Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat Romania sa-i plateasca 4.000 de euro daune morale si 3.000 de euro cheltuieli de judecata omului de afaceri romano-israelian Sorin Schmuel Beraru, stabilind ca instantele din tara nu i-au asigurat acestuia un proces echitabil. Din Camera care a dezbatut cauza Beraru vs. Romania a facut parte si Iulia Antoanella Motoc, iar cei 7 judecatori de la CEDO au decis unanim, miercuri 18 martie 2014, ca au fost incalcate articolele 6.1 si 6.3 lit. b), c) si d) din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Sorin Beraru, domiciliat in Tel Aviv, s-a adresat la CEDO, la 12 noiembrie 2004, reprezentat fiind de doi avocati germani, B. Schneider si F. Schultehinrichs, din Frankfurt, reclamand ca procesul deschis in urma denuntului procurorului Giorgiana Hosu (foto 1), actualul adjunct al Alinei Bica la DIICOT, a fost inechitabil. In 2002, omul de afaceri a fost trimis in judecata pentru dare de mita, dupa ce a incercat sa-i ofere, prin intermediari, Giorgianei Hosu - procurorul de caz din dosarul "CICO" -, 1,5 milioane de euro, pentru a o determina pe aceasta sa anuleze un mandat de arestare emis pe numele sau.

In anul 2001, afaceristul era cercetat pentru modalitatea de achizitie a societatii CICO, in luna mai a aceluiasi an, fiind emis mandat international de arestare pe numele sau. Pe 18 februarie 2002, procurorul de caz Giorgiana Hosu si-a informat superiorii ca Beraru i-a oferit mita 1,5 milioane de dolari pentru a revoca mandatul de arestare. In urma denuntului, la 11 iulie 2002, afaceristul a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta si dare de mita, alaturi de alti patru inculpati, iar la 14 mai 2004, a fost condamnat definitiv, in lipsa, la 7 ani de inchisoare.

La CEDO, Sorin Beraru (foto 2) a pretins ca i-a fost incalcat dreptul de a fi judecat de o instanta independenta si impartiala, intrucat hotararea de la fond a fost pronuntata de un alt magistrat decat judecatorul care a audiat, timp de cinci luni, cea mai mare parte a martorilor. De asemenea, reclamantul a aratat ca instanta nu a asigurat accesul avocatilor la probe, pentru ca acestia sa-si poata pregati apararea, si a mai contestat incalcarea de catre instanta a regulilor de obtinere a probelor. In plus, a sustinut omul de afaceri, condamnarea sa a fost bazata in principal pe transcrieri de inregistrari telefonice, casete audio despre care a sustinut ca nu ar fi trebuit sa fie folosite ca probe in dosar.

In urma deliberarii, CEDO a decis unanim ca au existat mai multe incalcari ale Conventiei: "Declara admisibila plangerea cu privire la schimbarea componentei primei instante, accesul avocatilor reclamantului la dosar si la probe, precum si utilizarea de inregistrari ale convorbirilor telefonice ale reclamantului si inadmisibil restul cererii. Curtea retine ca a existat o incalcare a art. 6.1 si art 6.3 literele (b), (c) si (d) din Conventie".

Iata ce prevede articolul 6 din Conventie (Dreptul la un proces echitabil):

"1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

(...)

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

(...)

b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d) sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii."

Beraru a cerut 5.000 de euro daune morale, 10.000 de euro cheltuieli cu avocatii (100 de ore a cate 100 de euro ora) si 20.264 de euro cheltuieli de traducere. CEDO a obligat statul roman sa-i plateasca omului de afaceri romano-israelian 4.000 de euro daune morale si 3.000 de euro cu titlu de cheltuieli de judecata.

Invocand articolul 6.2 din Conventie, Sorin Beraru a cerut Curtii sa constate ca i-a fost incalcat dreptul de a fi prezumat nevinovat, din cauza mediatizarii dosarului, insa CEDO a respins ca nefondata aceasta solicitare.

*Cititi aici Decizia CEDO in cauza Beraru vs. Romania