterii judecatoresti... Pierderea increderii in justitie si in actul final al acesteia este in masura sa conduca la un adevarat haos social... Aceasta situatie se va extinde asupra intregului personal platit din fonduri publice" (Actiunea)
Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania cer presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la existenta unui conflict intre puterile Statului. Judecatorul Mircea Aron, in calitate de presedinte al CSM, este somat sa inainteze Curtii Constitutionale o cerere prin intermediul careia sa se constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si puterea executiva, pe de alta parte, urmand ca ulterior instanta de contencios constitutional sa dispuna masurile susceptibile de executare, in asa fel incat sa poata fi restabilitata ordinea constitutionala. Solicitare asociatiilor profesionale ale magistratilor a fost adresata presedintelui CSM in data de 22 septembrie 2016, insa din informatiile pe care le avem, pana la acest moment nu s-a intreprins niciun demers in vederea solutionarii cererii adresate de reprezentatii judecatorilor si procurorilor din Romania.
In cuprinsul cererii inaintate judecatorului Mircea Aron, judecatoarea Gabriela Baltag de la AMR, judecatoarea Dana Girbovan de la UNJR si procurorul Constantin Sima de la APR (foto 2) arata ca unul dintre motivele care stau la baza conflictului intre puterile Statului il reprezinta adoptarea de catre executiv a OUG nr. 43/2016 privind salarizarea in sistemul bugetar (Ordonanta ce a modificat prevederile PUG nr. 20/2016), despre care apreciaza ca a infrant "independenta si autoritatea puterii judecatoresti, fiind lipsita de substanta finalitatea actului de justitie, si anume obtinerea unei hotarari judecatoresti, pronuntata de fiecare data in numele legii. Asociatiile profesionale ale magistratilor arata astfel ca prin adoptarea art. 3 indice 1 alin (1) indice 2 din OUG nr.43/2016, au fost inlaturate hotararile judecatoresti care stabileau drepturile salariale cuvenite judecatorilor si procurorilor.
Iata ce evidentiaza AMR, APR si UNJR in cererea adresata sefului CSM Mircea Aron:
"Curtea Constitutionala a mai fost sesizata de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii pentru a solutiona conflictul juridic existent intre autoritatile statului. Curtea a retinut cu aceasta ocazie ca infaptuirea justitiei, in numele legii, are semnificatia ca actul de justitie izvoraste din normele legale, iar forta executorie deriva tot din lege, hotararea judecatoreasca reprezentand, fara indoiala, cel mai importanta act al Justitiei.
Aceasta produce efecte din momentul pronuntarii, iar dupa ramanerea irevocabila se situeaza in sfera actelor de autoritate publica, fiind investita cu o eficienta specifica de catre ordinea normativa constitutionala.
Pe de alta parte, un efect intrinsec al hotararii judecatoresti il constituie forta executorie a acesteia, care trebuie respectata si executata atat de catre cetateni, cat si de autoritatile publice. A lipsi o hotarare definitiva si irevocabila de caracterul ei executoriu, reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si o obstructionare a bunei functionari a justitiei.
Prin adoptarea de catre Guvern a OUG nr. 43/2016, prin intermediul careia a fost inlaturata, in mod expres, posibilitatea valorificarii si a hotararilor judecatoresti... 'pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatilor publice respective'... a fost afectat principiul fundamental al statului de drept, respectiv principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala.
Mai mult, posibilitatea unei puteri in stat, asa cum este cea executiva, de a cenzura/inlatura o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, care a dobandit autoritate de lucru judecat, echivaleaza cu ideea ca, in Romania, exista perosane/institutii/autoritati carora nu le sunt opozabile hotararile judecatoresti pronuntate de instante prevazute de Constitutie si de lege, deci care sunt mai presus de lege. Or, o astfel de interpretare data dispozitiilor referitoare la autonomia regulamentara este in vadita contradictie cu dispozitiile art. 1 alin. (4), art. 16. alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 124 si art. 126 alin. (1) din Constitutie. "
Asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor mai avertizeaza asupra pericolului ca situatia in care se afla in prezent magistratii, dupa adoptarea OUG nr. 43/2016, sa se extinda asupra intregului personal platit din fonduri publice:
"Forta/autoritatea hotararilor judecatoresti reprezinta insasi estenta activitatii de infaptuire a Justitiei, un principiu elementar al oricarui sistem de drept democratic si o conditie necesara a statului de drept. Dispozitiile constitutionale consacra principiul legalitatii actului de justitie.
Ca efect al aplicarii OUG nr. 43/2016 nu vom mai putea beneficia de efectele hotararilor judecatoresti si, asemenea sistemului judiciar, aceasta situatie se va extinde asupra intregului personal platit din fonduri publice.
Totodata, va ramane fara efect si decizia nr. 23/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila, decizie obligatorie pentru instante."
In opinia semnatarilor cererii adresate presedintelui CSM, odata cu adoptarea OUG nr. 43/2016 a fost declansat un blocaj institutional, ce are rolul de a impiedica indeplinirea atributiilor constitutionale de catre puterea judecatoreasca.
Iata cum argumenteaza judecatoarea Gabriela Baltag, judecatoarea Dana Girbovan si procurorul Constantin Sima aceasta acuzatie:
"Prin adoptarea OUG nr. 43/2016 a fost declansat un blocaj institutional intrucat acesta poate fi urmat de inactiuni de natura sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale de catre puterea judecatoreasca. Blocajul se realizeaza fie prin refuzul respectarii unor hotarari judecatoresti, pronuntate in cauze ce vizeaza solutionarea unor cereri inregistrate pe rolul instantelor pentru recuperarea unor drepturi (e.g. Drepturi salariale), fie prin imposibilitatea garantarii dreptului la un proces echitabil tuturor cetatenilor, prin ingradirea accesului la un tribunal independent."
Ministrul Muncii Dragos Pislaru, acuzat ca a adus atingere independentei puterii judecatoresti
Un al doilea motiv pentru care AMR, APR si UNJR reclama existenta unui conflict intre puteri este dat de declaratiile sustinute de ministrul Muncii Dragos Pislaru (foto 1), referitoare la faptul ca deciziile "individuale" ale instantelor nu pot fi luate ca reper pentru politica salariala la nivel guvernamental intrucat, "pana la proba contrarie, intr-o tara civilizata si care are separarea puterilor in stat, politica salariala nu e facuta de instantele judecatoresti".
Semnatarii cererii, Gabriela Baltag, Dana Girbovan si Constantin Sima apreciaza ca declaratiile ministrului Muncii Dragos Pislaru au adus atingere independentei puterii judecatoresti, iar din pozitia acestuia se poate desprinde ideea aducerii la indeplinire in mod selectiv a hotararilor judecatoresti:
"Prin declaratia publica din data de 31 august 2016, Ministrul Muncii Dragos Pislaru a adus atingere independentei puterii judecatoresti, determinand o stare de confuzie si de tensiune, imprejurari in masura sa conduca la aparitia unui conflict de natura juridica, deoarece prin substanta discursului a generat o stare de indoiala asupra activitatii instantelor dar si a indreptatirii magistratilor de a avea acces la o instanta independenta si impartiala, situatie care determina impiedicarea indeplinirii normale a atributiilor constitutionale ce revin puterii judecatoresti.
Pierderea increderii in justitie si in actul final al acesteia – hotararea judecatoreasca – este in masura sa conduca la un adevarat haos social, in sensul ca, pe viitor, cetatenii nu vor mai apela la justitie intrucat asa cum a sustinut Ministrul Muncii -Dragos Pislaru, demersurile lor, in anumite situatii (e.g. Obtinerea de hotarari judecatoresti care recunosc drepturile salariale) raman fara nicio finalitate.
Prin pozitia adoptata si continutul discursului rezulta ca, Ministrul Muncii – Dragos Pislaru sustine ideea aducerii la indeplinire in mod selectiv a hotararilor judecatoresti. Declaratiile sale privitore la justitie nu pot fi considerate simple opinii politice, expresie a exercitarii libertatii de exprimare, garanta de Constitutie, pentru ca acestea sunt in masura sa conduca la producerea unor efecte juridice negative, cu implicatii majore asupra intregii societati.
Afirmatiile titluarului unui mandat de demnitate publica, asa cum este si Ministrul Muncii – Dragos Pislaru, referitoare la alte autoritati publie, atunci cand depasesc limita libertatii de exprimare, imbraca forma unui conflict juridic intre autoritatile publice. (...) Prin conduita sa, Ministrul Muncii – Dragos Pislaru a generat o stare de conflict in interiorul autoritatilor publice si intre autoritatile publice, confirmata si de indemnul explicit al acestuia de a nu aduce la indeplinire anumite hotarari judecatoresti, ceea ce reprezinta atitudini contrare literei si spiritului Constitutiei, care nu pot ramane nesanctionate."
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 2 October 2016 14:08 -2
# Nicolae Clivet 2 October 2016 15:37 0
# pelin 2 October 2016 17:33 +7
# Gogu 2 October 2016 19:07 0
# Cetateanul 2 October 2016 22:23 +3
# periscop 3 October 2016 07:41 +2
# bravo lor 3 October 2016 13:26 0