Senatorul Valer Marian revine cu o noua interpelare catre fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto). Valer Marian ii cere acesteia sa clarfice implicarea Statelor Unite ale Americii in activitatea DNA, in conditiile in care aceasta realitate a fost confirmata chiar de catre inalti oficiali americani, in frunte cu ambasadorul SUA la Bucuresti Hans Klemm.

Prin intermediul interpelarii formulate in sedinta Senatului de luni, 14 martie 2016, intitulata „Constitutionalitatea si legalitatea asistentei oferite de SUA Directiei Nationale Anticoruptie”, Valer Marian ii adreseaza ministresei Pruna o serie de intrebari. Mai exact, senatorul ii cere Ralucai Pruna sa explice, printre altele, in ce consta asistenta acordata de SUA pentru DNA si daca aceasta nu constituie o intruziune in problemele interne ale Romaniei sau o incalcare a independentei justitiei; daca exista o similitudine intre asistenta oferita de catre SUA DNA si altor structuri de forta din Romania si asistenta oferita de structurile de partid si de forta ale URSS regimului bolsevic instalat in Romania dupa al doilea razboi mondial; daca exista o similitudine cu asistenta acordata de structurile de forta ale SUA unor regimuri autoritariste (dictaturi militare sau guvernari ultraconservatoare) din America Latina (Chile, Bolivia, Paraguay, Argentina, Salvador, Honduras, Guatemala) in anii razboiului rece.

De asemenea, in aceeasi interpelare, Valer Marian ii solicita ministresei Pruna sa ii comunice daca Ministerul Justitiei, CSM si PICCJ s-au sesizat dupa afirmatiile facute de fostul sef al US Secret Service pentru Europa de Est, Darren White, care a acuzat caracterul politic al anchetelor DNA.

Iata interpelarea senatorului Valer Marian:

„Un procuror care detine o functie de conducere in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a afirmat recent ca nu se teme de nimeni in Romania, respectiv ca nu se teme nici de Presedintele Romaniei nici de Consiliul Superior al Magistraturii nici de ministrul Justitiei nici de procurorul general al Romaniei nici de sefii sai ierarhici din DNA si nici de sefii serviciilor secrete, dar se teme de reprezentantii Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti care verifica dosarele aflate in lucru la serviciul pe care il conduce in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

Afirmatiile privind implicarea unor reprezentanti ai Ambasadei SUA in solutionarea unor dosare instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie sunt confirmate de recente declaratii ale ambasadorului american la Bucuresti, Hans Klemm, si ale fostului sef al US Secret Service din Europa de Est, Darren White Terrel.

Astfel, cu ocazia unei prelegeri tinute in fata studentilor de la Facultatea de stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca in data de 25.02.2016, ambasadorul american Hans Klemm a declarat, conform presei locale (a se vedea Monitorul de Cluj si Ziua de Cluj din 26.02.2016), '…cand putem si cand ne este solicitat ajutorul oferim asistenta pentru a sprijini DNA si alte forte de ordine', precizand in acest sens ca 'la Ambasada SUA in Bucuresti avem un grup format din reprezentanti din cadrele de forta ale SUA, de la FBI, US Secret Service, de la Agentia Antidrog, de la Departamentul de Justitie, in total in jur de zece oameni'.

Iar fostul sef al US Secret Service pentru Europa de Est, Darren White Terrel, care a exercitat timp de cinci ani aceasta functie in capitala Romaniei, a facut intr-un interviu acordat recent jurnalistului Robert Turcescu afirmatii din care rezulta ca acest serviciu secret, care are si atributii informative nu numai de paza si protectie, cunoaste si este implicat in activitatea DNA:

-'Si singura data cand oamenii sunt pusi sub acuzare in Romania e atunci cand sunt pe o lista cu dusmani politici care trebuie sa pice. Cu alte cuvinte, cand au deranjat un alt politician sau un alt broker al puterii, atunci brusc e pusa legea in aplicare. Sunt mai mult represalii, spre deosebire de suprematia legii si a ordinii'.

-'Deseori oamenii pe care ii vezi anchetati de DNA, DIICOT si altii sunt tinte politice. Aceia sunt oameni pe care sunt suparati din diverse motive. Asadar, acele structuri, chiar si serviciile, SIE si SRI, sunt deseori folosite in scopuri politice si nu pentru a face ceea ce trebuie sa faca prin constructia lor'.

-'Am indoieli serioase cu privire la legitimitatea anchetelor actuale si a celor in desfasurare demarate de oricare din aceste structuri, DNA, DIICOT sau oricare alta, pentru ca majoritatea tintelor lor sunt politice. Sunt oameni pe care ei ii au in vedere versus o investigatie legitima. Deci as avea niste rezerve in legatura cu legitimitatea investigatiilor acestora. De obicei sunt represalii din cauza politicii. Da, e foarte interesant. si nu pot dezvalui niciun secret, dar voi spune ca, vorbind din experienta personala dupa ce am lucrat cinci ani in Romania, stiu ca majoritatea tintelor lor sunt tinte politice versus o investigatie criminala legitima'.

-'Am indoieli serioase cu privire la abilitatea doamnei procuror sef al DNA de a fi neutra, corecta si obiectiva. Am indoieli serioase legate de aceasta'.

Avand in vedere afirmatiile prezentate in interpelare, va solicit sa dispuneti verificarea lor de catre Consiliul Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sa-mi comunicati rezultatul acestor verificari si masurile dispuse. De asemenea, va solicit sa-mi comunicati daca Minsterul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au sesizat cu privire la afirmatiile de o gravitate deosebita ale fostului sef al US Secret Service pe Europa de Est referitor la activitatea DNA si a doamnei procuror sef Laura Codruta Kovesi si daca s-a dispus verificarea acestora.

Totodata, va solicit sa-mi raspundeti la urmatoarele intrebari:

Care este temeiul constitutional si legal al asistentei oferite DNA de catre Statele Unite ale Americii?

In ce consta asistenta acordata si daca aceasta nu constituie o intruziune in problemele interne ale Romaniei sau o incalcare a independentei justitiei si a celorlalte principii ale statului de drept, indeosebi a garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului?

Daca asistenta acordata a cuprins si indicarea subiectului (persoana fizica sau persoana juridica) si a obiectului (domeniul infractional) care trebuiau investigate ori s-a rezumat la verificarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in anchetele demarate?

Daca exista o similitudine intre asistenta oferita de catre SUA Directiei Nationale Anticoruptie si altor structuri de forta din Romania si asistenta oferita de structurile de partid si de forta ale URSS regimului bolsevic instalat in Romania dupa al doilea razboi mondial?

Daca exista o similitudine cu asistenta acordata de structurile de forta ale SUA unor regimuri autoritariste (dictaturi militare sau guvernari ultraconservatoare) din America Latina (Chile, Bolivia, Paraguay, Argentina, Salvador, Honduras, Guatemala) in anii razboiului rece?”.