Senatorii – la initiativa ministrului Finantelor Publice Eugen Teodorovici – au ignorat fara niciun pic de jena asociatiile profesionale ale magistratilor, reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii si asociatiile magistratilor pensionari atunci cand au votat miercuri, 18 septembrie 2019, proiectul de lege care instituie un regim diferentiat pentru impozitarea unor categorii de pensii, inclusiv pensiile de serviciu ale magistratilor.

Mesajul de revolta a fost lansat vineri, 20 septembrie 2019, de catre Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari (ANMP), condusa de fostul vicepresedinte al Curtii de Apel Bucuresti Lucian Popescu (foto). ANMP isi exprima indignarea legata de faptul ca niciun membru al CSM sau al asociatiilor profesionale nu a fost invitat la discutii in comisiile parlamentare cu privire la proiectul de lege al lui Teodorovici.

Si nu este numai atat: Senatul a incalcat insasi Constitutia Romaniei, care la art. 73 alin. (3) lit. p) prevede ca „prin lege organica se reglementeaza (…) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala”. Or, argumenteaza ANMP, senatorul PSD Eugen Teodorovici ar fi trebuit sa propuna amendarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal prin lege organica, nu ordinara. Lege organica este si Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, al carei articol 80 dicteaza ca pensiile magistratilor sa reprezinte 80% din indemnizatiile lor, arata ONG-ul judecatorului pensionar Lucian Popescu.

Mentionam ca miercuri, 18 septembrie 2019, proiectul de lege al lui Orlando Teodorovici a trecut cu 75 de voturi „pentru”, 16 abtineri si nicio impotrivire. Toate abtinerile au venit din partea senatorilor PNL, in timp ce voturile favorabile au fost exprimate de catre senatorii PSD, UDMR, USR si neafiliati (acestia fiind in principal membri ai ALDE si Pro Romania). Senatorul PSD Eugen Teodorovici nu a fost prezent la vot.

Detalii despre initiativa de act normativ puteti gasi aici (trebuie sa mai dati un click pe „L489/2019”), iar situatia votului electronic este disponibila aici.

Redam comunicatul integral al Asociatiei Nationale a Magistratilor Pensionari:

„Ca urmare a rezultatului votului din Plenul Senatului din data de 19 septembrie 2019 privind initiativa legislativa nr. 489/2019 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal si care instituie un regim de taxare diferentiat aplicat categoriilor de pensii, incluzand si pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor, Colegiul Director al asociatiei, analizand continutul initiativei legislative asa cum a fost ea votata, considera necesar a supune atentiei autoritatilor cu atributii in acest domeniu, dar si opiniei publice, in general, urmatoarele aspecte:

1.Este regretabil modul in care se sfideaza elementara regula de a fi invitate la discutiile comisiilor parlamentare, reprezentantii autoritatilor vizate de aceste modificari, in cazul nostru Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv ale asociatiilor profesionale din sistemul de justitie, respectiv al magistratilor pensionari, initiatorul proiectului de lege evitand, a doua oara, o infruntare deschisa (promisa in public, dar incalcandu-si promisiunea prin incercarea de adoptare a Ordonantei de Guvern avand acelasi obiect, fara o discutie prealabila purtata la sediul CSM!);

2.Este regretabil modul in care se incalca cea mai elementara regula de respectat de catre un parlament, cea a ierarhiei actelor normative, care interzic amendarea sau modificarea unei legi organice printr-o lege ordinara. In conditiile in care art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor-lege organica- instituie o regula precisa in ce priveste cuantumul pensiei de serviciu, stabilind o proportionalitate de 80% din indemnizatia judecatorului si procurorului, orice modificare a acestui raport, prin micsorarea sumei cuvenite cu titlu de pensie, inclusiv prin taxarea ei cu un alt mod de impozitare, modifica acest cuantum fixat prin lege organica, respectiv raportul de 80% din indemnizatie, ceea ce constituie o modificare implicita a acestui text de lege, care nu se poate realiza printr-o lege ordinara, asa cum a fost calificata initiativa legislativa susprecizata, votata de catre Senatul Romaniei.

3.Rugam autoritatile si institutiile vizate sa ne acorde posibilitatea de a ne exprima pozitia privind asa-zisa 'justitie sociala', declamata ca scop al modificarii propuse privind dispozitiile Codului fiscal, pentru a sustine cu argumente si dovezi neindoielnice, ca aceasta 'justitie' este de fapt, o injustitie”.