Senior partner fondator al renumitei case de avocatura „Zamfirescu Racoti Predoiu” (ZRP), pe care a infiintat-o in 1995 impreuna cu sotia sa, avocatul Andrei Calin Zamfirescu (foto) este unul dintre cele mai cunoscute nume din lumea avocatilor, fiind un litigator cu vasta experienta de instanta. Andrei Calin Zamfirescu practica avocatura preponderent in domeniul arbitrajului, litigiilor si solutionarii disputelor pe zonele bancar, financiar, insolventa, lichidari si faliment. Incepand cu anii '90, Andrei Calin Zamfirescu a fost continuu implicat in activitatile asociatiei profesionale a avocatilor, contribuind la dezvoltarea si intarirea profesiei de avocat, detinand functia de presedinte al Uniunii Avocatilor din Romania, iar apoi pe cea de presedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Ginerele sau, avocatul Catalin Marian Predoiu, care i-a fost partener in casa de avocatura ZRP, a fost pana nu demult ministru al Justitiei. In prezent, avocatul Zamfirescu este presedinte de onoare al UNBR, calitate din care a acordat pentru Lumeajustitiei.ro un interviu pe problemele actuale ale profesiei de avocat.

Aveti o cariera de peste 35 de ani in avocatura si o expertiza de invidiat in domeniul litigiilor si arbitrajului comercial international. Cum s-a dezvoltat casa de avocatura din care faceti parte? Cum v-ati inceput cariera?

In 1976 cand am inceput profesia, in Romania existau 2600 de avocati, din care 650 erau in Bucuresti. Acum sunt in jur de 27.000 de avocati in toata tara, iar in Bucuresti peste 8000. Piata profesiei era extrem de redusa: in drept public - doar penal si contencios, iar in drept privat – familie, civil. Nu exista posibilitatea ca avocatii sa fie angajati de catre intreprinderi de stat, comertul era inexistent. Adevarata schimbare, care mi-o imaginam, din relatarile parintilor mei care au fost avocati, ca si bunicii si strabunicii mei, s-a produs dupa 1990 prin: reforme in planul organizatoric al profesiei, respectiv reiinfiintarea UAR si proclamarea prin lege a independentei profesiei de avocat in raport de organele statului, prin abolirea subordonarii fata de Ministerul Justitiei, prin liberalizarea profesiei de avocat, prin crearea formelor private de exercitare a profesiei si desfiintarea fostei forme colectiviste a colegiilor de avocati de sorginte sovietica, liberalizarea onorariilor si inlaturarea plafoanelor care stabileau limita superioara a veniturilor ce puteau fi obtinute lunar. Initial, ma pregateam pentru facultatea de istorie, dar la sfatul tatalui meu – av Mihai Zamfirescu, care mi-a promis o rasplata, am urmat facultatea de drept intre anii 1972 – 1976. Rasplata promisa nu am mai primit-o. In schimb am primit motivarea ca sfatul dat de a urma facultatea de drept valoreaza mai mult decat orice rasplata, lucru care s-a dovedit adevarat. In 1976 cand am intrat in avocatura nu existau in repartitii posturi in orasele mari, nu se mai scoteau la repartitii asemenea posturi. Primul meu post a fost la Colegiul de avocati Vrancea – Birou colectiv de asistenta juridica Panciu, dupa doua luni am fost detasat la Colegiul Municipiului Bucuresti si Ilfov – BCAJ Oltenita. Din nefericire nu am avut posibilitatea unui avocat indrumator, dar am reusit la Oltenita sa colaborez cu avocatul Nicolae Tautu, un om cu o mare experienta, cu care am colaborat cateva luni pana a decedat. Ajuns in Bucuresti in 1979 am avut o colaboare cu avocatul Lazar Ajoceanu. Ulterior, in 1983 a intrat si sotia mea in avocatura si am lucrat impreuna pana in 2002, in diverse forme de exercitare a profesiei. In 1995, prin Legea 51/1995 s-au reinfiintat formele private de exercitare a profesiei de avocat, care fusesera desfiintate in 1948, respectiv cabinetele individuale, asociate si societatile civile de avocati. Pe noile reglementari in 1995 am infiintat societatea civila de avocati „Calin Andrei Zamfirescu si Asociatii”, cu doi parteneri, sotia mea si cu mine si cu inca patru avocati. Am functionat pana in anul 2006, ajungand la un numar de 22 de avocati si peste 15 membri in staf, an in care am fuzionat cu SCA Racoti Predoiu, infiintand SCA „Zamfirescu Racoti Predoiu” in care sunt si in prezent senior partner fondator.

Domnule avocat, invidia e mare in acest domeniu... Sa fie asta din cauza onorariilor pe care casele mari de avocatura le practica sau din cauza faptului ca orgoliile continua sa macine lumea avocaturii?

Eu n-am perceput sentimentul de invidie intre colegii mei, si nici pe mine nu m-a incercat un astfel de sentiment. Totdeauna am respectat colegii valorosi pe care trebuie sa-i felicit pentru meritele pe care le au si care sunt garantia formarii tinerilor avocati, pentru care reprezinta modelele profesionele. Exista insa uneori o acerba concurenta care se manifesta in piata profesiei, care uneori imbraca forma concurentei neloiale, a conflictelor de interese. Cu acest fenomen nu am putut fi niciodata de acord pentru ca, fara a nega rolul si importanta onorariilor primite din partea clientelei, inainte de toate rolul unui avocat este de a servi intereselor legitime ale clientului sau cu mijloace licite.

Care sunt marile probleme ale Justitiei de azi in general?

Este limpede ca suntem departe de a avea o Justitie performanta si efectul acestui fenomen se reflecta in marele numar de litigii existente pe rolul instantelor – peste 3 milioane, precum si numarul exagerat de mare al cailor de atac exercitate impotriva lor. Intalnim din ce in ce mai frecvent hotarari judecatoresti care sunt atacate de catre toate partile dintr-o cauza si care prin urmare au nemultumiti pe toti participantii. Este greu sa ierarhizam cauzele pentru care avem o Justitiei neperformanta, concluzie valabila si pentru profesia de avocat care nu se poate indeparta prea mult de mediul judiciar in care activeaza. Insa sunt de aminitit cauze precum: hemoragia si instabilitatea legislativa; nivelul scazut al investitiilor in infrastructura; slaba dotare; lipsa de unitate a practicii judiciare; insuficienta personalului, nepasarea, ignoranta si coruptia. Nu cred ca vreuna din cauzele enumerate ar putea fi preponderenta, insa impreuna conduc la acelasi rezultat de nedorit, impiedicarea oricarui pas inainte in sfera Justitiei. Cred ca intrarea in vigoare a noilor coduri ar putea fi punctul de plecare in restructurarea intregului sistem, pentru ca ea ar putea rezolva in mod conjugat atata problemele de competenta profesionala, de modernitate si stabilitate a legislatiei si de integrare in sistemul de drept european.

Ati fost presedinte al UNBR si in prezent sunteti presedinte de onoare al acestei Uniuni care, printre obiective, are drept tinta desfiintarea barourior paralele. Ce strategie aveti in vedere?

Una din obligatiile oricarei organizatii profesionale este protejarea, cu mijloace legale, a drepturilor membrilor sai. Exercitarea avocaturii clandestine – fenomen manifestat cu suficienta pondere spre sfarsitul anilor 90, a format o preocupare constanta a avocatilor din Romania. Lupta impotriva celor ce practica avocatura in mod nelegal s-a concretizat atat in plan judiciar prin pronuntarea unor hotarari de catre ICCJ si CEDO de la Strasbourg, dar si a unor hotarari de condamnare, defintive, pronuntate de instantele de drept comun. Trebuie subliniat aici solidaritatea manifestata de catre judecatori, care au inteles la fel de bine importanta protejarii actului de justitie, cresterii calitatii acesteia, precum si angajarea raspunderii celor care se prezinta in fata instantelor ca reprezentanti ai partilor. Numai exponentii UNBR pot indeplini aceste conditii, intrucat exista garantia verificarii cunostiintelor si aptitudinilor reale cu ocazia examenelor de intrare in profesie, a examenelor de definitivat, deopotriva cu pregatirea initiala si continua care reprezinta o obligatie profesionala a fiecarui avocat si este asigurata printr-un personal didactic si stiintific calificat si care functioneaza in cadrul INPPA, care a sarbatorit in acest an 10 ani de existenta.

Casa de avocatura ZRP a continuat sa poarte in titulatura numele Predoiu pe toata perioada mandatului ministrului Catalin Predoiu si multi colegi de breasla au catalogat acest lucru drept un avantaj major in fata magistratilor care judecau cauze in care ZRP reprezenta una dintre parti. De ce nu ati renuntat la acest nume, asa cum s-a intamplat, de exemplu, cu casa de avocatura a senatorului Dan Sova, care s-a scos de pe firmament?

Potrivit legii si statutului profesiei de avocat, in denumirea societatii civile de avocati trebuie sa figureze numele a minimum doi asociati, in stituatia in care unul dintre asociati al carui nume figureaza in denumirea societatii, isi pierde aceasta calitate, cu acordul sau numele sau poate fi pastrat in denumirea societatii. Este situatia care s-a petrecut in cadrul ZRP a carei denumire era cotata de catre anuarele internationale de avocati, avea notorietate dobandita prin efortul de branding si marketing si care reprezenta o recunoastere internationala a valorii societatii in sine, deopotriva cu cea a unora dintre avocatii ei, care fac parte din aceasta societate. In prezent, dupa redobandirea calitatii de avocat compatibil, domnul avocat Catalin Predoiu si-a infiintat un cabinet individual de avocatura in cadrul Baroului Bucuresti, denumit „Catalin Marian Predoiu”, mentinandu-si acordul de pastrare a numelui Predoiu si in cadrul ZRP.

Credeti ca la aceasta ora in avocatura ar trebui sa aiba loc o schimbare de atitudine fata de avocatii tineri, stagiari, care si acum se confrunta cu probleme ce tin de salarizare?

Intotdeauna inceputul profesiei este dificil, din pacate chiar independent de valoarea profesionala, pentru ca primii pasi sunt intotdeauna cei mai grei. Cu atat mai mult, aceasta dificultate se manifesta cand exista o mare oferta a profesiei, respectiv mii de avocati stagiari, care isi cauta un maestru sau o forma de exercitare a profesiei in cadrul careia sa debuteze. Fenomenul este explicabil prin miile de licentiati in Drept care, anual, maresc aceasta oferta.

Multi avocati blameaza zeciuiala care se practica la barou. De ce este nevoie sa se plateasca acel 10 la suta din incasari/ori suma minima de catre fiecare avocat membru? Ce ofera baroul in schimbul acestor bani? La ce sunt ei folositi?

Baroul are extrem de multe obligatii de indeplinit fata de avocati si ele trebuie sustinute din punct de vedere financiar. Cat timp singurele venituri sunt obtinute din cotizatiile membrilor si nu se vor diversifica sursele de venit, aceasta situatie va dainui. In acelasi timp, apare uneori ciudat ca avocati care pretind ca nu realizeaza venituri continua sa exercite profesia de avocat, in loc sa se reprofileze catre alte profesii juridice, cum ar fi cea de consilier juridic, care le confera un venit sigur lunar. Profesia nu impiedica pe nimeni sa devina avocat nelimitand numarul celor care se pot prezinta la examen si neorganizand concursuri. In acelasi timp insa, modul de a realiza venituri si a desfasura activitatea de avocat nu poate intra in preocuparile barorului decat intr-o mica masura, respectiv asigurarea infrastrucutrii necesare functionarii ca avocat si pregatirea profesionala. Nu este neobisnuit ca avocati cu o deosebita pregatire profesionala sa intampine reale dificultati in realizarea veniturilor, in timp ce alti avocati inferiori ca pregatire sa aiba o deosebita situatie financiara. Explicatia e simpla, veniturile se realizeaza din onorarii, onorarile sunt platite de clienti, iar criteriile potrivit carora clientii isi aleg avocatii nu tin intodeauna de valoarea profesionala. Sau altfel spus, fiecare client are avocatul pe care il merita.

Care sunt cele mai importante cauze castigate in ultima perioada de Casa de avocatura pe care o reprezentati? In ce priveste arbitrajul comercial international, cate victorii ati avut?

Nu va pot da detalii privind numele clientilor, nici macar valoarea litigiilor, ele sunt insa facute public in limita permisa de catre legislatia profesionala. Dificultatea unui litigiu nu trebuie masurata in raport de valoarea obiectului sau sau de numele partilor. Se intampla frecvent ca dosare aparent de mica importanta sa ridice probleme de drept extrem de dificile si delicate, fiind de pilda greu sa rezolvi un litigiu privind un retract litigios comparativ cu o actiune in pretentii pentru neplata unor facturi care se poate ridica la mai multe milioane de euro.

Cu ce sunt mai presus instantele europene fata de cele romanesti?

Fara a subscrie acestei concluzii fara rezerve, as reformula-o spunand ca o instanta romaneasca care ar avea sansa sa functioneze in conditiile in care functioneaza o instanta straina, cu siguranta ar fi mai performanta.

Ce instrumente considerati ca trebuie ultilizate pentru ca imaginea avocatilor sa fie imbunatatita in conditiile in care exista tot mai multe cauzuri de avocati trimisi in judecata pentru fapte de coruptie?

Forta profesiei de a lupta impotriva fenomenelor negative, indiferent ca ele nu reprezinta un numar semnificativ este data de determinarea cu care cei care conduc profesia si ma refer in principal la consiliile barourilor si la decani, de a asigura un climat de moralitate si competenta in randul profesiei. Trebuie sa recunosc ca primul reflex al unui avocat cand e chemat intr-o calitate oficiala de exemplu membru al unei comisii de disciplina, sa analizeze si sa hotarasca comportamentul unui confrate este de a fi ingaduitor si de a incerca sa atenueze posibilele consecinte negative. E un punct de vedere pe care l-am impartasit si eu o vreme pana la momentul la care am realizat ca atitutdinea corecta este de a igieniza profesia, sanctionand uneori pana la excludere pe acei putini colegi ai nostri care nu inteleg sa aiba un comportament adecvat si care atrag reactii de oprobiu si repros din partea societatii. Acoperirea unei culpe grave nu face decat sa perpetueze o stare de indisciplina si sa rastalmaceasca in timp criteriile sanatoase de performanta si moralitate ale unei profesii care concura in mod direct la realizarea Justitiei.

Cum vedeti evolutia profesiilor juridice in Romania?

O Justitie performanta indreptata cat mai apropae de adevar nu se poate realiza decat intr-un mediu concertat, prin care toti cei care participa la realizarea scopului comun: magistrati, avocati, notari, executori, grefieri, personal auxiliar, fac parte din profesii corect reglementate in care exista standarte profesionale, un inalt grad de moralitate si de disciplina auto-inteleasa. Restructurarea si reforma trebuie sa caracterizeze fiecare dintre profesiile juridice, trebuie sa se realizeze dupa standarte si criterii comune, fara a se crea false si inutile adversitati. Cred ca o pregatire comuna a celor ce activeaza in spatiul judiciar, care sa se sprijine pe un examen comun pentru a dobandi calitatea de avocat, magistrat, notar etc, precum si posibilitatea de a deveni membru al unei alte profesii judiciare de catre acesti participanti ar putea constitui premisa evolutiei sistemului judiciar roman spre performanta si o noua calitate. Pregatirea comuna este garantia intelegerii ca scopul propus de toate profesiile juridice este acelasi, ca niciun profesionist nu trebuie sa fie mai presus de altul prin functia pe care o ocupa.