Lumea Justitiei publica in exclusivitate documentul integral prin care Inspectia Judiciara a dispus trimiterea in judecata disciplinara a presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto) pentru incalcarea noii Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in legatura cu modalitatea de constiuire a Completelor de 5 judecatori ale ICCJ. Este vorba despre actiunea disciplinara intocmita de inspectorii judiciari Liliana Sanduta Poelnica si Adriana Elena Andronic de la Directia de Inspectia judiciara pentru judecatori, care a fost inaintata Consiliului Superior al Magistraturii la finalul lunii decembrie 2018, actiune prin care a fost exercitata actiunea disciplinara fata de judecatoarea Cristina Tarcea pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. f) si o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Conform Rezolutiei nr. 6000/IJ/2717/DIJ/2018 din 17 decembrie 2018 a Inspectiei Judiciare, pe care o prezentam exclusiv, sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea, este acuzata ca a ignorat opiniile contrare ale colegilor judecatori care solicitau aplicarea de indata a noilor dispozitii din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 207/2018, dar si ca a impus variantele de urmat pentru solutionarea problemei Completelor de 5 judecatori, oferind drept alternativa, printre altele, ca judecatorii care nu sunt de acord cu ceea ce propune, sa atace hotararea colegiului de conducere: "Nu au decat sa faca cerere, sa revenim asupra... sa revocam hotararea colegiului de conducere", a sustinut Cristina Tarcea, potrivit Rezolutiei Inspectiei Judiciare.

Mai mult, judecatoarele Liliana Sanduta Poelnica si Adriana Elena Andronic de la Inspectia Judiciara au retinut ca, in apararea sa, Cristina Tarcea a sustinut ca nu ar fi stiut de opiniile ale colegilor sai, lucru contrazis chiar de inregistrarile sedintelor din colegiul de conducere, care arata ca Tarcea cunostea pozitiile celorlalti judecatori supremi, insa a ales sa le ignore, insistand sa se adopte hotararea dupa cum aceasta a impus.

Din punctul nostru de vedere, Rezolutia de trimitere in judecata disciplinara a Cirstinei Tarcea este graitoare, relevand stilul dictatorial prin care sefa Inaltei Curti a inteles sa isi impuna pozitiile pentru neaplicarea legii. Din acest motiv, singura solutie care se impune din partea Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este de sanctionare disciplinara a sefei Inaltei Curti, care, astfel cum a concluzionat Inspectia Judiciara, a incalcat legea cu buna stiinta.

Sefa ICCJ a batut din picior in fata colegilor judecatori: "Nu au decat sa faca cerere, sa revenim asupra... sa revocam hotararea colegiului de conducere"

Inspectia Judiciara, analizand evolutia evenimentelor dupa aparitia noii forme a Legii nr. 304/2004, a constatat si ca in fata judecatorilor instantei supreme Cristina Tarcea a incercat sa isi impuna cu forta punctul de vedere. Concret, conform Rezolutiei Inspectiei Judiciare, la data de 3 septembrie 2018, cand s-a pus in discutie amanarea sedintei Colegiului de conducere, pe motiv ca nu sunt prezenti toti membrii acestuia, sefa Inaltei Curti ar fi impus celor prezenti la sedinta trei variante de urmat. Niciuna dintre acestea, in opinia noastra, nu putea fi luata in seama, din moment ce viza chiar nesocotirea unor pozitii ferme si argumentate ale unor judecatori supremi, in sensul aplicarii de indata a dispozitiilor Legii nr. 304/2004.

Iata cum a inteles Cristina Tarcea sa reactioneaza atunci cand a vazut ca sunt colegi care se opun propunerilor sale:

"Intrucat la sedinta colegiului participau numai 7 judecatori dintre cei 11 membri acestuia, doamna judecator Simona Nenita a solicitat amanarea dezbaterii pentru o data ulterioara la care sa fie prezenti toti membrii colegiului.

Solicitarea a fost reiterata si de un alt judecator prezent la sedinta, cu motivarea ca exista si alti judecatori ai instantei supreme care au alte pareri cu privire la problema constituirii completurilor de 5 judecatori.

In acest context, cu privire la problema constituirii completurilor de 5 judecatroi, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a exprimat, pe rand, urmatoarele puncte de vedere:

a)necesitatea intocmirii unor tabele cu numele si semnaturile judecatorilor care sustin aplicarea imediata a dispozitiilor modificate privind constituirea completurilor de 5 judecatori;

b)necesitatea sesizarii presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre colegiu si nu de catre sectiile instantei;

c)necesitatea adoptarii unei hotarari cu precizarea ca judecatorii instantei care ar avea o alta optiune in raport cu aceasta 'nu au decat sa faca cerere, sa revenim asupra... sa revocam hotararea colegiului de conducere'."

Cultul personalitatii la Inalta Curte: "eu, ca presedinte..."

Ce este revoltator, credem noi, este ca dupa episodul in care a batut din picior pentru a-si impune punctul de vedere cu privire la modul si momentul constituirii noilor Complete de 5 judecatori, sefa ICCJ a sustinut in apararea depusa la Inspectia Judiciara ca nu ar fi stiut de opiniile contrare interpretarii sale. Acest lucru a fost insa taxat de inspectorii judiciari, care au retinut ca aceasta stia foarte bine de pozitiile colegilor sai judecatori, insa a inteles sa le ignore, insistand sa se adopte o hotarare chiar daca alti judecatori aveau alte opinii.

In Rezolutia prin care Cristina Tarcea a fost trimisa in judecata disciplinara, Inspectia Judiciara a retinut ca in fata judecatorilor care aveau opinii contrare, sefa ICCJ si-a impus punctul de vedere folosind sintagma "eu ca presedinte": "...Presedintele exercita conducerea instantei si supune colegiului de conducere, spre dezbatere si aprobare, masurile necesare pentru buna desfasurare a activitatii acesteia. Printre aceste masuri se numara fara indoiala si acelea privind asigurarea distribuirii aleatorii a dosarelor la nivelul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitei, precum si a legalei compuneri a completurilor de cinci judecatori. Colegiul de conducere se intruneste la convocarea presedintelui instantei ori de cate ori este necesar.

Pentru considerentele ce vor fi expuse in cele ce urmeaza, apreciem ca refuzul de indeplinire a obligatiilor la care ne-am referit la punctul (2) este nejustificat intrucat presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a eludat dispozitii imperative ale legii sub aspectul momentului punerii in aplicare. Desi avea cunostinta ca in ceea ce priveste momentul punerii in aplicare a legii modificatoare a primit interpretari diferite a insistat in impunerea propriei interpretari, ignorandu-le pe cele contrare. (...)

Apararile presedintelui instantei potrivit carora nu ar fi fost informata de existenta unor opinii contrare propriei interpretari cu privire la punerea in aplicare a modificarilor prevazute de Legea nr. 207/2018 in discutie, nu pot fi primite cata vreme, astfel cum s-a retinut in situatia de fapt, au existat judecatori care in sedintele de colegiu din 3 si 4 septembrie 2018, au atras atentia, in nume propriu, dar si prin referire la parerea altor colegi, asupra interpretarii potrivit careia dispozitiile modificatoare sunt de imediata aplicare.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu numai ca a ignorat aceste atentionari ci a insistat, in cursul sedintei colegiului de conducere din 4 septembrie 2018, a se adopta o hotarare in aceasta privinta chiar daca alti judecatori ai instantei supreme ar fi avut opinii contrare celei a majoritatii colegiului. Dupa cum reiese din inregistrarea acelei sedinte, judecatorul cercetat disciplinar a cautat a-si impune punctul de vedere cu privire la chestiunea in discutie folosind sintagma, 'eu, ca presedinte' si sustinand in repetate randuri ca aceasta modificare nu este de imediata aplicabilitate. In acest context, apreciem ca presedintele Inaltei Curti, fara a lua in considerare impactul implementarii noilor reglementari, a sugerat cu usurinta posibilitatea celor nemultumiti de solutia colegiului, de a solicita revocarea hotararii acestuia. (...)

Mentinerea a numai doua completuri de cinci judecatori in materie penala, avand compunerea anterioara intrarii in vigoare la Legii nr. 207/2018, este contrara spiritului legii si incalca, in mod vadit, prevederile art. 31 din Legea nr. 304/2004 in noua redactare, iar din perspectiva prezentei de drept in compunerea acestor completuri a unor judecatori cu functii de conducere (presedinte de sectie si vicepresedinti), in conditiile in care nu au fost desemnati prin tragere la sorti, cel putin in cauzele inregistrate pe rolul completurilor de cinci judecatori ulterior datei de 23 iulie 2018, pune in discutie insasi legalitatea solutiilor pronuntate.

In fine, nici apararea potrivit careia intrarea in vigoare a legii de modificare a intervenit in timpul vacantei judecatoresti, nu poate fi primita pentru a justifica pasivitatea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat timp obligatia convocarii colegiului de conducere intr-o astfel de situatie urgenta nu este nici facultativa si nici nu poate fi motivata cu acest unic argument. (...)

... Refuzul presedintelui instantei supreme de a aplica noile dispozitii legale are drept consecinta nelegala compunere a completurilor de 5 judecatori in cauzele inregistrate dupa 23 iulie 2018, punand in discutie insasi independenta si impartialitatea acestora, incalcandu-se astfel garantia dreptului la un proces echitabil, respectiv instanta prevazuta de lege.

De altfel, prin Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 685 din 7 noiembrie 2018 a fost transata problema legalitatii completurilor de 5 judecatori, in sensul celor retinute anterior.

Avand in vedere situatia de fapt retinuta, consideratiile privind inlaturarea aprarilor formulate, precum si modul in care presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a actionat de la aparitia Legii nr. 207/2018, apreciem, sub aspectul laturii subiective, ca refuzul de indeplinire a indatoririlor de serviciu a fost unul asumat in mod constient; initial, presedintele instantei supreme nu a convocat colegiul de conducere iar, ulterior, l-a consultat formal, intrucat si-a facut cunoscuta opinia personala inca de la inceputul sedintei, insistand permanent in adoptarea acesteia, pe de o parte, si ignorand opiniile contrare, pe de alta parte. (...)

Refuzul de a implementa dispozitiile de imediata aplicare ale Legii nr. 207/2018, precum si repartizarea cauzelor unor completuri constituite astfel decat prevede aceasta, lipseste actul de judecata de una dintre garantiile sale fundamentale si anume principiul repartizarii aleatorii.

In acest context, apreciem ca efectul direct al nerespectarii acestui principiu il constituie incalcarea drepturilor partilor la un proces echitabil. In acest sens, intreaga judecata realizata de un complet desemnat cu incalcarea repartizarii aleatorii a cauzelor este lovita de nulitatea absoluta, dupa cum s-a pronuntat insasi Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 255/A din 5 iulie 2017, data in cauza penala ce formeaza obiectul dosarului nr. 2185/2/2015.

Avand in vedere ca nerespectarea dispozitiilor privind repartizarea aleatorie este o consecinta directa a refuzului nejustificat de indeplinire a indatoririlor de serviciu cu privire la constituirea completurilor de 2 si 5 judecatori, apreciem ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a actionat cu intentie directa in acest sens."

Sefa Inaltei Curti a fost infruntata de judecatori in sediul ICCJ

Singurele persoane din Inalta Curte care au avut curajul sa o infrunte pe sefa instantei supreme si sa isi exprime punctul de vedere cu privire la modalitatea de aplicarea a noilor dispozitii din Legea nr. 304/2004 au fost judecatoarele Simona Nenita – membru al Colegiului de conducere care a facut opinie separata in sensul aplicarii de indata a noilor dispozitii, si de organizare imediata a tragerii la sorti pentru noile complete de 5 judecatori – si Corina Corbu – una dintre judecatoarele tarate ani de zile in procese de DNA DNA, fiind trimisa in judecata alaturi de judecatorii ICCJ Gabriela Birsan, Iuliana Pusoiu si Anton Pandrea pentru pretinse infractiuni de coruptie, si achitate in 2018.

Potrivit Rezolutiei de trimitere in judecata disciplinara a Cristinei Tarcea, atat Simona Nenita, cat si Corina Corbu au opinat ca se impune ca Inalta Curte sa efectueze trageri la sorti pentru noile Complete de 5 judecatori inca din iulie 2018, dupa intrarea in vigoarea a noii Legi nr. 304/2004 (modificata prin Legea nr. 207/2018), si nu la inceputul anului 2019.

Prezentam in continuare scurte pasaje din cuprinsul Rezolutiei Inspectiei Judiciare:

"Judecator Simona Nenita, care a relatat ca dupa aparitia Legii nr. 207/2018, nu s-au discutat oficial la nivel de sectie, instanta sau colegiu de conducere modificarile aduse prin acest act normativ, dar ca a avut discutii cu cativa colegi judecatori, ca o problema de drept, despre cum sunt vazute noile modificari si cu privire la completul de 5 judecatori, fata de reglementarile anterioare, respectv Legea nr. 304/2004, constatand ca exista modificari pentru ca la art. 23 din Legea nr. 207/2018, respectiv 2 aliniate in plus fata de reglementarea anterioara, in sensul ca la alin. 6 se prevede expres situatia in care completul va fi prezitat prin rotatie de catre un judecator, atunci cand presedintele sau vicepresedintele nu sunt desemnati prin tragere la sorti. (...)

In sedinta de colegiu din data de 4 septembrie, cu privire la completul de 5 judecatori, doamna judecator si-a exprimat punctul de vedere, in sensul ca presedintele/vicepresedintii/presedintele de sectie, nu pot participa in complet decat daca sunt trasi la sorti, raportat la prevederile art. 32 alin. 5 si ca dispozitiile ce tin de compunerea completului de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. (...)

Argumentele sale au fost sustinute si de doamna Corina Corbu, presedintele Sectiei de contencios, care a precizat ca si in sectia dumneai sunt judecatori care impartasesc aceeasi opinie. (...)

In sedinta din 4 septembrie 2018, spre deosebire de toti ceilalti participanti la aceasta, doamnele judecator Simona Nenita si Corina Corbu (aceasta avand calitatea de invitat la lucrarile colegiului) au sustinut ca in cadrul Sectiilor din care fac parte exista judecatori care apreciaza ca fiind necesara imediata aplicare a noilor dispozitii legale privind tragerea la sorti a tuturor membrilor completurilor de 5 judecatori. Anterior sustinerii acestui punct de vedere, astfel cum rezulta din inregistrarea audio a sedintei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a subliniat in mai multe randuri ca in calitatea pe care o are, interpreteaza sintagma 'la inceputul fiecarui an' in sensul ca tragerea la sorti trebuie sa aiba loc la inceputul anului 2019 si a precizat ca nici nu ar fi trebuit sa ii intrebe pe membrii colegiului de conducere cu privire la argumentarea juridica a obligatiei de constituire a completurilor, cate vreme aceasta revine presedintelui sau vicepresedintilor instantei."

Cristina Tarcea s-a consultat cu magistratii asistenti cum sa aplice noua lege

Absolut aberant, desi problema compunerii Completelor de 5 judecatori ale Inaltei Curti era intens discutata in spatiul public, solicitandu-se conducerii ICCJ sa puna in aplicarea dispozitiile noii legi, potrivit Rezolutiei Inspectiei Judiciare, Cristina Tarcea, in loc sa se consulte cu colegii judecatori, a inteles sa poarte discutii prin birouri cu magistratii asistenti, la una dintre discutii participand si vicepresedintele Inaltei Curti, Elena Gabriela Bogasiu:

"Din probele administrate, rezulta ca anterior primei sedinte a colegiului de conducere, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a discutat despre modificarile aduse prin Legea nr. 207/2018, numai cu magistratii asistenti Adina Vlasceanu si Aneta Ionescu, la una dintre aceste discutii participand si doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Mai mult, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desi in cursul cercetarii prealabile, a sustinut ca ar fi rezolvat problema compunerii completurilor de 2 judecatori pentru solutionarea contestatiilor prevazute la art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 modificat prin Legea nr. 207/2018, inca din data de 23 iulie 2018, in nici una dintre notele de relatii comunicate in cursul verificarilor prealabile nu a facut vreo referire la acest aspect."

Prezentam integral Rezolutia Inspectiei Judiciare in cazul Cristinei Tarcea: