Presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI) Horia Georgescu (foto) a castigat procesul pe care i l-a intentat europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor. Liderul Partidului Romania Mare a fost sanctionat in dosarul nr. 12404/302/2011, Judecatoria Sectorului 5 hotarand ca politicianul trebuie sa-i plateasca lui Horia Georgescu daune morale in valoare de 5.000 de euro. Decizia, care nu este una definitiva, a fost luata pe 28 februarie 2012, de judecatoarea Cristina Pitis, de la Sectia a II-a Civila a Judecatoriei Sectorului 5. Instanta a stabilit ca europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor i-a incalcat lui Horia Georgescu “dreptul la onoare, demnitate, reputatie si imagine!”, prin mai multe declaratii.

Acuzatiile presedintelui ANI

Presedintele ANI Horia Georgescu a fost reprezentat de cabinetul de avocatura Alexander Stefan Popa si l-a actionat in judecata pe Corneliu Vadim Tudor la 30 iunie 2011, dupa ce, in urma declansarii unei investigatii de catre inspectorii Agentiei, liderul PRM a formulat “injurii grave, afirmatii nefondate, defaimatoare si denigratoare la adresa reclamantului, care au format obiectul mai multor declaratii de presa si interventii in cadrul unor emisiuni televizate, precum si subiect de al unor articole de presa publicate chiar de catre parat”.

Potrivit lui Horia Georgescu, reactia europarlamentarului a fost “consecinta constatarii de catre inspectorii de integritate din cadrul ANI a unei posibile savarsiri de catre domnul Corneliu Vadim Tudor a infractiunii de fals in declaratii ca urmare a declararii necorespunzatoare a adevarului cu privire la activele financiare si a veniturilor dobandite, precum si elemente privind posibila incalcare a obligatiilor fiscale privind veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala”, in acest sens fiind depusa chiar si o sesizare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Horia Georgescu a aratat ca declaratiile lui Corneliu Vadim Tudor i-au produs un prejudiciu moral prin discreditarea si defaimarea sa in fata opiniei publice, in conditiile in care afirmatiile liderului PRM au fost preluate de intreaga mass-media. De altfel, chiar doua posturi de televiziune au fost amendate de catre Consiliul National al Audiovizualului (CNA) in urma declaratiilor lui Vadim Tudor, stabilindu-se ca au fost incalcate dispozitiile privind obligatia de a respecta onoarea, reputatia si dreptul persoanei la propria imagine.

Horia Georgescu a depus in instanta mai multe probe, precum transcriptul unor emisiuni tv, din care reiesea caracterul defaimator al declaratiilor lui Corneliu Vadim Tudor. In ceea ce-l priveste pe liderul PRM, acesta “nu s-a prezentat in instanta pentru a solicita probe in aparare”.

In sentinta pronuntata, judecatoarea Cristina Pitis a stabilit: “exista o serie de referiri directe si apelative adresate reclamantului, inclusiv privitoare la activitatea sa in cadrul ANI (…) Se constata fara dubiu faptul ca paratul a facut referiri exprese la activitatea si averea reclamantului”. De asemenea, “a fost administrata proba cu interogatoriul paratului Corneliu Vadim Tudor, instanta facand aplicatia dispozitiilor art 225 Cod procedura civila in sensul recunoasterii implicite a acestuia a aspectelor puse in discutie in cadrul acestei probe, prin lipsa nejustificata a acestuia la interogatoriu. Astfel, la intrebarile formulate, acest parat recunoaste implicit faptul ca este cel care a adresat acest limbaj batjocoritor, cat si asa zisele informari legate de viata si activitatea reclamantului. Paratul nu a administrat probe in aparare, in sensul combaterii celor sustinute de reclamant, din punctul de vedere al exprimarii din cuprinsul acelor articole sau referirilor la persoana reclamantului”.

Conform motivarii sentintei 1797 din 28 februarie 2012, declaratiile lui Corneliu Vadim Tudor “cuprind cuvinte si expresii ce depasesc cadrul legal al informarii publicului despre aspecte de interes general”.

“Instanta apreciaza ca paratului, ca jurnalist, indrituit a informa opinia publica cu privire la chestiunile de interes general, ii revine in egala masura obligatia de a nu depasi anumite limite, limite ce tin mai ales de protectia drepturilor si reputatiei altora. Instanta considera ca afirmatiile legate de implicarea reclamantului in anumite activitati politice, reprezinta declaratii factuale. Astfel, instanta considera ca paratului ii revenea obligatia de a furniza o baza suficienta factuala a respectivelor afirmatii. Paratul avea obligatia de a verifica declaratiile susmentionate, in mod evident calomnioase pentru reclamant, redarea acestora trebuind sa aiba un temei suficient de precis care sa poata fi considerat proportional cu natura si forta afirmatiei lor. Nu s-a probat ca afirmatiile redate au avut o baza factuala solida sau ca s-ar fi intreprins verificari rezonabile cu privire la veridicitatea acestora. Astfel, avand in vedere exprimarea folosita in cuprinsul acestor emisiuni cu adresa directa la persoana reclamantului, in cuprinsul carora s-a folosit in mod evident un limbaj denigrator pentru reclamant, neargumentat prin idei, informatii sau comentarii critice, instanta apreciaza ca paratul Corneliu Vadim Tudor a depasit limitele dreptului la exprimare, prejudiciind drepturile si interesele legitime ale reclamantului, fapta sa avand caracter ilicit si intrand sub incidenta articolului 30 alin 6 din Constitutie. Instanta apreciaza ca prin fapta ilicita a paratului s-a produs reclamantului un prejudiciu moral caracterizat de consecintele negative si de implicatiile acestora asupra vietii socio-politice, personale si intime a reclamantului. Chiar si in lipsa audierii unor martori, apreciem ca limbajul folosit, cuvintele adresate reclamantului, maniera in care au fost scrise aceste articole, aceste cuvinte asadar, prin ele insele, apreciem ca sunt de natura a produce reclamantului un prejudiciu moral, personal, cat si de imagine”.

Judecatoria Sectorului 5 a mai hotarat, totodata, ca declaratiile lui Corneliu Vadim Tudor au vatamat interesele nepatrimoniale ale lui Horia Georgescu, aducandu-i-se atingere “insasi demnitatii acestuia”.

Cat priveste daunele morale cerute de catre presedintele ANI, de 50.000 de euro, instanta, care a constatat “incalcarea de catre parat a drepturilor la onoare, demnitate, reputatie si imagine a reclamantului”, a considerat ca suma de 5.000 de euro este “echitabila, proportionala” cu paguba suferita.

“In consecinta, avand in vedere considerentele anterior expuse, instanta constata ca sunt intrunite in cauza toate conditiile legale de existenta a raspunderii civile delictuale a paratilor reglementate de art.998 si urmatoarele din Codul civil, urmand a admite astfel in parte actiunea reclamantului, a dispune obligarea paratului la plata catre acesta a sumei de 5.000 euro in echivalentului lei la cursul BNR din ziua platii, reprezentand despagubiri cu titlu de daune morale. In atare conditii, instanta apreciaza ca prin admiterea capatului de cerere avand ca obiect plata de daune morale, se asigura o reparatie necesara si suficienta pentru prejudiciul moral creat”, se arata in motivarea sentintei procesului pierdut de Corneliu Vadim Tudor.

*Cititi aici sentinta prin care Vadim Tudor a fost obligat la plata a 5000 euro daune morale