Contestatia la executare a presedintelui PSD Liviu Dragnea impotriva deciziei penale definitive a ICCJ nr. 144/22.04.2016 (Dosar 4862/1/2013 – Dosarul Referendumul) are toate sansele sa fie admisa de Completul de 5 al Inaltei Curti, condus de celebrul judecator Iulian Dragomir (foto). Asta intrucat dincolo de actele normative din legislatia interna, exista deja o jurisprudenta formata la nivelul CEDO de la Strasbourg, iar potrivit art. 20 (2) din Constitutia Romaniei, pactele si tratatele internationale la care Romania este parte au intaietate in aplicare. Descoperirea a fost facuta de avocatul Pompiliu Bota (cel care a creat UNBR – Bota), care ne-a trimis la redactie opinia sa privind dezlegarea pricinii.

Daca la data de 10 aprilie 2017, in fata Completului de 5 al ICCJ, aparatorii presedintelui PSD Liviu Dragnea, respectiv avocatii Maria Vasii si Adrian Toni Neacsu au cerut anularea deciziei si constatarea ca aceasta nu mai poate fi pusa in executare, in baza art. 599 cod procedura penala, intrucat exista un impediment la executare (doua din cele 5 semnaturi ale deciziei nu apartin judecatorilor Livia Stanciu si Luminita Zglimbea care s-au pensionat, ci presedintei ICCJ Cristina Tarcea - foto) – avocatul Pompiliu Bota a semnalat pentru Lumeajustitiei.ro o decizie CEDO obligatorie. Precizam ca potrivit recunoasterilor Inaltei Curti, decizia din cauza lui Liviu Dragnea a fost motivata cu o intarziere de peste 10 luni si semnata pentru fostele judecatoare Livia Stanciu si Luminita Zglimbea, de catre actuala presedinte a ICCJ Cristina Tarcea - (vezi facsimil)

Iata opinia avocatului Pompiliu Bota pe cauza Liviu Dragnea:

In cauza BERARU impotriva Romaniei (Cererea nr. 40107/04, Hotararea din 18 martie 2014):

...,,1. Reclamantul s-a plans, in temeiul art. 6 § 1 si § 3 lit. b), c) si d) din Conventie, de o serie de incalcari ale garantiilor unui proces echitabil, in special:

a) Reclamantul s-a plans ca i-a fost incalcat dreptul de a fi judecat de o instanta independenta si impartiala deoarece la cinci luni de la inceputul procesului in fata Curtii de Apel Bucuresti, completul initial format dintr-un judecator unic a fost extins cu un al doilea judecator dupa ce instanta examinase deja majoritatea probelor, iar cel de-al doilea judecator a deliberat si a semnat hotararea fara sa fi examinat personal probele.,,

,,2. Reclamantul a declarat recurs impotriva hotararii pronuntate in prima instanta sustinand ca, inter alia, nu a fost citat corespunzator la proces, compunerea completului de judecata in prima instanta s-a modificat in timpul procesului, pronuntarea hotararii nu a fost publica si ca nu s-au respectat normele procedurale privind incuviintarea probelor.,,

Motivarea Curtii Europene a Drepturilor Omului

,,3. a) Compunerea completului de judecata in prima instanta

4. Curtea considera ca un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii in prezenta judecatorului care, in cele din urma, se pronunta asupra cauzei.

Prin urmare, o modificare adusa compunerii instantei de judecata ulterior audierii unui martor important ar trebui sa determine in mod normal o noua audiere a martorului respectiv,,

d) Concluzii

,,5. Avand in vedere constatarile de mai sus, Curtea concluzioneaza ca procesul in litigiu, in ansamblu, nu a respectat cerintele unui proces echitabil.

6. In consecinta, Curtea considera ca a fost incalcat art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. b), c) si d) din Conventie.,,

In unanimitate,

CURTEA:

1.declara admisibile capetele de cerere referitoare la modificarea compunerii completului de judecata in prima instanta, accesul avocatilor reclamantului la dosar si probe, precum si folosirea inregistrarilor convorbirilor telefonice ale reclamantului ca probe si declara inadmisibile celelalte capete de cerere;

2.hotaraste ca a fost incalcat art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit.b), c) si d) din Conventie”

In cauza lui Liviu Dragnea, doamna Livia-Doina Stanciu nu mai poate semna hotararea judecatoreasca deoarece nu mai este judecator. Daca un alt judecator va semna respectiva decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie apar alte vicii:

i) procesul devine inechitabil pentru motivele statuate de CEDO

ii) se poate considera ca hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului conform art. 426 lit. c) C.P.P.:

,,Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare: ... c) cand hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului.,,

In opinia mea:

-grava neglijenta ar consta in necunoasterea hotararilor CEDO (cel putin in cauzele Statului Roman),

-iar rea-credinta se poate considera ignorarea acestor hotarari invocate de inculpat.

Multi magistrati se plang de legile proaste din Romania. Nimeni nu-i impiedica sa ridice excepții de neconstituționalitate sau sa aplice direct și prioritar legile si / sau hotararile Uniunii Europene / CEDO sau CJUE.

COMISIA DE LA VENETIA PRIVIND RASPUNDEREA PENALA A JUDECATORILOR adoptata de catre Comisia de la Venetia la cea de-a 110-a sesiune plenara (Venetia, 10-11 martie 2017) a statuat:

,,oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor in exercitiul functiei lor judiciare, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora. Trebuie asigurat un echilibru intre imunitatea lor, ca mijloc de protectie impotriva presiunilor nepotrivite si a abuzului din partea altor puteri ale statului sau din partea persoanelor (imunitatea functionala) si ideea ca un judecator nu este deasupra legii (raspundere);

De vreme ce judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru interpretarea unei legi, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor, o asemenea raspundere opereaza doar in cazurile in care exista:

- rea-credinta

- si, daca se poate demonstra, neglijenta grava...”

* Cititi aici contestatia la executare formulata de Liviu Dragnea