Veste excelenta pentru justitiabilii care ajung la Curtea de Apel Bucuresti. Timp de trei ani judecatoarea Anamaria Tranca (foto) de la Sectia penala a Curtii de Apel Bucuresti nu va mai intra in sala de judecata, de unde a aruncat fara emotii cu ani grei de inchisoare. Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a decis joi, 20 aprilie 2018, in unanimitate detasarea judecatoarei Anamaria Tranca la CSM pe o perioada de trei ani (vezi facsimil). Alaturi de aceasta, Sectia pentru judecatori a dispus detasarea la CSM a altor sapte judecatoare. Anamaria Tranca a devenit cunoscuta publicului larg dupa ce a reusit, impreuna cu colegul sau de complet George Dorel Matei sa schimbe achitarea definitiva a pensionarei Marianei Rarinca in condamnare cu suspendare, facandu-i pe plac astfel fostei sefe ICCJ Livia Stanciu, careia Rarinca a indraznit sa ii ceara inapoi banii pe care ii datora actuala judecatoare CCR. In trecut Anamaria Tranca a facut parte din Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, asociatie din care s-a retras dupa ce UNJR a criticat-o pe judecatoarea Camelia Bogdan, si a incercat sa ajunga la Eurojust, dar si la OSCE, fara succes insa.

Masura luata de judecatorii din CSM este laudabila, tinand cont ca judecatoarea Anamaria Tranca era considerata un pericol public in sala de judecata, maniera de efecutare a cercetarii judecatoresti si pedepsele pe care le aplica fiind departe de ceea ce ar fi trebui sa reprezinte actul de Justitie. De altfel, comportamentul judecatoarei Anamaria Tranca a fost reclamat nu doar in instanta in timpul proceselor penale, ci si in spatiul public, aceasta fiind aspru criticata pentru activitatea pe Facebook.

Judecatoarea Anamaria Tranca, fanul #rezistentilor pe Facebook

Asa cum ne amintim, Anamaria Tranca a dat mai multe like-uri pe paginile #rezistentilor la postari cu mesaje obscene precum: “M..e Dragnea, Jos PSD, Jos Guvernul... Liberte, Egalite, M..e PSD... Prostovanul de Tariceanu... 'Dragnea e un agramat penal'” lucru recunoscut chiar de judecatoare. Acest lucru reiese dintr-o adresa pe care vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Luminita Ninu Cristiu, a transmis-o sefei Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Mirela Sorina Popescu, adresa pe care Lumeajustitiei.ro a prezentat-o exclusiv, in care se arata ca, in urma unor verificari, judecatoarea Anamaria Tranca a confirmat atat existenta contului de Facebook, despre care se precizeaza ca este in prezent suspendat, cat si activitatea de pe acest cont, recunoscand practic a dat like, a aprobat si a sustinut mesajele vulgare de pe paginile de Facebook ale #rezistentilor indreptate impotriva politicienilor si partidelor aflate la guvernare.

De altfel, in urma activitatii sale de pe Facebook, Inspectia Judiciara a anuntat ca a declansat verificari fata de Anamaria Tranca, dar si fata de colegul sau de complet judecatorul George Dorel Matei, care a fost la randul sau reclamat pentru activitatea de pe Facebook. Inspectorii judiciari urmeaza astfel sa stabileasca daca se impune declansarea cercetarii disciplinare si eventual trimiterea in judecata disciplinara a celor doi. In cazul in care vor fi trimisi in judecata disciplinara fata CSM, Anamaria Tranca si Dorel Matei risca cea mai grea sanctiune, si anume excluderea din magistratura.

Sustinem aceasta intrucat exista un precedent identic, in care un magistrat a fost exclus din magistratura pentru activitatea de pe Facebook. Este vorba despre judecatoarea Elena Carmen Mihalcioiu de la Tribunalul Dambovita, fata de care CSM a decis excluderea din magistratura, insa Inalta Curte i-a inlocuit sanctiunea de excludere cu una mai blanda, respectiv suspendarea din functie pe o perioada de 6 luni.

Pedepsele lui Tranca

In putinii ani pe care i-a petrecut ca judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Anamaria Tranca s-a evidentiat prin modul in care judeca si prin pedepsele ridicate pe care le aplica, fiind cunoscuta pentru solutii favorabile „Binomului SRI-DNA” pe care le-a pronuntat. Printre dosarele solutionate de Tranca amintim:

-Dosarul Rarinca – Anamaria Tranca si Dorel Matei sunt judecatorii care au admis contestatia in anulare a DNA, singura contestie in anulare formulata vreodata de Directia condusa de Kovesi, in dosarul Rarinca, anuland astfel solutia de achitare pronuntata in cauza si inlocuind-o cu condamnare la trei ani cu suspendare a pensionarei pentru o pretinsa fapta de santaj la ex-sefa ICCJ Livia Stanciu.

-Dosarul ANRP - in care ex-seful ANI Horia Georgescu, avocata Ingrid Mocanu si ex-deputatul PNL Theodor Nicolescu au fost trimisi in judecata de DNA:

Iata solutiile dispuse de judecatoarea Anamaria Tranca in dosarul ANRP:

Horia Georgescu – 4 ani cu executare;

Ingrid Mocanu – 4 ani cu executare;

Theodor Nicolescu – 9 ani si 4 luni inchisoare cu executare;

Ingird Zaarour – 2 ani si 6 luni inchisoare cu suspendare;

Mihnea Remus Iuoras– 4 ani si 6 luni inchisoare cu executare;

Remus Virgil Baciu – 6 ani si 4 luni inchisoare cu executare;

Marko Attila-Gabor – 5 ani inchisoare cu executare;

Catalin Canangiu – 4 ani inchisoare cu executare;

Alexandru Florin Hanu – 5 ani cu executare;

Gheorghe Visoiu – achitat, amenda administrativa de 1.000 lei;

Dorin Cornel Drula – 2 ani inchisoare cu suspendare;

Neculai Niestor – 2 ani inchisoare cu suspendare;

-Dosarul lui Nicusor Constantinescu – 19 inculpati, 79 de ani si 4 luni inchisoare, zero achitari: Anamaria Tranca a dispus in iulie 2016 condamnare fostului presedinte al CJ Constanta, Nicusor Constantinescu la 15 ani inchisoare pentru abuz in serviciu, spalare de bani si constituire de grup infractional organizat. Fostul sef al CJ Constanta a primit 12, 7 respectiv 6 ani inchisoare pentru trei infractiuni de abuz in serviciu in forma continuata si agravanta si cate 5 ani inchisoare pentru spalare de bani si constituire a unui grup infractional organizat. La pedeapsa cea mai mare (12 ani inchisoare), Judecatoarea Anamaria Tranca a adaugat un spor de 3 ani. De altfel, Tranca a dispus condamnari pe linie fata de toti cei 19 inculpati trimisi in judecata la sfarsitul anului 2014 in dosarul lui Nicusori Constantinescu, aplicand pedepse de la amenda penala, pana la 9 ani si 8 luni inchisoare.

Tranca si-a furat-o de la CCR

Judectoarea Anamaria Tranca este cunoscuta si pentru ca a fost magistratul care a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a celebrei Ordonante de Urgenta 13/2017. Demersul Anamariei Tranca a fost insa unul nelegal, care contravine Codului de procedura penala, dar si Constitutiei Romaniei. O spune cat se poate de clar Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 108 din 7 martie 2017, prin care, in unanimitate, s-a hotarat respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Tranca. La acel moment, CCR a evidentiat aspecte foarte grave din activitatea judecatoarei Anamaria Tranca.

Iata un fragment din motivarea CCR:

“Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta a fost ridicata de instanta judecatoreasca la data de 3 februarie 2017, data la care, fara a o pune in discutia subiectilor procesuali principali, a si sesizat Curtea Constitutionala, aspect care a condus la imposibilitatea formularii de catre acestia a punctului lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de procedura penala coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

(…)

Prin urmare, critici de neconstitutionalitate puteau fi formulate in privinta ordonantei de urgenta numai daca aceste prevederi – care au facut parte din dreptul pozitiv – erau aplicabile in cauza si continuau sa produca efecte dupa iesirea din vigoare a ordonantei de urgenta criticate.

In schimb, pentru a ridica exceptia de neconstitutionalitate, instanta judecatoreasca, in mod artificial, a apreciat legatura cu solutionarea cauzei exclusiv prin prisma prevederilor de drept penal substantial cuprinse la art. I pct. 3 din ordonanta de urgenta criticata, text care nu era inca in vigoare la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, nefacand parte din fondul activ al legislatiei. Or, este de domeniul evidentei ca un text legal care nu este in vigoare (art. I pct. 3) nu poate avea legatura cu solutionarea unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti; calculul de oportunitate realizat de instanta prin indicarea caracterului potential sau eventual de aplicare a textului legal respectiv in cauza, din punctul de vedere al receptarii acestuia in fondul activ al legislatiei, denota tocmai lipsa sa de legatura cu cauza a quo.

(…)

In consecinta, analizand obiectul cauzei si criticile de neconstitutionalitate formulate si tinand cont de faptul ca art. II si art. III alin. (2)-(4) din ordonanta de urgenta, in vigoare la data ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, nu au legatura cu solutionarea cauzei, instanta judecatoreasca nu avea indrituirea de a ridica, din oficiu, o exceptie de neconstitutionalitate cu privire la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017 si sa critice atat conditiile formale de emitere a ordonante de urgenta (sub aspectul incalcarii art, 115 alin. (4) din Constitutie), cat si dispozitiile de drept penal substantial cuprinse in aceasta (dispozitii care nu au fost niciodata in vigoare – sub aspectul incalcarii art. 1 alin. (4) si art. 61 alin. (1) din Constitutie), folosindu-se de o eventuala aplicare a unui text de lege care nu a facut parte niciodata din fondul activ al legislatiei (art. I pct. 3 referitor la art. 297 din Codul penal) si care nu are cum sa aiba, asadar, legatura cu solutionarea unei cauze penale aflate in curs de desfasurare. Practic, instanta judecatoreasca s-a plasat in afara sferei normative a art. 146 lit. d) teza intai din Constitutie si a incercat sa crediteze teza unui control preventiv de constitutionalitate inainte de intrarea in vigoare a unui act normativ de reglementare primara, aspect specific insa controlului a priori de constitutionalitate prevazut de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie”.