Halucinant ce se intampla la Curtea Europeana a Drepturilor Omului condusa de Guido Raimondi (foto centru alaturi de Augustin Lazar si judecatoarea Iulia Motoc)! Laura Codruta Kovesi a fost avantajata sa avanseze in cateva saptamani in procedura de la CEDO cat alti romani in ani de zile. Potrivit site-ului CEDO, actiunea lui Kovesi indreptata impotriva Statului roman in care reclama ca prin revocarea sa de la sefia DNA i-au fost incalcate mai multe drepturi fundamentale, a ajuns deja in faza intrebarilor preliminare adresate Guvernului Romaniei.

Nu stim daca aceasta celeritate nemaintalnita de la CEDO se datoreaza prieteniilor si relatiilor de amicitie de pe la Bruxelles si Strasbourg, in frunte pe fosta ministresa a Justitiei Raluca Pruna, ori judecatoarea CEDO Iulia Motoc (foto 2), astfel cum releva pozele din cuprinsul articolului, cert este ca oricine a ajuns la CEDO cu o actiune, are cunostinta cat este de anevoioasa procedura si stie ce inseamna un termen de 3-4 saptamani pana la trimiterea intrebarilor preliminare catre Guvern. Felul in care se deruleaza insa procesul lui Kovesi la CEDO ne demonstreaza ca s-a activat un plan pregatit din timp care are rolul de a o salva pe fosta sefa DNA, astfel incat aceasta sa ajunga in functia de procuror sef european, in pofida zecilor de dosare penale pe care le are in tara, in unele avand deja calitatea de suspecta, cu urmarirea penala inceputa pentru fapte de luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa..

Cauza Laurei Codruta Kovesi a fost inregistrata la CEDO sub nr. 3594/19 si incadrata la nivelul importantei 3 (adica in procedura de urgenta - facsimil), obiectul dosarului vizand, atentie, o pretinsa incapacitate invocata de Kovesi de a contesta revocarea din functia de procuror sef la DNA, precum si afirmatia acesteia potrivit careia revocarea sa a avut la baza opiniile exprimate de aceasta in spatiul public, in calitatea sa profesionala.

Precizam ca in actiunea sa la CEDO, Laura Codruta Kovesi a reclamat incalcarea urmatoarelor articole din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

-Articolului 6 – dreptul la un proces echitabil

-Articolului 10 – libertatea de exprimare

-Articolului 13 – dreptul la un remediu efectiv

Kovesi, revocata pentru tolerarea si sustinerea abuzurilor din DNA

Pentru cine are ochi sa vada, poate constata ca dreptul lui Kovesi (foto 3 alaturi de Ciolos si Mihnea Motoc, sotul judecatoarei Motoc) de a contesta o revocare nu a fost interzis, existand exemplul procurorului general Augustin Lazar care a contestat in instanta revocarea dispusa de ministrul Justitiei. Si ca tot veni vorba de Lazar, amintim ca acesta a descins in urma cu circa doua saptamani la CEDO, unde a facut un show cat casa cu franceza lui de balta.

Pe de alta parte, sustinerea potrivit careia revocarea sa din functia de procuror sef al DNA s-a facut din cauza opiniilor exprimate pe Legile Justitie releva denaturarea in mod constient a adevarului de catre ex-sefa DNA, atat timp cat o tara intreaga stie ca revocarea din functie a lui Kovesi s-a bazat pe 20 de puncte, care priveau printre altele:

-Nerespectarea unor decizii CCR;

-Contestarea actelor si autoritatii CCR;

-Contestarea autoritatii si actelor Parlamentului;

-Implicarea in anchetele altor procurori, anchete realizate cu incalcarea competentelor constitutionale;

-Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic;

-Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret;

-Cresterea numarului de achitari;

-Lipsa de implicare a lui Kovesi in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor;

-Lipsa de masuri in cazuri grave precum falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice.

Astfel, conform publicitatii CEDO, in data de 30 ianuarie 2019 au fost trimise catre Guvernul Romaniei patru intrebari legate de modul in care s-a facut revocarea din functia de procuror-sef al DNA a Laurei Codruta Kovesi. Reprezentatii CEDO doresc sa afle daca articolul 6 privind dreptul la un proces echitabil este valabil in aceasta speta, atat timp cat nu este vorba despre o hotarare definitiva a unei instante de judecata, ci este vorba despre o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei chemata sa solutioneze un conflict de natura constitutionala intre doua puteri ale Statului, nicidecum situatia particulara a Laurei Codruta Kovesi.

Totodata, reprezentatii CEDO, intreaba daca revocarea lui Kovesi s-a facut din cauza opiniilor publice exprimate, dar si daca fosta sefa a DNA a beneficiat de o cale de atac a solutiei CEDO.

Iata care sunt cele patru intrebari adresate Guvernului Romaniei:

1.Este articolul 6 din Conventie aplicabil din perspectiva civila in prezenta cauza (see Baka v. Hungary (GC) no. 20261/12, 23 iunie 2016)?

2.Daca da, a avut aplicantul parte de acces la o instanta pentru a se stabili in ce masura au fost respectate drepturile si obligatiile sale civile in legatura cu revocarea sa din functia de procuror-sef eurpean al Directiei Nationale Anticoruptie, in acord cu articolul 6 alin. 1 din Conventie?

3.Avand in vedere afirmatia reclamantei potrivit careia revocarea a avut loc ca urmare a opiniilor exprimate in mod public in calitatea sa profesionala, a existat o ingerinta in libertatea de exprimare, in sensul articolului 10 din Conventie? Daca da, a fost aceasta interferenta prevazuta de lege si necesara in sensul articolului 10 alin. 2 din Conventie?

4.A avut reclamanta dreptul la o cale efectiva de atac in procedura interna pentru solutionarea problemele reclamate in prezenta contestatie, asa cum prevede articolul 13 al Conventiei?

Iata anuntul CEDO:

* Cititi aici versiunea in limba engleza a articolului