N-au ramas fara ecou apelurile disperate ale justitiabililor nenorociti de procurori si judecatori ca urmare a Protocolului PICCJ-SRI din 2009. Senatul Romaniei – in calitate de prima camera sesizata – a adoptat in sedinta de plen de luni, 22 octombrie 2018, un proiect de lege privind atat desecretizarea Hotararii CSAT nr. 17/2005, care a stat la baza protocolului, cat si revizuirea spetelor instrumentate pornind de la acelasi protocol. Daca proiectul va deveni lege, va fi o victorie uriasa pentru toti cei care au avut de suferit de pe urma actiunilor de politie politica din ultimii 9 ani.

Proiectul de act normativ – cu numarul L568/2018 – a fost initiat de liderul ALDE, Calin Popescu-Tariceanu (foto 1 stanga), si cel al PSD, Liviu Dragnea (foto 1 dreapta), precum si de deputatul PSD Mircea Draghici.

Initiativa legislativa stabileste ca sunt supuse revizuirii atat cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive, cat si cele in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale.

Basescu si-a reevaluat regimul

Oricat ar parea de surprinzator, fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto 2) – in mandatul caruia a fost incheiat protocolul care a permis distrugerea atator vieti si cariere – incearca acum sa-si spele pacatele, contribuind el insusi la proiectul de lege ce ar urma sa le ofere compensatii romanilor care au cazut victime Protocolului PICCJ-SRI din 2009. Vorbim despre un amendament adus de senatorul PMP, privind desecretizarea tuturor planurilor de cooperare realizate de DNA si SRI in baza art. 15 din protocol.

Proiectul legislativ a trecut de Senat cu 79 de voturi „pentru” si 17 „impotriva”, urmand sa fie trimis la Camera Deputatilor, apoi – daca va trece – presedintelui Romaniei, spre promulgare.

In expunerea de motive, initiatorii subliniaza ca Protocolul incheiat de catre Serviciul Roman de Informatii cu Parchetul General (deci inclusiv cu Directia Nationala Anticoruptie) „contine prevederi care adauga la Codul de procedura penala” si a dus la „grave abuzuri si la incalcarea unor drepturi constitutionale ale persoanelor aflate in urmarire penala sau inculpate in procese penale”.

„Nu putini cetateni au fost condamnati penal in baza unor probe culese si administrate potrivit acestor protocoale secrete. Neavand acces la materialul probator adunat de procuror prin inregistrari secrete efectuate ilegal de organele de cercetare penala speciale (apartinand SRI), persoanele inculpate nu s-au putut apara in fata judecatorilor si nu au avut parte de un proces echitabil. In acest fel, li s-au incalcat drepturi recunoscute de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si consacrate prin jurisprudenta CEDO”, se mai arata in expunerea de motive.

Iata forma adoptata de Senat:

„Art. 1. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, se declasifica Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor, precum si toate documentele care contin informatii clasificate avand ca temei Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, documentele prevazute la alin. (1) sunt declasificate de drept, fara a mai fi necesara o alta procedura.

(3) De la intrarea in vigoare a prezentei legi se desecretizeaza toate planurile de cooperare realizate de Directia Nationala Anticoruptie si Serviciul Roman de Informatii in baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale nr. 003064 din 4 februarie 2009.

Art. 2. – Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, inceteaza efectele juridice ale documentelor prevazute la art. 1.

Art. 3. – (1) Documentele prevazute la art. 1 sunt centralizate de Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI si pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a documentelor si eliberarea de copii de pe acestea.

(2) Informatiile cuprinse in documentele de la art. 1 dobandesc, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, caracter de informatii de interes public.

Art. 4. – Persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele prevazute la art. 1 au posibilitatea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit.

Art. 5. – Cauzele in care au fost pronuntate hotarari definitive si in care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale in perioada de existenta a documentelor prevazute la art. 1 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenta revine primei instante care a solutionat fondul cauzei”.

Redam expunerea de motive:

„In calitate de reprezentant suprem al poporului, Parlamentul are abilitarea constitutionala de a examina si de a se informa asupra problemelor sociale care pot intra pe agenda sa legislativa. O astfel de problema este legalitatea incheierii unor protocoale secrete de catre Serviciul Roman de Informatii cu Directia Nationala Anticoruptie, precum si cu alte structuri ale sistemului judiciar. Actul de guvernare, in care sunt cuprinse si procedurile penale de care depind libertatea, accesul la justitie, dreptul la aparare, respectarea vietii private etc. trebuie sa se desfasoare in concordanta cu dispozitiile constitutionale si legale, precum si cu valorile si principiile statului de drept. Incheierea unor astfel de protocoale secrete afecteaza grav chiar esenta statului de drept, incalcand principiul cooperarii loiale intre autoritatile statului, afirmat de Constitutie.

Respectarea procedurilor penale in toate fazele urmaririi si procesului penal propriu-zis, fara a se incalca drepturile si libertatile celor care sunt cercetati sau judecati penal, este esentiala pentru functionarea unui stat de drept. Protocolul incheiat de SRI cu DNA contine prevederi care adauga la Codul de procedura penala. Este inadmisibila incheierea unor astfel de protocoale, prin care se stabilesc, cu litera de lege, masuri sau proceduri de urmarire penala de natura celor prevazute in Codul de procedura penala.

Una dintre valorile esentiale ale sistemului judiciar este independenta judecatorilor si procurorilor, Parlamentul fiind indreptatit sa dezbata orice probleme de natura sa afecteze aceasta independenta. Protocolul secret intre SRI si DNA, precum si alte asemenea protocoale incheiate de SRI cu CSM, Curti de Apel, parchete incalca grav independenta judecatorilor si procurorilor. Intarirea si respectarea independentei magistratilor reprezinta o problema de politica penala, iar Parlamentul ca reprezentant suprem al natiunii este indreptatit sa cunoasca modul in care se aplica aceasta independenta.

Protocoalele au dus la grave abuzuri si la incalcarea unor drepturi constitutionale ale persoanelor aflate in urmarire penala sau inculpate in procese penale. Nu putini cetateni au fost condamnati penal in baza unor probe culese si administrate potrivit acestor protocoale secrete. Neavand acces la materialul probator adunat de procuror prin inregistrari secrete efectuate ilegal de organele de cercetare penala speciale (apartinand SRI), persoanele inculpate nu s-au putut apara in fata judecatorilor si nu au avut parte de un proces echitabil. In acest fel, li s-au incalcat drepturi recunoscute de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si consacrate prin jurisprudenta CEDO.

Prin desecretizarea unor protocoale intre SRI si structuri ale sistemului judiciar, s-a creat o imagine publica grava, de natura sa afecteze increderea cetatenilor in actul de justitie, dar si in capacitatea statului roman de a gestiona actul de justitie sociala, in cadrul constitutional existent.

De aceea, Parlamentul este obligat, de mandatul sau reprezentativ, sa ia atitudine, in numele cetatenilor ale caror drepturi au fost incalcate si in numele cetatenilor ale caror drepturi ar putea fi incalcate in continuare, daca protocoalele nu ar fi denuntate ferm. Este o problema sociala grava, care poate pune sub semnul intrebarii caracterul democratic al statului roman, precum si caracterul sau ca stat de drept.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, am initiat prezenta propunere legislativa care prevede, prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, declasificarea Hotararii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor, precum si a tuturor documentelor care contin informatii clasificate in baza acesteia. Astfel, la data intrarii in vigoare a legii, aceste documente vor fi declasificate de drept, fara a mai fi necesara o alta procedura, devenind astfel informatie de interes public si nu mai produc efecte de orice natura.

Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI va centraliza aceste documente si le va pune la dispozitia persoanelor interesate. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a documentelor si eliberarea de copii de pe acestea.

Propunerea legislativa mai prevede ca persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, sa se adreseze instantelor, cu actiuni in revizuire, pretentii, raspundere civila delictuala, pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit.

In sensul celor prezentate mai sus, depunem Propunerea legislativa privind declasificarea unor documente, pentru dezbatere si adoptare, in procedura de urgenta”.

* Cititi aici proiectul de lege privind desecretizarea Hotararii CSAT nr. 17/2005

* Cititi aici expunerea de motive