Publicam dovada ca SRI face legea in Romania. Ca o face la propriu, implicandu-se direct in actul de legiferare. Serviciul Roman de Informatii a contribuit la forma Ordonantei de Urgenta 6/2016 adoptate de Guvernul Ciolos, la propunerea fostei ministrese a Justitiei Raluca Pruna, ordonanta prin care SRI a primit atributii de organ de cercetare penala, fiind practic reinviata Directia a VI-a Cercetari Penale a Securitatii dinainte de 1989. Culmea: cea care a recunoscut sa SRI s-a implicat in elaborarea OUG 6/2016 a fost chiar traducatoarea Raluca Pruna (foto centru).

Astfel, judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a dezvaluit miercuri seara, 29 august 2018, ca OUG 6/2016 – folosita pentru incheierea de catre Eduard Hellvig si Augustin Lazar a odiosului Protocol SRI-PICCJ din 2016 – a fost adoptata fara a avea avizul CSM (click aici pentru a citi). Cu aceasta ocazie, Florica Roman a prezentat raspunsul pe care l-a primit de la CSM, in legatura cu etapele parcurse in cadrul Consiliului in legatura cu OUG 6/2016.

Documentul contine insa o informatie cu adevarat exploziva. Mai exact, in adresa CSM catre judecatoarea Florica Roman se dezvaluie ca Ministerul Justitiei a trimis catre Consiliu, atentie, amendamentul formulat de SRI privind OUG 6/2016, pe care si l-a insusit in totalitate (vezi facsimil):

“In completarea corespondentei nr. 23227/09.03.2016 privind proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri privind punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, Ministerul Justitiei a transmis Consiliului Superior al Magistraturii amendamentul formulat de catre Serviciul Roman de Informatii, formulat in contextul avizarii proiectului de act normativ, cu mentiunea ca Ministerul Justitiei isi insuseste acest amendament”.

In genunchi in fata SRI

Asadar, SRI a transmis la Ministerul Justitiei un amandament pe care apoi Ministerul Justitiei si l-a insusit. Foarte grav este ca SRI a transmis la MJ un amendament fara sa aiba vreo atributie in acest sens. Caci nicaieri, in nicio lege, nu se prevede posibilitatea ca SRI sa faca amendamente. Cu atat mai putin in cazul unei Ordonante de Urgenta.

Pe de alta parte, este posibil ca termenul de “amendament” din adresa Ministerului Justitiei sa nu fi fost folosit strict juridic, ci in sens de propunere. Chiar si asa, avem de-a face tot cu o situatie extrem de grava, pe langa lege. Ea ne arata practic modul in care Guvernul Ciolos a stat in genunchi in fata SRI, iar Serviciul a dat indicatii despre cum trebuie sa arate Ordonanta de Urgenta. Nu ne-ar mira nici daca am afla ca Guvernul Ciolos a cerut aprobare de la SRI pentru forma OUG 6/2016, sau daca SRI s-a facut singur organ de cercetare penala speciala.

Oricum: de cand pana cand Guvernul Romaniei cere opinii de la SRI despre ce trebuie sa scrie intr-o Ordonanta de Urgenta sau orice alt act?

In final, mai trebuie sa amintim doua aspecte.

Primul, ca “OUG 6/2016 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal” a fost adoptata in toiul noptii de Guvernul Ciolos, deci “noaptea ca hotii” cum le place #rezistentilor sa urle.

Al doilea, ca la data adoptarii OUG 6/2016 – martie 2016 – Serviciul Roman de Informatii era condus de directorul Eduard Hellvig (foto dreapta) si prim-adjunctul Florian Coldea, premier al Romaniei era Dacian Ciolos (foto stanga), iar ministrul Justitiei era, asa cum am vazut, traducatoarea Raluca Pruna (foto centru).

Maiorul SRI Daniel Florea: “Sa priceapa tot poporul (mai ales aia care tot se tot chinuie sa imi explice ca SRI trebuie consultat mereu pe mandate) ca nicaieri in legea asta nu este atribuit Serviciului vreun rol in amendarea actelor normative”

Implicarea SRI in actul de legiferare si bomba din cazul OUG 6/2016 a fost observata de maiorul SRI (r) Daniel Florea, in urma publicarii de catre judecatoarea Florica Roman a probei ca respectiva ordonanta a fost adoptata fara aviz de la CSM. Intr-o postare pe Facebook, fostul ofiter SRI arata ca nicaieri in lege nu este atribuit Serviciului vreun rol in amendarea actelor normative, si publica, pentru clarificarea lucrurilor, articole din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii. Daniel Florea acuza si faptul ca in domeniul drepturi si libertati fundamentale (alin. 6 - domeniul de aplicare al mandatelor, care presupun ingerinte grave, conform normelor internationale si a CEDO), nu pot fi adoptate OUG.

Iata postarea lui Daniel Florea:

“Raspunsul CSM cuprinde o fraza cheie, care cred eu ca merita scoasa in relief:
'In completare corespondentei nr....... privind proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri privind punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, Ministerul Justitiei A TRANSMIS Consiliului Superior al Magistraturii AMENDAMENTUL FORMULAT DE CaTRE SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, formulat in contextul avizarii proiectului acestui act normativ, cu mentiunea ca MJ ISI iNSUSESTE ACEST AMENDAMENT.'

Ce rezulta de aici?!
Ca duoamna Pruna, fi-ei 'numele laudat', a cerut SRI punct de vedere pe legea comuna - desi SRI are atributii doar pe securitate nationala, iar punctul lor de vedere (cu Coldea si Dumbrava la timona!!!) a fost insusit perfect, dupa ce CCR a spus in februarie 2016 - mai usor cu pianul pe scari, bai baieti.... cu parul cret.....

Reiau si principalele atributii ale SRI, din legea de organizare si functionare a SRI, ca sa priceapa tot poporul (mai ales aia care tot se tot chinuie sa imi explice ca SRI trebuie consultat mereu pe mandate.....) ca nicaieri in legea asta nu este atribuit Serviciului vreun rol in amendarea actelor normative.
Pe langa atributiile stricte, avem si o prevedere clara, care cu ajutorul ilegal al duoamnei Pruna, dar si cu complicitatea premierului Ciolos, ajutat de parlamentarii de atunci si cei de acum, o lege este modificata prin OUG, iar prin parlament sta uitata......
La sfarsit pun art. 115 din Constitutie, ca sa intelegem cu totii, ca in domeniul drepturi si libertati fundamentale (alin. 6 - adica domeniul de aplicare al mandatelor, care presupun ingerinte grave, conform normelor internationale si a CEDO), OUG nu pot fi adoptate.

ART. 1 Coordonarea, controlul si atributiile

Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat specializat in domeniul informatiilor privitoare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul Suprem de Aparare a tarii.
Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de parlament. Anual sau cind Parlamentul hotaraste, directorul Serviciului Roman de Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, potrivit legii.
In vederea exercitarii controlului concret si permanent, se constituie o comisie comuna a celor doua Camere.
Organizarea, functionarea si modalitatile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotarire adoptata de Parlament.

ART. 2
Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei.

ART. 3
Serviciul Roman de Informatii asigura apararea secretului de stat si prevenirea scurgerii de informatii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.
In aplicarea prevederilor legale privind apararea secretului de stat, Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa transportul corespondentei oficiale cu asemenea caracter pe intreg teritoriul Romaniei.

ART. 13
Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.

ART. 14
In indeplinirea atributiilor ce ii revin, Serviciul Roman de Informatii colaboreaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor precum si cu celelalte organe ale administratiei publice.
Organele prevazute la alin. 1 au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege.”

Constitutia Romaniei Art. 115 – Delegarea legislativa

(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.
(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.”