sa intelegem ca dl avocat nu avea nici o problema cu aceste regulamente cind era judecator militar insa acum a descoperit aceste vicii. pe cale de consecinta, ptr militarii ale caror sanctiuni date in temeiul acestor regulamente (sau cele de dinainte, deoarece toate au acelasi regim) au fost pastrate de catre instanta militara s-au facut erori judiciare, unele chiar de catre"maestrul" de astazi? sau atunci avea dreptate ca judecator si acum bate cimpii si sii face reclama pe spinarea pifanului ala amarit care se crede Tudor Vladimirescu?

Domnia Sa, D-l Maxu stie sau ar trebui sa stie, urmatoarele: -Instantele militare erau/sunt specializate in judecarea infractiunilor savarsite de catre militari incat, ele aplicau dispozitiile legii penale si/sau ale legii civile. Sanctiunile erau/sunt penale nu disciplinare. -Speta de fata este/va fi data in competenta instantelor de contencios administrativ.Numai in fata acestora se transeaza chesiunile privitoare la Regulamente ca acte administrative. -Romania nu ar mai fi un stat de drept daca si-ar insusi punctul Dumneavoastra de vedere dupa care, "pifanul ala amarat" n- ar avea dreptul la aparare. -In fine, stiti ca postarile Dumneavoastra tradeaza studii cu totul incerte dar un serviciu (n-am gasit alt cuvant) bine platit. Si punctum!

Satana, avocat al ingerilor ? Retro !

tot respectul pentru omul, magistratul si avocatul Ion Panaitescu. ati avea multe de invatat, voi, care postati numai tampenii. Omul stie ce spune. si bravo pentru probono!

Regulamentul militar este un act administrativ cu caracter militar. Este un act administrativ de autoritate, cu caracter normativ, si care trebuie sa indeplineasca niste sau anumitecerinte de legalitate, una dintre aceste cerinte fiind aceea ca actul sa fie adoptat sau emis in forma specifica actelor administrative si cu respectarea procedurii si a normelor de tehnica legislativa prevazute de lege, in cazul nostru de Legea nr. 24 din 2000. PUBLICAREA actelor administrative reprezinta operatiunea prin care acestea sunt aduse la cunostinta publica : afisarea la sediul organului administrativ, publicarea in presa locala, centrala, in Monitorul Oficial al Romaniei, sau in monitoarele locale, etc. Ca exceptie, articolul 108 alineatul 4 din Constitutia Romaniei, republicata, si articolul 28 - astazi articolul 45 - din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 50/ 2005 ( abrogata ) - astazi H.G. nr.561 din 2009 ( in speta trebuie cautat in articolul 45 din HG 561 / 2009 la ora actuala ) actele cu caracter normativ, care au ca obiect reglementari din sectorul de Aparare, ordine publica si siguranta nationala nu se publica, ci se comunica numai institutiilor interesate. Legea 24 / 2000 cu modificarile si completarile ulterioare, repulicata, in articolul sau 11 arata ca actele normative sunt supuse publicarii si precizeaza si care sunt actele exceptate de la publicare. Cu privire la Regulamentul militar in cauza, in chestiune, acesta a fost aprobat prin Ordinul ministerului Apararii. Atat ordinul ministrului apararii - este vorba de ordinul ministrului apararii si nu de ministerul apararii - cat si regulamentul in sine pe care ordinul l-a aprobat - sunt acte administrative de autoritate, normative si cu caracter militar. Actele ministrilor sunt acte administrative, ele sunt ordinele si instructiunile, voi reveni putin asupra lor, - intrucat ministerele fac parte din Administratia publica, sunt organe ale Administratiei publice, iar ministerul Apararii Nationale este si el tot un minister, chiar asa se si numeste minister. Toate ministerele, impreuna cu alte organe, alcatuiesc Administratia publica.

Regulamentul militar este un act administrativ cu caracter militar. Este un act administrativ de autoritate, cu caracter normativ, si care trebuie sa indeplineasca niste sau anumitecerinte de legalitate, una dintre aceste cerinte fiind aceea ca actul sa fie adoptat sau emis in forma specifica actelor administrative si cu respectarea procedurii si a normelor de tehnica legislativa prevazute de lege, in cazul nostru de Legea nr. 24 din 2000. PUBLICAREA actelor administrative reprezinta operatiunea prin care acestea sunt aduse la cunostinta publica : afisarea la sediul organului administrativ, publicarea in presa locala, centrala, in Monitorul Oficial al Romaniei, sau in monitoarele locale, etc. Ca exceptie, articolul 108 alineatul 4 din Constitutia Romaniei, republicata, si articolul 28 - astazi articolul 45 - din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 50/ 2005 ( abrogata ) - astazi H.G. nr.561 din 2009 ( in speta trebuie cautat in articolul 45 din HG 561 / 2009 la ora actuala ) actele cu caracter normativ, care au ca obiect reglementari din sectorul de Aparare, ordine publica si siguranta nationala nu se publica, ci se comunica numai institutiilor interesate. Legea 24 / 2000 cu modificarile si completarile ulterioare, repulicata, in articolul sau 11 arata ca actele normative sunt supuse publicarii si precizeaza si care sunt actele exceptate de la publicare. Cu privire la Regulamentul militar in cauza, in chestiune, acesta a fost aprobat prin Ordinul ministerului Apararii. Atat ordinul ministrului apararii - este vorba de ordinul ministrului apararii si nu de ministerul apararii - cat si regulamentul in sine pe care ordinul l-a aprobat - sunt acte administrative de autoritate, normative si cu caracter militar. Actele ministrilor sunt acte administrative, ele sunt ordinele si instructiunile, voi reveni putin asupra lor, - intrucat ministerele fac parte din Administratia publica, sunt organe ale Administratiei publice, iar ministerul Apararii Nationale este si el tot un minister, chiar asa se si numeste minister. Toate ministerele, impreuna cu alte organe, alcatuiesc Administratia publica.

Legea 24 din 2000, astfel cum a fost ea republicata, ne arata in articolul sau 11 : http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=662 " Publicarea actelor normative Art. 11 (1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei: a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii; b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate. (3) Legile se publica imediat dupa promulgare, insotite de actul prin care au fost promulgate. Celelalte acte cu caracter normativ, adoptate de Parlament, se publica sub semnatura presedintilor celor doua Camere. (4) Ordonantele si hotararile Guvernului se publica numai dupa ce au fost semnate de primul-ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia sa le puna in executare. (5) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de emitent. " Daca ne uitam in Regulamentul aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 561 / 2009, vom vedea care sunt actele care sunt exceptate de la publicare, de preferinta sa ne uitam in articolul 45 :

HG nr. 561 din 2009 Regulamentul si articolul sau 45 litera ( e ) se gaseste pe pagina Ministerului Justitiei, anume pe Portalul de Legislatie de pe pagina web oficiala a Ministerului Justitiei, si Regulamentul in chestiune este redat in intregime, este publicat cuprinsul, continutul sau : http://legislatie.just.ro/Document.aspx# Aici trebuie sa vezi si sa citesti care sunt actele care nu se publica, adica in articolul 45 litera ( e ), se vede ca in cuprinsul sau articolul face trimitere si la Legea 182 din 2002 care se poate consulta si ea, inclusiv pe pagina sau repertoriul legislativ al Camerei Deputatilor, un site legislativ foarte bun, insa in ultimii ani nu este prea bine tinut la zi, sau nu publica textul tuturor actelor normative, din nefericire.

Legea 182 din 2002 asa cum este textul legii publicat in Repertoriul Legislativ al Camerei Deputatilor, in aceasta lege sa ne uitam mai ale la articolele la care se refera articolul 45 litera ( e ) din Regulamentul ( are un titlu mai lung ) aprobat prin HG 561 / 2009, cu alte cuvinte in Legea 182 din 2002 eu trebuie sa urmaresc anumite articole la nivel de continut si anume : articolul 2 ( 2 ), 15 ( literele e, si f ), 17 in mod special - 18, 23, 31 (1 ). Articolul 17 in mod special este de interes deoarece ne arata care sunt informatiile clasificate. Daca stim care sunt informatiile clasificate, atunci stim ca acestea nu se publica. Toate informatiile care nu sunt cuprinse in articolul acesta 17 al Legii 182 din 2002 sunt informatii care nu sunt clasificate si pentru care exista obligatia publicarii in Monitorul Oficial. Si acum sa vedem continutul articolul 17 despre care vorbim : " Art. 17. - În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la: a) sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare; b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate; c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora; d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională; g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii; h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat; i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat; j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat; k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României; l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare; m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat; n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie. " . Daca ne uitam cu atentie, nu gasim niciun REGULAMENT pe aici. In fine, daca cineva il gaseste, poate semnala.

Am uitat sa indic link-ul catre textul Legii 182 / 2002 si anume : http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame. Cel mai usor se cauta un act normativ in Repertoriul Legislativ al Camerei Deputatilor folosind Indexul Cronologic, pe ani adica. Daca nu vreau sa folosesc Camera Deputatilor prin al sau Repertoriu Legislativ pentru a gasi un AN ( act normativ ), atunci pot folosi portalul de legislatie al ministerului justitiei la adreasa urmatoare : http://legislatie.just.ro . Am spus ca voi reveni la actele ministrilor, acte administrative. Cu privire la Actele Ministrilor putem spune ca : " Este necesar sa distingem intre activitatea desfasurata si actele, la adoptarea carora ministrii participa in calitate de membri ai Guvernului, pe de o parte, si, activitatea desfasurata si actele pe care ministrii le emit in calitatea lor de sefi ai ministerelor pe care ei le conduc. Astfel, in calitatea lor de membri ai Guvernului, ministrii participa la adoptarea tuturor actelor politice si juridice, ale Guvernului, in timp ce, in calitatea lor de sefi ai ministerelor pe care ei le conduc, ei vor emite actele administrative prevazute de lege pentru indeplinirea atributiilor lor. Potrivit dispozitiilor articolului 46 alineatul 3 din Legea nr. 90 / 2001 privind organizarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, in exercitarea atributiilor ce le revin, ministrii emit, in conditiile legii, ORDINE si INSTRUCTIUNI. " Vom face o paralela, adica o comparatie, intre Instructiuni si Ordine, si sa avem rabdare sa citim totul, pana la capat pentru a putea intelege pe deplin. " Instructiunile sunt acte administrative cu caracter normativ, in timp ce ORDINELE sunt, de regula - DAR NU NUMAI -, acte administrative cu caracter individual, asa cum rezulta din dispozitiile art. 26 din Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG 50 / 2005 - ( acesta este abrogat la ora prezenta, adica pe 17 feb 2012 si trebuie sa ne raportam la HG nr. 561 / 2009 in vigoare azi in locul HG 50/ 2005 - totusi cursul de drept administrativ a mentionat HG 50/ 2005 si de aceea ma raportez la el ) - , potrivit carora ORDINELE cu caracter normativ, Instructiunile, si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ai celorlalte organe de specialitate ale Administratiei publice centrale, precum si cele ale prefectilor, se emit pe baza si in executarea legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului. In conformitate cu disp.art.10 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, si ale art.27 din Regulamentul mentionat, toate ordinele, instructiunile si alte asemenea acte cu caracter normativ se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, dupa obtinerea avizului Ministerului Justitiei. Potrivit art.46 ( 3 ) din Legea 90 / 2001, ministrii emit Ordine si Instructiuni pentru exercitarea atributiilor pe care ei le au, dar in realitate, actele administrative emise de ei, sunt mult mai multe. ORDINELE : asa cum am amintit deja, sunt, de regula, acte administrative cu caracter individual si sunt emise de ministri pentru executarea in concret a prevederilor legale, adica ale legii, in sens larg. Acestea produc efecte fata de o singura persoana, precum sunt ordinele de numire a unui functionar public, spre exemplu, intr-o functie publica de executie sau de conducere, ori de inalt functionar public, ori pentru eliberarea unor avize, sau pentru aprobarea unor bugete de venituri si cheltuieli pentru unitatile subordonate. O A DOUA CATEGORIE DE ORDINE este aceea a ORDINELOR care au CARACTERUL unor acte administrative NORMATIVE, emise de ministri pentru organizarea executarii prevederilor legale, care produc efecte juridice asupra tuturor persoanelor fizice si juridice care intra sub incidenta lor. PRACTICA ministeriala a impus si o A TREIA CATEGORIE de ordine : ORDINELE prin care se aproba REGULAMENTE, reglementari, nomenclatoare, reguli, cerinte tehnice, norme tehnice, norme, criterii, norme metodologice, proceduri, metodologii, precizari, instructiuni, etc. Exista si ORDINE prin care ministrii aproba diverse instructiuni, ce se regasesc in cazul tuturor ministerelor, desi, potrivit prevederilor actelor normative privind organizarea ministerelor, ordinele si instructiunile sunt doua categorii de acte administrative puse la dispozitia ministrilor, ca instrumente juridice distincte, pentru realizarea atributiilor conferite legal. [ ... ] REGULAMENTELE sunt ACTE ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE CU CARACTER NORMATIV care se aproba, de regula, prin ORDIN al MINISTRILOR, asa cum am precizat mai sus, dar sunt emise si ca act administrativ de sine statator asa cum este spre exemplu ( sa dam un exemplu pentru regulamentul de sine statator si anume ) : Regulamentul nr. 15 din 29 mai 2002 privind operatiunile cu titlurile de Stat, emis de ministrul Finantelor Publice. " Si aici avem si alte exemple, dar nu le voi mentiona. Mai interesante sunt niste fraze pe care le-am desprins din cursul privind protectia drepturior omului si voi specifica cateva fraze foarte interesante si utile privind drepturile omului. Extrasul privind ordinele si instructinile si regulamentele este un fragment din Cursul de Drept Administrativ si Stiinta Administratiei, cursul meu din anii facultatii, un curs foarte bun scris si tinut la catedra de Profesorul Emanuel ALBU, un profesor si subliniez, un cadru didactic, pentru a spune DIDACTIC, cu vocatie speciala pentru a PREDA si mai mult pentru a ne preda DREPT ADMINISTRATIV, pentru a ne explica pe larg si precis ce inseamna ADMINISTRATIE, ADMINISTRATIE PUBLICA, SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE, ACTUL ADMINISTRATIV, CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ( disciplina de anul IV, an terminal, dreptul contenciosului administrativ ) ( dreptul administrativ, disciplina de anul II ). Iata, Profesorul Emanuel ALBU a avut o contributie importanta pentru a ne explica notiunile din dreptul administrativ, el ne-a vorbit si despre functia publica si functionarul public, Legea 188 / 1999 privind Statutul functionarului - aici ar fi de amintit si cu privire poate chiar la militari - este un profesor cu care la catedra, noi, studentii chiar am avut o sansa, un mare noroc, sunt notiuni pretentioase acestea ale dreptului administrativ si pot intelege ca daca nu ai avut un profesor ca dl Albu se poate intampla sa nu le fi inteles in faculte si ma gandesc aici la DL MAXU08. Cat il priveste prof. Albu nu ar intuit din partea mea aceste consideratii cu privire la cursul scris si predat de el intrucat eram intotdeauna destul de atenta si doritoare sa inteleg, dar urmaream si sa am note mari, ceea ce au aflat multi profesori de la mine in mod direct, vreau sa stiu, dar vreau si nota mare, cam asa au aflat in cei 4 ani der Drept despre mine, cartea sau manualul de care vorbesc este publicat in anul 2005 ( anul meu de drept administrativ a fost 2006-2007) in 2 volume, acesta e volumul I, sau Partea I, cu coperti albastre, Editura Fundatiei Romania de Maine, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de drept si administratie publica, Bucuresti " Drept Administrativ si Stiinta Administratiei ", il recomand cu caldura, volumul sau partea a II -a are coperti mov si e publicat in 2006 , dar probabil au fost republicate si actualizate.

Cu privire la drepturile omului si la Protectia drepturilor omului in dreptul international contemporan, este un curs, tot din anii facultatii, si voi mentiona cateva fraze, pasaje care sunt interesante si pot fi in legatura, sau pot da de gandit cu privire la drepturile pe care le au oamenii, si militarii, si sper sa nu uit sa revin si la Legea 188 / 1999, lege romaneasca, in cursul de drept administrativ al profesorului Albu am deschis la drepturile si obligatiile functionarilor publici. Pana atunci, sa vedem cateva extrase, fraze care privesc drepturile omului. Astfel, sa incep : in Declaratia drepturilor omuluui si cetateanului din anul 1789, franceza, care figureaza in Preambulul Constitutiei celei de-a V-a Republici Franceze din 1958 si in vigoare astazi, articolul sau 2 spune ca : " Scopul oricarei asociatii politice este pastrarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt : libertatea, proprietatea, siguranta si REZISTENTA LA OPRESIUNE ". Documentele americane proclama ca oamenii sunt egali si au drepturi inalienabile, intre care cele la viata, libertate si URMARIREA FERICIRII. In capitolul sau IV, Cursul meu trateaza despre DREPTURI CIVILE SI POLITICE si se raporteaza la, in special, Pactul International adoptat prin rezolutia Adunarii generale 2200 A ( XXI ) din 16 decembrie 1966 la New-York, sau Pactul de la New-York, unul din cele doua, al doilea privind drepturile economice si sociale, la CEDO sau Conventia Europeana din 159, la Conventia Americana din 1969 si la Conventia Africana din 1981, care sunt principalele documente juridice internationale, izvoare ale normelor care prevad drepturi civile si politice - contin, de asemenea si o serie de prevederi de ordin general, care determina sfera aplicarii acestor drepturi, principalele obligatii ale Statelor, si cadrul de ansamblu al aplicarii lor. Cursul ne spune ca in prevederile Pactului amintit nu se face o distinctie in doua categorii de drepturi, si niciunul din drepturile enuntate in Pact nu este denumit civil sau politic. Nu exista o distinctie clara intre drepturi civile si politice, o impartire a lor in cele doua categorii. Pactul care foloseste cele doua categorii nu le defineste si nu le separa in niciun fel ; COMITETUL DREPTURILOR OMULUI nu a facut asemenea categorisiri in activitatea sa curenta sau in Comentariile sale ( - nota : foarte importante Comentariile Comitetului ! ). [ ... ] Despre OBLIGATIILE STATELOR : Constatam ca Pactul international, ca si Conventiile Regionale ( CEDO , ...) afirma in general ca fiecare persoana, sau fiecare cetatean are dreptul, toate persoanele au dreptul, sau ca nimeni nu va face obiectul unei conduite interzise in mod expres. Obligatiile Statelor sunt enuntate in prevederi generale care acopera ansamblul drepturilor si libertatilor. Astfel, Statele sunt obligate, potrivit Pactului International, sa respecte si sa asigure aceste drepturi. Conventia Europeana - CEDO - angajeaza Statele parti sa asigure oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor, drepturile si libertatile pe care le enunta. Obligatia de a respecta drepturile si libertatile omului inseamna a nu incalca aceste drepturi si libertati, a nu intreprinde nimic in acest scop ; aceasta se refera la orice masura sau actiune a Guvernului, a oricarei autoritati si a oricarui oficial, la orice nivel de guvernare. Obligatia de a asigura include obligatia de a respecta, dar are o sfera substantial mai alerga ; ea implica indatorirea Statului de a lua toate masurile necesare pentru a permite persoanelor sa beneficieze de drepturile garantate, ori sa le exercite, de a crea conditiile concrete cerute, sau de a inaltura obstacolele, fie din partea autoritatilor, fie din partea altor persoane. Obligatia de a recunoaste anumite drepturi vizeaza fenomene sociale - reuniune, familie, societate - pe care normele de drept le consfintesc, dandu-le protectia legala ; obligatia de protectie in aceste domenii are un continut mult mai larg, chiar mai larg decat obligatia de asigurare ; nu este vorba numai de a elimina obstacolele, ci de a crea conditii economice si sociale in multiple domenii, care sa permita o dezvoltare normala, sub toate aspectele, a copiilor, si o evolutie normala a familiei. Cea mai importanta obligatie - atat pentru respecta, cat si pentru a asigura beneficiul si exercitarea drepturilor si libertatilor omului - este adoptarea legilor care sa prevada cat mai explicit aceste drepturi si libertati, si obligatiile corespunzatoare. In acest sens, Pactul international, ca si documentele pentru regiunea americana si regiunea africana, cer Statelor parti sa adopte masurile legislative, si alte masuri necesare, pentru a da efect drepturlor inscrise in aceste documente. In afara de obligatia de a adopta legi, Statele trebuie sa adopte si masuri de ordin administrativ, organizatoric si alte masuri, ca, de exemplu, sa imbunatateasca administrarea jurisdictiei penale, sa isi disciplineze functionarii, sa asigure functionarea corecta a serviciilor de imigrare, sa permita un acces mai laerg al publicului la locuri de adunare publica, la exprimare ; sa ia orice masuri impotriva interventiei private, care ar restrange exercitiul unor drepturi, de exemplu, a dreptului la vot, sau a altor dreputri privind participarea la treburile publice. O alta obligatie de orgin general a Statelor, in legatura cu drepturile civile si politice, este de a asigura persoanelor ale caror drepturi sunt incalcate, recursuri efective, indiferent daca, incalcarea este comisa de persoane care actioneaza in calitate oficiala, sau de alte persoane ; Statele trebuie sa asigur ca drepturile persoanelor care exercita asemenea recursuri, vor fi determinate de autoritati judiciare, administrative sau legislative, sau de orice alte autoritati competente potrivit sistemului lor juridic, sa promoveze posibilitatile recursului in Justitie, si sa puna in aplicare asemenea recursuri. O alta fraza interesanta am extras-o din sectiunea care trateaza despre " Posibilitatea unor derogari ", si anume : " Conventia impotriva torturii sau altor tratamente ori pedepse crude, inumane sau degradante din 1984, si Conventia Internationala similara din anul 1985, prevad, de asemenea, ca nicio imprejurare exceptionala, fie stare de razboi, sau amenintare cu razboiul, instabilitate politica interna sau orice alt pericol public, nu poate fi invocata ca justificare a torturii, ca de altfel, nici ordinul unui ofiter superior, sau ordinul unei autoritati publice. majoritatea acestor drepturi sunt considerate atat de importante, incat ele trebuie protejate si in timp de pericol public exceptional. Deoarece, Statele nu pot deroga de la aceste drepturi nici in caz de pericol public, prin masuri interne, se considera ca ele nu pot deroga nici prin acorduri intre ele, ceea ce inseamna ca normele respective au caracter imperativ in dreptul international contemporan. CLAUZELE NEDISCRIMINATORII : Tot ca dispozitii generale, Pactul international si Conventiile regionale prevad ca toate persoanele se vor bucura de drepturile prevazute fara nicio discriminare pe baza de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, origina nationala sau sociala, avere, nastere, sau orice alt statut ; Conventia europeana cadauga drept motiv, care nu justifica discriminarea, apartenenta la o minoritate nationala, iar Conventia americana, referirea expresa la situatia economica. [...] In ce priveste dreptul la libertate si securitatea persoanei : Pactul international prevede ca nimeni nu va fi supus arestului sau detentiei ARBITRARE, si nu va fi lipsit de libertate, decat pentru ratiuni, si in conformitate cu proceduri stabilite de lege. [ ... ] Atat Pactul international, cat si Conventiile regionale, prevad interzicerea torturii si a tratementelor sau a pedepselor crude, inumane ori degradante : se prevede ca, in mod deosebit, nimeni nu va fi supus fara consimtamantul sau, unor experiente medicale sau stiintifice. [...] Comitetul Drepturilor Omului a reafirmat necesitatea de a adopta legi care sa pedepseasca tortura si pedepsele sau tratamentele interzise, indiferent daca ele sunt comise de functionarii publici, de alte persoane actionand ca atare, sau de persoane particulare, pe toti cei care incurajeaza, ordona, tolereaza sau comit asemenea acte, si de a excepta de la raspundere PERSOANELE care refuza sa se supuna unor asemenea ORDINE. Se subliniaza necesitatea unor recursuri, care sa faca obiectul anchetei rapide si impartiale, ca si inadmisibilitatea AMINISTIEI, care ar priva persoanele de dreptul la un recurs util impotriva actelor de tortura, inclusiv la indemnizatie. - voi continua -

- in continuarea ideilor de mai sus care privesc drepturile omului - : " Obiectivul urmarit prin normele care privesc drepturile si libertatile omului este de a atinge cel mai inalt grad de aplicare posibil, in fiecare din Statele parti, si nu de a reduce drepturile omului la nivele minime de aplicare, daca unul sau altul din State se situeaza la un asemenea nivel redus. INDIVIZIBILITATEA DREPTURILOR OMULUI : o trasatura a evolutiei dreptului international in domeniul drepturilor omului este abordarea GLOBALA a drepturilor omului, in ansamblul lor, cuprinzand toate categoriile de drepturi si libertati. Pornind de la caracterul universal al drepturilor omului, precum si de la legatura care exista intre diferitele drepturi si libertati, dreptul international contemporan le trateaza ca pe un tot, atat din punctul de vedere al continutului lor, cat si al masurilor pe care Statele trebuie sa le adopte in acest scop. Astfel, Carta Natiunilor Unite, declaratia Universala drepturilor omului ( 1948 ), si Pactele drepturilor omului se refera la ansamblul drepturilor omului. Aceeasi conceptie e proprie Conventiei din 1965 cu privire la eliminarea oricaror forme de discriminare rasiala, Conventiei pentru eliminarea discriminarilor fata de femei, si Conventiei asupra drepturilor copilului din 1991. [...] In acelasi sens, Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare, adoptata la 4 decembrie 1986, prevede ca toate drepturile omului si toate libertatile fundamentel sunt INDIVIZIBILE si INTERDEPENDENTE ; infaptuirea, promovarea si protectia drepturilor civile, politice, economice, sociale si culturale trebuie sa se bucure de o atentie egala si sa fie tratate cu egala urgenta. Declaratia porneste, asa cum se arata in Preambulul sau, de la conceptia conform careia, promovarea, respectarea si beneficiul anumitor drepturi si libertati nu pot justifica negarea altor drepturi si libertati. Principiul indivizibilitatii si interdependentei drepturilor omului se afla in centrul filozofiei reglementarilor internationale asupra drepturilor omului. Este general recunoscuta legatura indestructibila care exista intre drepturile economice, sociale si culturale, pe de o parte, si drepturile civile si politice, de pe alta parte. In acest sens, Conferinta de la Teheran din 1968 asupra drepturilor omului declara ca : " Drepturile politice, in zilele noastre, fara drepturi sociale, ca si justitia conform legii, fara justitie sociala, si democratia politica fara democratie economica, nu mai au niciun sens real ". La randul ei, Conferinta mondiala de la Viena, din iunie 1993, asupra drepturilor omului declara ca : " existenta unei saracii extreme larg raspandite, impiedica exercitarea deplina si efectiva a drepturilor omului " - ...

.... " In consecinta, drepturile si libertatile omului sunt concepute intr-o stransa legatura cu indatoririle fiecarei persoane fata de semenii sai, si fata de comunitatea din care face parte, cu respectarea drepturilor si libertatilor similare ale altor persoane, chiar daca obligatiile persoanei nu au fost enuntate in niciun document, considerandu-se inutil sau dificil a o face. Aceasta decurge din faptul ca, reglementarile internationale exclud infaptuirea drepturilor unor persoane, in dauna sau cu sacrificarea exercitarii drepturilor de catre alte persoane. [... ] Potrivit unor conceptii, si mai ales practici, care au dominat viata politica in Estul Europei in ultimii 50 de ani, s-a acordat prioritate societatii concepute ca un ansamblu abstract, fata de persoana umana, si respectiv unor precepte cu caracter teoretic-ideologic, fata de drepturile si libertatile persoanei. S-a incercat astfel, justificarea unor restrictii si limitari importante, uneori duse la extrem, aduse unor drepturi si libertati, mai ale celor politice. In numele unor interese generale, definite abstract, pe baze ideologice, adesea indepartate de interesele imediate ale oamenilor, s-a ajuns la sacrificarea unor drepturi si libertati inerente demnitatii umane. In virtutea altor teorii si teze, se incearca a opune omul societatii din care el face parte, in sensul ca el ar avea drepturi absolute si niciun fel de indatoriri fata de societate. Drepturile omului, mai bine zis ale unor persoane, ar trebuie realizate indiferent ce consecinte au asupra drepturilor celorlaltor persoane, asupra societatii respective in ansamblul ei. ACESTE TEZE SI TEORII nu corespund sensului reglementarilor internationale, care nu acorda preeminenta unei societati abstracte, fata de om, si nici nu contrapun drepturile omului, drepturilor celorlaltor persoane, sau valorilor general-umane ale societatii, cautand, dimpotriva, armonizarea lor. In DREPTUL INTERNATIONAL CONTEMPORAN, omului i se acorda drepturi si libertati PER SE, CARE NU SE SUBORDONEAZA UNOR VALORI ABSTRACTE ALE SOCIETATII ; in acelasi timp, omul este considerat nu in mod izolat, caci el nu traieste izolat, ci ca membru al unei comunitati umane, al unui popor ; numai in acest cadru, personalitatea sa se dezvolta si infloreste ; el nu poate sa-si exercite drepturile si libertatile impotriva altor persoane, a intereselor de ordin general ale comunitatii din care el face parte. [ ... ] Drepturilor si intereselor legitime ale persoanei le sunt asociate limite si responsabilitati, intr-un sistem echilibrat, menit sa asigure o relatie armonioase intre individ si societate. Orice incercare de a deforma acest raport, duce in mod direct, ori la restrangerea drepturilor omului, ori la inegalitati intre oameni, in fapt, la incalcarea drepturilor si libertatilor unor membri ai societatii de catre altii, sau in favoarea acestora din urma, chiar daca legea egalitatea in drepturi si obligatii pentru toti. In fond, documentele internationale privind drepturile omului, consacra ceea ce se prezinta ca fiind conceptul de SOCIETATE CIVILA, ( iata, cineva intr-o emisiune la TVR, " Judeca Tu ", intreba ce este in fond, societatea civila, cum poate ea fi definita ? ), in care CETATENII, STATUL, ASOCIATIILE de tot felul intra in relatii de interdependenta, isi pot limita si controla RECIPROC actiunile, in care cetatenii pot sa isi revendice drepturile lezate de Stat sau de alti factori politici, economici, sociali, culturali, ca un proces normal al vietii sociale, ceea ce in ultima instanta repreznta esenta DEMOCRATIEI. Aceasta trasatura se exprima cel mai direct prin cerinta ca, la baza actiunii Statului si persoanelor in acest domeniu sa se afle, fara nicio exceptie legea, DESIGUR, CONFORMA CU DOCUMENTELE INTERNATIONALE ADOPTATE. "

Domnul avocat nu a acceptat un leu din partea mea, o cafea nu a acceptat sa-i platesc pentru deranjul de a veni de la Bucuresti, in conditiile in care drumurile erau blocate, in conditiile in care dansul are multe alte cauze de aparat, in conditiile in care nu mi-as fi permis niciodata sa angajez un avocat de talia Dansului.Este un OM,un GENERAL si un ROMAN, cum din pacate nu mai sunt multi in aceasta tara, dar atata timp cat mai exista OAMENI ca Domnul General Panaitescu,ROMANIA mai are o sansa.Cei care sar sa-l denigreze, nu cunosc, ONOAREA, DEMNITATEA, CORECTITUDINEA, IUBIREA fata de aproapele, decat din povestile altora.NU o sas-i pot multumi niciodata in aceasta viata Domnului General, pentru tot ce a facut pentru mine.LT.ALEXANDRU GHEORGHE

Salut ! Odata cu acest comentariu, semnat " Lt.Alexandru Gheorghe ", mi se pare ca lucrurile reintra in normal, ca situatia revine pe fagasul ei normal si firesc si comentariile neplacute incep sa dispara din peisaj, ne dorim ca viata sa fie una civilizata si armonioasa, si se poate acest lucru, asa cum, iata Romania ar fi cazul sa cunoasca poate pentru prima oara si sa fie, sa devina un adevarat Stat modern. Exista o clasificare a Statelor in cursul de Teoria generala a dreptului, cursul meu din facultate, da, da, am avut cursuri foarte frumoase si bine scrise, cele mai multe din ele asa au fost, altele au fost frumos scrise, dar, sa zicem ca ne doream sa dezvolte mai mult decat au facut-o. In orice caz, cursul sau manualul nostru de TGD, disciplina se mai numea, aceeasi disciplina, si Introducere in Drept, facea o clasificare a Statelor si m-a impresionat sa citesc si sa aflu ca exista si STATE UITATE, uitate de lume, uitate de Dumnezeu. O clasificare impresionanta, cum e sa fie un stat, daca mai poate fi numit stat, un stat, in fine, in fond o tara intreaga uitata de oameni si de noroc si de Dumnezeu ? Daca este trebuie sa fie foarte grav si ceva rau sa se fi intamplat, poate a slabit credinta oamenilor in Dumnezeu si El doreste ca ei sa se intoarca spre El, pentru ca Dumnezeu negresit ajuta omul care ii cere un ajutor, cu sufletul bun si curat. Cursul nostru din facultate a fost scris si tinut la catedra de un profesor, cadru didactic, si el general, astazi gradul lui se mai numeste inteleg chestor. Ceea ce ma impresioneaza negativ, este faptul de a vedea ca Administratia in Romania nu e impacata cu principiile Administratiei, si prin urmare cu principiul transperentei, unul dintre acestea, care vrea ca o institutie publica, o autoritate si de maniera generala orice institutie in activitatea ei sa fie transparenta. Am privit cu stupoare pe pagina oficiala a Ministerului Apararii Nationale si am vazut ca nu este prezentata, descrisa nici uniforma militara, pe arme, dar nici gradele militare nu sunt prezentate si explicate. Este un fapt trist, intrucat anii trec si tara se dezvolta foarte greu, incet, nesigur, tatonand, si cum s-ar spunea teoretic suntem un Stat de Drept, insa in practica suntem destul de uitati ca Stat pe pamant. De obicei, oamenii buni ar trebui sa fie urmati de cei cu instincte mai putin bune, insa traim vremuri in care numai instinctele urate, lipsta de educatie, de credinta, si dezechilibrele se propaga. Nu este de mirare, intr-un fel, pentru ca omul bun, are tendinta prea mare, sa stea la locul lui si sa nu se implice, iar cei rai au mereu gura mare si cand o deschid este prapad ce spun ei, in tot cazul, incepand de la un vocabular urat, care demonstreaza ca ei nu pot asimila educatia, pana la minciuna, infatuare, ignoranta cu care se mandresc, si mai nou exista si halucinatia, din motive diverse, exista tentatia mare la unii, spun la unii, a drogurilor, pentru ca ele ofera o placere de moment, pentru ca demult, demult, candva nu au fost interzise si in unele tari ele erau utilizate ca medicamente, mai ales pentru a combate durerea, ca analgezice adica, sigur, tentatia exista si azi exista tari pe glob care admit un mic consum, fixat prin lege mi se pare, de droguri, anumite droguri, eu asa stiam, dar situatia altor tari trebuie si ea serios documentata, si se mai si schimba in dinamica sociala, a nu se intelege ca e permis orice, pentru ca nu este, si acolo sunt pedepse pentru cei care traficheaza droguri ; apoi mai exista si delirul, halucinatia, si, din pacate se pare ca exista oameni care sunt tulburati mental si pe acest fond au tot felul de opinii si pareri sau afirmatii sau credinte care pot ridica semne de intrebare. Ne dorim deci vremuri in care calmul, pacea sa isi reintre in atribute, in rol. Instinctele urate manifestate, se transmit, ca si gandul, gandul se transmite, bun sau rau, frumos sau murdar, si starile emotionale se transmit, si exista mai ales, contaminarea. Societatea este din ce in ce mai dezorientata si multi nu si-au iesit inca in unele locuri si structuri din obiceiuri vechi, mi se pare ca multi traiesc dupa obiceiuri abolite odata cu 22 decembrie 1989, dupa credinte gresite si in umbra ignorantei, ori, ignoranta e mama tuturor viciilor si adica din cauza ei nu se intampla binele, ci, raul. Spuneam ca gradele militare si uniforma militara nu sunt infatisate pe pagina oficiala a Ministerului Apararii. Si asta este si trist, dar, iata, ca sa nu cadem in tristete sau disperare, si sa fim tonici, este si amuzant voi spune, si de ce ? Pentru ca, intr-o buna zi aflandu-ma la Biblioteca Franceza a Institutului Francez din Bucuresti, un institut deschis romanilor inca dinainte de al doilea razboi mondial, si oamenii, de toate varstele, femei si barbati, tineri si tinere, mai putin tineri sau tinere, mergeau acolo si ascultau Conferinte tinute pe temele cele mai diverse, sau la ocazii, evenimente culturale, acest institut are traditie la noi in Romania inca din vechi timpuri, acolo in dreptul rafturilor cu carti de Drept am gasit carti interesante, bune, si langa, carti de sociologie, politica, ei bine, o carte ne infatisa " Institutiile Frantei ", avea mai multe pagini, incepea cu notiuni de drept constitutional, pe intelesul cititorului si ne explica ca Franta e o republica, dar la alta pagina ne infatisa uniforma celor din fortele Jandarmeriei, Politiei, Armatei solului, aerului, apei, cu grade si ne explica gradele militare, ne arata precis ca ele sunt pe képi ( kepi - ceea ce un ofiter poarta pe cap, indiferent de arma, corpul de armata, etc. ), pe uniforma si in ce locuri anume si cum arata, toate sunt explicate si aratate simplu, precis, in detaliu, totul este la vedere si oamenii sunt mandri de viata lor franceza, pe vremuri Franta avea o Administratie careia i-a datorat puterea inclusiv economica si bunastarea, din pacate ultimii ani si la ei arata o decadenta, pentru ca, raul se transmite si suntem victimele celor de rea-credinta, ale scandalagiilor, ale celor care vor sa impiedica realizarea drepturilor semenilor lor prin orice mijloace si sub orice pretexte. Iata ceea ce nu am gasit si in Romania, Stat de Drept, pe pagina Ministerului Apararii, nimic despre uniforma militara, cea veche, si cea actuala, nici un Istoric al uniformei, al insemnelor militare. Interesant insa este ca in Codul Penal, exista o infractiune care sanctioneaza portul ilegal de uniforma sau insemne, de toate, de orice categorie, adica cand omul nu este ceea ce el personal spune ca este. ( Nu ce spun altii despre el ). Iata un punct slab pentru biata Romanica, pentru ca intr-un climat, altul decat de pace si civilizatie si dialog, este dificil sa nu apara conflicte, scandal, incalcari de drepturi de tot soiul, si totul cand porneste asa, se agraveaza, odata ce, cum spune expresia ' dracul isi vara coada ", in loc sa isi faca loc, splendida si din plin, Lumina lui Dumnezeu, multi prefera coada si copitele lui Mefisto care li se par mai gratioase. Da, deci sa retinem ca uniforma militara, gradele militare nu ne sunt aduse la cunostinta, noua, cetatenilor. In mod oficial. Iar, pe alta cale nici atat pentru ca presupun, ca este considerat un mare secret, sau poate ca nu e asa si exista un argument. DA, AI AVUT UN AVOCAT BUN. Mie mi-au placut, cand le-am vazut, notele sale scrise si le-am si salvat si aratat colegilor mei de facultate, cu placere o spun si repet, in anul intai de facultate, numai la drept si la Zi si la Bucuresti se spunea ca suntem nu mai putin de zece mii de colegi studenti inscrisi, si inscrierile au tinut pana pe la mijlocul lunii noiembrie 2005 in acel an de gratie. Era o placere sa vezi un amfiteatru plin de colegi, de toate varstele, tineri insa in suflet, daca nu si in varsta, entuziasti, si se creeaza o solidaritate intre colegi, fiecare punea in comun ce avea mai bun, unul umorul, altul indrazneala cand se putea si ea cazul, in niste limite, totusi, altul creativitatea, altul era mai descurcaret, au fost ani frumosi in care am vazut ca oamenii impreuna, odata ce sunt placuti, inteligenti si au un suflet frumos, pot trece prin viata si frumos si usor, sau mai usor. Acetea fiind spuse, la TGD l-am avut profesor, am scris, pe un general chestor, si rectorul academiei de politie alexandru ioan cuza, o academie pe care am gasit-o incuiata pe atunci, incuiata, dar plina de oameni care pot fi creativi, care au calitati, fiecare in viata are ceva bun de dat, de oferit, de pus in comun, si impreuna viata e mai simpla, agreabila, stabila, prieteni buni cei din academie, desi la inceput erau in garda, si bine, azi imi vine sa zambesc. Sigur, ca noi eram studenti la Drept, la Zi si o facultate particulara care are si ea multe avantaje fata de facultatea de Stat, are, in primul rand am stat in caldura, si nu ne-a fost frig, iar la Stat la Drept era frig si pustiu si cladirea cazuta in ... saracie, diferentele exista, eram si mereu cu zambetul pe buze, la inceput, rectorul Academiei, generalul nostru, Dl Costica Voicu, ele insusi un om creativ, da, un om creativ, obisnuit insa cu disciplina militara, sigur ca se creau situatii nostime, putin amuzante, intre un om care venea la noi la facultate, dupa ziua lui in academia de politie, si la noi gasea o viata ' la dolce vita " aproape, dar o spune, aproape, in sanul studentilor, ca in Occident, mai exact, ca in SUA. Noi asa am facut cei 4 ani de facultate, si am simtit ca nu exista om care sa reziste ispitei dulcei LIBERTATI. Cand spun libertate, spun ceva frumos, de bun simt, nu spun raul, si libertatea e un dat al omului si fiintei umane, libertatea cucereste. Lipsa de libertate, un sistem desuet, depasit, rigid, este ceva care nu caracterizeaza un Stat de Drept si nici o realitate sanatoasa. In orice caz, ne dorim un Stat modern, deci modern in care sa fie puse in valoare cu adevarat, concret, drepturile si libertatile omului. Si, treptat se va intampla si asta, totul e sa se intample fara suparari, fara necazuri, fara sacrificii umane si inutile. Impreuna, putem tot ce ne dorim, dar trebuie sa ne dorim binele. Sigur ca exista in ultimii ani, tendinta pusa in practica, ca militarii, jandarmii, sa se exprime, in mai multe tari, indiferent de nivel, adica de gradul lor, au existat si exista incercari ale militarilor, ofiteri sau jandarmi de a-si expune opiniile. Treptat, va veni si vremea cand vor avea dreptul la exprimare, dar Statele trebuie sa aiba oameni inteligenti si care sa iubeasca si oamenii si pacea, si sa admita ca incatusand omul, nu evoluezi, tinand in loc un om, nici tu nu ajungi prea departe si prea bine. Dimpotriva. Asta presupune sa avem, dar nu numai, oameni politici deschisi si inteligenti, sa avem psihologi buni, sa avem profesori buni, doctori buni, judecatori buni, politisti buni..... Da, iata, politistii sunt deja cu progrese destul de mari inregistrate, depinde ca sa zic asa, de oamenii care alcatuiesc Politia, Magistratura, Informatiile, de sufletul lor, se spune ca te nasti cu un suflet bun sau rau, si apoi educatia, dar si credinta, vin si te fac mai bun inca, mai cizelat, mai credincios, mai bun, mai intelept, iti fac instinctele urate sa fie domolite si sa nu se mai manifeste urat, pentru ca si cu instincte urate ne cam nastem, asa suntem noi. Se mai spune ca in viata trebuie sa faci cat poti tu, si in orice directie, binele, si sa fugi de rau, si da, trebuit fugit de rau si rai, asa este, exista si situatii in care un om e bun cu tine, sau foarte bun, sau poate este providential, nu ai cum sa ii multumesti atunci, sau poate gestul lui frumos nu stii cum sa il gratifici, nu stii cum sa ii fii recunoscator, ti se pare ca orice ai face, nu ai cum, totusi, nu e grav, daca faci fapte bune, poate la randul tau vei face ceva bun pentru alta persoana, Dumnezeu stie cum isi petrece viata si ce face in viata fiecare om. El stie si ce faci bun, si daca nu faci ceva bun, dupa caz. Orice ai face in lumea asta, ti se intoarce, si binele si raul. In ultima instanta toata lumea ar trebui sa fie incurajata sa faca binele, iar altii il fac din vocatie, se nasc cu un suflet altruist, dar si responsabil. A fi bun, inseamna si a fi responsabil, a fi moral, daca esti neutru nu e bine, esti amoral, daca faci ceva urat si rau, esti imoral. Faptele bune facute in viata nu se pierd niciodata, multi sau destui dintre noi am avut in viata pe cineva care ne-a ajutat, si am spus acelasi lucru : nu stiu cum as putea sa il rasplatesc, nu am cum, fata de ce a facut pentru mine. dar ai intotdeauna cum, unu ca ii spui asta, ii arati recunostinta, al doilea ca iei un model de la acel om si mai departe in viata vei intelege si simti si tu nevoia sa faci binele, si sa aperi oamenii, apoi, daca tu nu poti, in mod precis acel om care te-a ajutat, va fi avut in vedere de Dumnezeu si ajutat in viata lui, nimic nu se pierde din Universul creat de El. Sunt oameni, carora cand le faci binele, simt nevoia in ei, de a raspunde cu binele, se simt oarecum obligati, indatorati, altii paradoxal iti raspund cu raul la bine, cazul cel mai disperat, adesea cazul acelora care nu percep sanatos realitatea, nu o discern, este cazul celor cu afectiuni, dar, cu perseverenta, afectiunile se pot ameliora daca omul intelege ca are nevoie de o discutie sanatoasa cu un psiholog sau psihiatru. Revenind insa la cei care raspund corect si sanatos, au reactii sanatoase si normale - fata de o fapta a cuiva care ii priveste, ii implica - da, multi dintre noi avem pe cineva caruia sa ii multumim. dar asa este, pentru ca cei care au trait mai mult, s-au si confruntat cu situatii mai multe, din care au invatat, si la randul lor vad unde e pericolul, de aceea si intervin prompt. Oricum ar fi, este normal si sanatos ca militarii sa aiba in concret dreptul de a se exprima cu privire la viata, la viata lor, a semenilor lor si in ce priveste ceea ce traim, saracie sau bogatie, curatenie sau murdarie, cata vreme omul isi doreste ceva bun si mai bun si o face frumos, si cu echilibru si normalitate. Este anormal sa nu dai omului voie sa vorbeasca. Este ca si cum atentezi la dreptul sau la viata, cel mai sacru drept al sau. Omul este prn datul sau biologic, facut sa comunice, sa schimbe pareri, sa isi dea cu parerea, iar cei mai buni, intotdeauna vor dori sa schimbe lumea, aceia cu vocatie de leadership, in SUA oamenii luau lectii de leadership- si mai ales cei care intrau in politica. Un adevarat conducator este acela care lupta pana la capat DAR PENTRU BINE, este cel care trage pe ceilalti, undeva sus, unde el este, si unde altii nu sunt dar vor sa ajunga, sau trebuie sa ajunga. Un leader adevarat inalta omul si il trage spre sine, el nu abandoneaza lupta niciodata, si oamenii il respecta. Un leader adevarat nu iti va face raul, nu te va prejudicia, iti va vorbi frumos, clar, sa intelegi, va utiliza dialogul si va manifesta buna-credinta. El nu te va duce pe cai rai niciodata si iti va arata ca se poate avea incredere in el. Multi oameni si dintre aceia care nu au vreo functie publica sau poate o functie mai modesta, sau niciuna, au talent si vocatie de a fi un model frumos pentru ceilalti, pentru ca au un suflet altruist, si altruismul este o nevoie, da, o nevoie. Atunci cand unii au nevoia sa ucida, sa calce in picioare, sa minta, sa faca rau prin orice metoda si cale, si isi consuma energia in acest mod, negativ, altul simte nevoia sa faca viata mai buna, si simte o bucurie cand reuseste acest lucru. Nu sunt vorbe inutile, cuvintele nu sunt inutile niciodata, ele pot face ceea ce nicio arma din lume nu poate face si nu atat de mult, ele pot schimba inimile. Am avut un unchi, a decedat in noiembrie 2008, eram in semestrul I, anul IV, terminal, de facultate, trecusera cativa ani buni de cand nu mai vorbisem cu el, si, pe 26 octombrie 2008 l-am sunat, prima data, dupa cativa ani buni de pauza, de prin 2003 sau 2004 nu mai vorbisem cu el, nu i-am spus nici ca m-am inscris la drept in 2005, la facultate. Spre mirarea mea insa stia despre mine totul si mi-a vorbit foarte frumos. A fost ultima data. Cateva zile mai tarziu a intrat in coma in somnul de dupa-amiaza, fusese la Curtea de Apel Bucuresti unde avusese un proces si nu se simtea prea bine in acea zi. Apoi a stat vreo 15 zile bune conectat in spital, la aparate care l-au mentinut intr-o stare de viata vegetativa, adica organele, viscerele functionau, dar creierul era in coma profunda, ba multi ar spune chiar mort. De fapt, creierul inca percepe si simte, dar asta o spun Medicii din tari, care nu sunt uitate ca tara noastra, de Dumnezeu si de interesul stiintific, pentru stiintele medicale, acolo unde nu se vinde si nu se cumpara dreptatea, unde nu au loc barfa si nu se vinde libertatea, unde vocatiile sunt adevarate. Pe 15 noiembrie 2008 el a decedat, in noaptea dinspre 14 spre 15 noiembrie la ora 2.00 AM, noaptea, sau dimineata, in toiul noptii in tot cazul. Stia ca sunt studenta, stiuse si tacuse in toti acei ani. Din anul 1990 el era avocat in Baroul Bucuresti. Era nascut candva in 1928, si cand a terminat Dreptul, - tatal lui era jandarm si il vroia farmacist in halat alb, dar el a vrut dreptul si singur s-a dus sa se inscrie la drept, a fost bine si asa, a spus tatal lui care a fost mandru de el apoi -a fost magistrat, judecator, mai exact, la o instanta militara, la tribunalul militar. Intr-o zi a fost trimis de la Bucuresti unde locuia si muncea, la Timisoara pentru a judeca un proces, cand a plecat de acolo, inapoi spre Bucuresti, in gara din timisoara, astepta trenul. Cineva a trecut in graba spre el, direct, tintit, si l-a impins sub rotile trenului cand acesta intra in gara. Trenul i-a rupt, taiat bratul sau drept. A fost UN ACCCIDENT TERIBIL. Tatal lui si bunicul meu matern au luat avionul urgent si au plecat la timisoara sa aduca baiatul acasa, era tanar atunci, un flacau tanar si neinsurat. A ramas fara bratul drept, si a purtat o proteza toata viata lui, adesea insa nu si- o punea. Ii era teama ca ramane neinsurat si nicio fata nu il va mai putea iubi. Bunica mea a stat mult cu el de vorba, si el o iubea mult, a tinut la ea. si la bunicul meu. A fost trecut atunci prin 1954 sa fi fost, in rezerva, cu un grad de maior militar in rezerva. A fost judecator al Tribunalului Suprem apoi, adica al curtii supreme sau al ICCJ de azi, aceeasi instanta, alta denumire, apoi, cam din 1982, el a fost vice-presedinte al TMB, al tribunalului municipiului bucuresti, se spunea in soapta pentru ca, la noi in familie se spunea, pentru ca fiul sau cel mare, un tanar inteligent, arhitect, a plecat din republica socialista romania si cu o colega a lui arhitecta au ales libertatea si viata intr-o tara libera. Unchiul meu de la curtea suprema de justitie, a ajuns la TMB vice- presedinte, acolo l-a prins revolutia cand, in 1990 el a intrat in Baroul Bucuresti. A fost un om caruia, iata nu am stiut cum sa ii multumesc. Si eu am avut un model in persoana lui, si stiu ca in sali de sedinta unde il intalneam in graba, imi placea sa raman pentru a asculta pledoaria lui, a aparat si oameni NEVINOVATI pe care cei rai doreau sa ii priveze de libertate, din rautate sau din nebunie, si erau oameni cu salarii mici in romania, o tara care nu si-a respectat cetatenii si nu a respectat munca noastra niciodata. Dar, iata, ea e tara si a noastra a celor care nu suntem rai si care suntem poate si mai modesti. Si mai credinciosi. Vor veni zile in care oamenii, care, asa este, da, da, stiu, o stim, asa este, au fost prizonierii istoriei si ai dictaturii si ai unui sistem politic, sau / si judiciar, sau de informatii, vor avea mari probleme de constiinta pentru a fi facut rau, dar rau semenilor lor. OMUL TREBUIE SA GASEASCA O CALEA, IMPREUNA CU CEILALTI OAMENI DE A INCETA SA MAI FACA RAUL. NU EXISTA RATIUNE CARE SA JUSTIFICE RAUL. In tot cazul, e o problema spinoasa, aceea a lipsei reale de democratie, a incalcarilor de drepturilor, dar, oricat de greu ar fi, sa stii in viata ca raul nu trebuie facut, pentru ca el inevitabil se intoarce, ca un bumerang la cel care l-a trimis. Da, calea spre libertatea este o lupta, un duel judiciar, si este intotdeauna dusa mai departe de cineva. cata vreme vrei binele, negresit nu trebuie sa renunti, fireste insa trebuie prudenta, da, prudenta, si nu trebuie sacrificii inutile, pentru a face bucuria celor care au pulsiuni urate, bolnave, pulsiunea de a ucide vieti si destine, fericirea si toate drepturile omului. Prudenta. Am si colegi de liceu, multi, intotdeauna m-am aflat, la liceu sau la facultate, in generatii numeroase, sau oricum numerosi inscrisi, pentru facultate, unde eram din generatii de varsta, diferite. Si multi din colegii mei de liceu au avut de luptat, am chiar un coleg care se numeste ALEXANDRU GHEORGHE, si el este ofiter in Armata Romana, un baiat cu un suflet bun, de aur, calm si discret, o inima buna cu adevarat si au fost ani grei de tot care au lasat urme in inima omului, azi, uneori ma doare inima, alteori mai des, si de aceea cred ca nicio o zi nu trebuie pierduta, si trebuie sa cautam sa facem ceva bun, in fiecare zi.

Aici este site-ul oficial al Frantei privind Armata Aerului Franceza, site-ul prezinta uniforma si gradele si poate fi consultat, pentru ca e public, aici : http://www.defense.gouv.fr/air/presentation/grades-et-uniformes/grades-et-uniformes . In Franta mai exista o scoala militara speciala, asa se numeste ea, Scoala de la Saint-Cyr, este vorba de Armata solului, terestra, are un site oficial deschis, public si foarte aratos : http://www.st-cyr.terre.defense.gouv.fr/index.php/Les-ecoles-de-Saint-Cyr-Coetquidan/Menu-Haut/mediatheque/Videos/Les-ecoles-de-Saint-Cyr-Coetquidan-sur-Dailymotion. Asta pentru ca iata, sunt diferente mari , astazi Romania este un Stat membru al Uniuni Eurppene si mai mult a si dorit sa fie unul din Statele care au aderat la NATO, sau OTAN cum spun francezii. Mi se pare o diferenta enorma intre Romania si Franta, pentru ca de SUA nici nu mai vreau sa amintesc. Pentru ca, in Hotarea Consiliului de Judecata, completul de judecata ar fi retinut ca Lt. Alexandru Gheorghe a divulgat informatii secrete, precum a fost gradul sau militar, ceea ce totusi, socheaza chiar daca nu lucrezi in Armata, pentru ca in mod normal orice grad militar este la vedere, se coase, adauga, poarta pe uniorma si fara gradele respective, acela care sunt de la caz la caz, uniforma nu este intreaga, nu este deplina, e ca un fel de " viciu ". Si, mai stiam ca orice ofiter trebuie sa se prezinte, de cand a devenit secret un ofiter, sau ce grad are el ? ? ? Ce fel de legi si regulamente mai sunt si acestea, suntem un Stat fantoma ? Cu ofiteri fantoma ? Daca vreti va trad - nu stiu aca cineva a gasit-o in limba romana - insa pot sa va traduc spre lectura, scrisoarea pe care un ofiter grec din Armata Greciei, Grigoriades, a scris-o si expediat-o mai marilor sai. A fost o scrisoare formulata cu cap, de un om invatat, acest igoriades a obtinut satisfactie la Curtea Europeana A Drepturilor Omului. Ea este cuprinsul Deciziei din 25 noiembrie 1997, Decizia Grigoriade contra Greciei pronuntata de CEDO sau CEDH. O voi traduce si posta daca nu azi, maine. Da, exista pareri si pareri, dar cine nu lupta si nu indrazneste nu dobandeste si nu castiga nicio lupta. Daca stau sa ma gandesc, unchiul meu, Avocatul Andrei Dumitru a fost trimis legal si oficial cand era judecator militar, un proces la Timisoara, si desi si-a facut datoria, la momentul respectiv, si-a facut meseria, jobul cum se zice, si nimic mai mult, totusi s-a gasit cineva care a apreciat probabil ca nu a facut bine procedand asa, judecand cand el era judecator militar, drept pentru care i-a facut un pustiu de bine si l-a impins sub rotile trenului. Unde era Armata sa il apere ? Ca si-a facut datoria ! Armata are tarele ei, totusi, exista si Armate mai simpatice pe lumea asta. Cu privire la scrisul cu majuscule, da, unii spun ca pe internet, nu trebuie scris cu majuscule, dar majusculele exista si poti sa le utilizezi pentru a sublinia, a scoate in evidenta, altii spun ca nu e elegant pentru ca asta echivaleaza cu a tipa. Eu le utilizez pentru a sublinia, a scoate in relief. Mai exista si Tratatul de Psihiatrie care spune ca unii suferinzi, oameni afectati psihic folosesc majusculele, dar in mod totusi dezorganizat, adica au tendinta sa scrie cu majuscule, dar subliniez, dezorganizat, desi au si ei " ordinea " lor daca se poate spune asa. Insa nu e cazul. Apoi, aceasta manifestare in scris se coroboreaza cu alte simptome pentru a pune un diagnostic. Francezii utilizeaza majusculele pentru a scrie numele de familie patronimul, pentru ca odata acesta scris numai cu mascule, el sa iasa in evidenta, si omul sa stie ca este numele de familie si nu prenumele persoanei. Prenumele se scriu, normal cu minuscule cu exceptia primei litere a prenumelui. Exista apoi abrevierile, emblemele, les enseignes uneori, de exemplu numele unei firme, si altele, care se scriu cu majuscule. Este bine pentru a sublinia. De exemplu scriem CEDO pentru conventia/ curtea europeana a dr omului si nu scriem Cedo, desi se poate si asa in fond.

Asa cum au fost egalizate salariile militarilor cu ale civililor iar pensiile militare de stat au fost desfiintate cpncomitent cu gradele militare , sustin ca trebuie sa fie desfiintate si legile si regulamentele militare si sa se aplice Codul muncii si la militari. Doar JUSTITIA sa ramina favorizata prin Legea 303, actualizata la 26 ianuarie 2012, si Curtea Constitutionala deoarece ele pot sa contribuie la reformarea tarii si distrugerea a tot ce a mai ramas in activitate. Furtul de voturi din Parlament la legea pensiilor nu se poate sanctiona ca nu e cazul, campania electorala desantata in uniforma militara a Generalilor de carton Oprea, Iordanescu, Pandele si Ontanu este acceptata si tolerata , insa pentru cei de rand se cuvine sa fie executati. IMPUSCATI-NE DOMNILOR GUVERNANTI , CA VA STAM IN CALEA FURTULUI VOSTRU. VA RUGAM SA NE SCUZATI , NU PRODUCEM CAT FURATI !!!

Dumneata care semnezi un comentariu cu sau sub pseudonimul " ptr Olivia ", pentru ca de buna seama nu iti scrii numele si prenumele dumitale, remarc ca te iei de mine si nu mi se pare normal ca reactie, eu am colegi de liceu, colegi de facultate si profesori de Drept din facultate care ma citesc si care citesc ceea ce eu scriu. Multumesc pentru ideea dumitale, ca eu sa imi fac un blog. Multumesc, eu am blog. Iti spun foarte serios si foarte cuviincios, sa nu te iei de mine, sa nu ma ataci, sau frumos te rog : " Step back Domnule ! ". O spun foarte serios. Este un subiect si o tema aceasta infatisata de articolul de mai sus de pe Luju.ro care poate fi dezbatuta publica, la care fiecare poate contribui, dar frumos si nu este cazul ca dumneata sa ma ataci pe mine. Suntem un Stat de Drept si exista inca institutii, ma voi adresa Politiei. Cata vreme te iei de mine nu esti perceput de mine decat ca un agresor si o persoana care se ia de mine fara sa i se fi acordat atentie. Eu nu te cunosc pe dumneata, dar te iei de mine si in plus, imi vezi la lumina numele si prenumele, eu m-am prezentat si m-am indentificat, Domnule.

Viata este mai importanta decat atat. Mi-a placut umorul cu care Notele scrise ale Maestrului Ion Panaitescu sunt presarate, si, in acelasi timp, gandind la secretul lui Polichinelle, si la expresia in sine, am cautat si gasit cateva remarci, unii le numesc proverbe sau zicatori engleze, dar ele sunt si in limba franceza, au un corespondent, si pentru umor le voi mentiona, si cu referire la munca, efortul depus de avocatul apararii, da, o aparare se pregateste, se construieste, se documenteaza, si pune si suflet, cand vad cum bunele stradanii ale oamenilor sunt luate in deradere, in dispret sau intampina dificultati, desi nu ar trebui sa primeasca decat aprecieri, imi vine sa spun precum englezul sau precum francezul, cu privire cei care isi irosesc viata pentru a combate oamenii de bine; atunci voi spune ce m-a si amuzat cu privire la cei rai, sau cei certati cu cartea, cu lectura, cu scrisul, cu invatatura, cu bunul simt. Iata cateva expresii nostime si anume : " Chantez à l ' âne, il vous fera des pets ", care la englezi are un corespondent si mai nostim, sau funny inca si anume : " What can you expect cfrom a pig but a grunt ", nu-i asa ca este amuzant ? Ca sa ne destindem putin.

Si voi adauga alte cateva proverbe, in continuarea celor de mai sus, desi, ceea ce doresc, cu privire la acest caz al tanarului Lt.Alexandru Gheorghe, este ca drepturile omului, aici incluzand militarii, sa triumfe, sunt de acord ca tanarul nostru locotenent poate si fi si poate deveni un deschizator de drumuri, un pionier, prin faptul de a-si fi exprimat gandurile, opiniile, prin insusi faptul de a se fi exprimat ( iata, exercitiul dreptului la libertatea de exprimare ) el poate deveni in Romania, un precedent, un soi de precursor, el poate sa fie cel care a deschis drumul si calea spre afirmarea libertatii de exprimare in Romania, a militarilor romani. Am spus ca doream si doresc sa traduc in limba romana si sa v-o arat, scrisoarea pe care ofiterul grec Grigoriades a adresat-o superiorului sau din Armata greaca, s-a intamplat in anul 1997 ca instanta europeana, curtea europeana pentru drepturile omului sa ii dea satisfactie si sa ii recunoasca dreptul de a se fi exprimat, asa cum el a facut-o, si vom vedea cum a facut-o, cum s-a exprimat el, cu privire la Armata greaca, si sa vedem, daca el a primit satisfactia si ok-ul Curtii europene, pentru ca a spus ce gandea el cu privire la ceea ce Armata in general, inseamna, el a spus direct cum vede el armata la ora actuala si ce reprezinta o armata, oricare armata, in acest context, si fata de cele rostite de locotenentul roman, alexandru gheorghe, sa facem o comparatie, eu cred, vad, citesc ca al nostru tanar locotenent nici nu se gandea la problema pe care si-a pus-o cu ani in urma, demult, ofiterul grec Grigoriades. Si atunci ? Dialogul ramane singura solutie civilizata, viabila si decenta si recomandabila intr-un Stat de drept, pe care democratia il caracterizeaza. Mai exista un aspect important, vreau sa il scriu tot aici, pe pagina aceasta, in dreptul acestui articol de presa. O intrebare pe care mi-o pun, poate ca are un raspuns si raspunsul aduce o explicatie, de ce oare Regulamentul din unitatea aceea militara nu a fost publicat in Romania in Monitorul Oficial al Romaniei ?

In continuarea mesajului in care vorbeam despre umor si proverbe, iata cateva proverbe nostime : " Il faut battre le fer pendant qu'il est chaud " sau, in engleza vom spune : " Stroke while the iron is hot ", " Il ne faut jamais dire : ' Fontaine, je ne boirai pas de ton eau " " ,sau inca, " Never il a long time ", " Il faut de tout pour faire un monde ", adica " It takes all sorts to make a world ", " Faute de parler, on meurt sans confession " adica " A closed mouth catches no flies ", " Il n'est pire sourd que celui qui ne veut pas entendre ", " adica, " There's none so deaf as those who will not hear ", " Il ne faut pas se moquer de chiens avant d'avoir quitté le village ", cu alte cuvinte " Don't halloo till you are out the wood ", " L' habitude est une seconde nature " sau " Old habits die hard ", " Mauvais ouvrier ne trouve jamais bon outil ", cu alte cuvinte " A bad workman blames his tools ", " Mauvaise herbe croît toujours ", sau "Ill weeds grow apace ", " As you sow, so you reap ", " On récolte ce qu'on a semé ", " No man is a hero to his valet " sau " Il n'y a pas de grand homme pour son valert de chambre ", " If you are born to be hanged, then you'll never drown ", prin urmare " Point ne sera noyé qui doit être pendu ".

Ma gandesc sa va impartasesc un secret ( pacat ca nu am grad militar ... ) pe care in dimineata acestei zile l-am auzit si eu, si anume ca la Bucuresti a sosit ministrul francez al apararii din Franta, impreuna si cu alt francez care iubeste Romania, si cu un roman, medicul cardiolog Serban Mihaileanu care traieste la Paris, mi l-a spus si mie Radio www.rfi.ro la emisiunea de la 10.00 la 13.00 in fiecare zi de luni pana vineri, care se numeste " Zebra ", imi tot spun ca e bine si intelept sa treci strada numai pe zebra in viata. Parerea mea, cum se spune !

Sa ne gandim de ce un Regulament militar nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, desi exista obligatia de publicare, sub sanctiunea nulitatii. Nu cunoastem raspunsul exact, dar putem sa ne gandim si sa ne punem mintea la putina cautare si concentrare si documentare. Romania este unul din Statele membre ale Uniunii europene la ora actuala, cu incepere din anul 2007. Exista, nu-i asa tendinta Uniunii europene, de a armoniza si apropia legislatiile tarilor care sunt state membre ale Uniunii europene, in toate domeniile de activitate sau sectoarele vietii, si Uniunea europenea are activitati care acopera toate domeniile, asa cum a existat in cadrul Finantelor, al Justitiei, apropierea legislatiilor in materie, intre Statele care fac parte din Uniunea europeana, putem sa ne intrebam daca nu se armonizeaza, sau nu trebuiau armonizate legislatiile, regulile, si in materia si sectorul Apararii ? Daca Franta, un Stat care este stat fondator al Uniunii europene de azi, la origine au luat fiinta trei comunitati europene, si, in timp au ajuns la Uniunea de astazi, Franta este deci de la inceput, Stat al UE. Mai departe, ar insemna sa ne gandim, sa rationam asa : daca Franta, pe pagina scolilor sale militare ( Scoala de la Saint-Cyr de exemplu ), sau pe pagina web a Armatei Aerului Franceze, aceasta din urma trimite si la pagina web a ministerului francez al apararii, daca ne uitam pe aceste pagini internet oficiale, vedem care sunt si sunt numeroase, si ce fel de informatii face publice ministerul francez al aparatii, in virtutea principiului transparentei, unul din principiile in acord cu care, Administratia si Administratia Publica, din toate tarile democratice, state de drept, trebuie sa functioneze. Daca vedem deci ca Franta isi publica gradele militare, uniforma militara, le prezinta, le explica, le numeste, inseamna ca Franta nu a clasificat aceste informatii, as spune eu, de bun-simt informatii si peste tot in lume, sa vezi un ofiter in uniforma sa completa, cu insemnele, cu armele, cu gradele si galoanele, sale o uniforma completa, si nu una " viciata ", din care ar lipsi gradele, aceea nu ar fi credibila si valida ca uniforma. De ce Romania a considerat ca ea trebuie sa clasifice informatii militare, de bun simt, care sunt publice in State precum este Franta ? Daca nu s-a intamplat acest lucru, fie nu exista norme la nivelul Uniunii europene care sa o oblige la armonizarea cu normele din alte state membre ale UE, fie, trebuie ca pe viitor sa existe aceste norme de armonizare si in materie militara, de Aparare. Totusi, apare o intrebare aici si anume : ok, daca nu exista norme care sa oblige Romania SA NU CLASIFICE informatii, precum cum arata uniforma, care sunt gradele, de ce Romania s-a temut si nu si-a publicat Regulamentul militar in Monitorul Oficial, nu a facut ea asta in mod oarecum " pe furis " ? Este numai o intrebare si ne-o putem insa pune pentru a afla un raspuns. Pentru ca, in mod clar, exista un motiv pentru care un Regulament militar, nu este publicat in Monitorul Oficial dar el contine informatii care nu sunt clasificate, dar, ar rezulta din Hotararea Consiliului de Judecata ( anexata intr-un articol, pe acest site scrise si care il priveste pe Lt. Alexandru Gheorghe ) , asimilat unui tribunal, si care l-a judecat pe tanarul nostru locotenent, ca o serie de informatii militare sunt clasificate la noi. Sa comparam informatiile care sunt date publicitatii pe pagina Ministerului francez al apararii si pe pagina web a fiecarei Armate, a Aerului, terestra si a Marinei - franceze. Vom vedea ca multe sunt informatiile si diferita natura informatiilor publice, publicate de aceste site-uri franceze, oficiale. Cu alte cuvinte, iata, Franta nu clasifica informatii care i se par de bun-simt. Si, din cate stim, nu are o Armata " de colo ", ci o Armata buna, serioasa, si inteligenta, este si mai simpatica si deschisa. Si este si mai ' soft ", adica prin opozitie cu ' brutala ", " lipsita ", " bestiala ", " plictisita ", cum ar putea si armata noastra, pe care noi o iubim, dar trebuie si ea sa ne iubeasca pe noi, sa fie reciproc. As spune cam asa si stiu ca multi iubesc armata romana : " Armata, eu te iubesc. Iubeste-ma si tu ! ". Da, acum ca stim ca la nivelul Uniunii europene exista institutii ale sale care se ocupa de un domeniu sau altul din viata, domeniul Justitiei, finantelor, Apararii, Uniunea avand mai multe politici si activitati, stim si ca exista Consiliul european, se intrunesc ministrii din fiecare tara memmbra a UE si dezbat pe o tema, sa luam exemplu, tema agriculturii : atunci vor veni din fiecare tara UE, fiecare ministru al agriculturii si se vor aseza la masa temei de dezbatut in ziua si la ora fixate si in functie de ordinea de zi. Despre institutiile UE aflam pe pagina ei oficiala www.europa.eu, dar, iata, am gasit ca s-a intrunit si Consiliul ministrilor Apararii si despre el puteti sa cititi la adresa web : http://www.eurocuej.com ( aflam de aici ca exista si o Agentie europeana a Apararii : www.eda.europa.eu , sau European defence agency ), un articol in sensul celor spuse poate fi vazut aici : http://www.eurocuej.com/?p=219 la rubrica pe site " UE si Nato sau Otan ). In al doilea rand, sa nu uitam ca mai exista un organism, care, desi este complet separat de Uniunea Europeana, este foarte insemnat si el si se numeste Consiliul Europei. Pentru o precizare, sa nu confundam 3 notiuni complet diferite si anume, exista : Consiliul European si Consiliul Uniunii Europene - ambele acestea in sanul UE si institutii ale UE, si mai exista si Consiliul Europei, o institutie aparte, aceea cu CEDO despre care ati auzit cu minuscule sau cu majuscule. Anyway... IN cadrul Consiliului Europei exista un Comitet al ministrilor ( adica comitetul ministrilor este o institutie a consiliului europei ) care si el se intruneste si se ocupa mult cu promovarea intensa a drepturilor omului : iata : http://www.coe.int/t/cm/home_FR.asp?. Trebuie sa iau o pauza, dragi prieteni, lunch time ! sau l'heure du déjeuner, ora mesei, pofta buna si voua ! Aveti motive sa aveti o pofta sanatoasa, drepturile omului vor triumfa si multi oameni importanti si de treaba s-au miscat si foarte rapid. De ce credeti ca azi a sosit ministrul francez al apararii la bucuresti ? Prietenii stiu de ce.

Pana acum a ramas ca mai trebuie sa traduc si scrisoarea lui Grigoriades, ofiterul grec din limba romana, pentru ca vreau sa fie vizibila si este si instructiva. Imi cer scuze pentru ca instanta, adica Curtea Europeana a drepturilor omului nu a elaborat si redactat o sentinta mai scurta decat aceea numita : " arrêt " din 25 noiembrie 1997, si prin urmare nu s-a gandit Curtea ca ar putea ambeta - de la verbul " embêter " - oamenii care publica pe site-ul unui ziar cu specific juridic, si se presupune ca au o pregatire in domeniul juridic cel putin, Curtea nu s-a gandit ca ar putea necaji omul si plictisi omul care obosete citind, sau nu are rabdare, sau se plictiseste rau de tot, dar care totusi gaseste timp sa intre pe site-uri, niciodata pentru a-si expune o opinie de Drept sau juridica, dar se pare, se vede, rezulta, intotdeauna, sau continuu, sau continuat daca vreti, pentru a demotiva oamenii care au intentii frumoase. Si nici Grigoriades nu s-a gandit cand a scris superiorului sau militar o scrisoare despre motivele plecarii sale din Armata, ca bietul om nu se impaca cu lectura, motiv pentru care, enervat, ii va ' tranti ' o judecata de nu se va vedea, ca sa il linisteasca sa nu mai scrie asa mult si sa nu mai dea lucru, lectura oamenilor. Asa ca omul nostru, Grigoriades, ofiter incercat si citit om, s-a dus la Cedo sau la CEDO si acolo, norocul i-a suras, si el a intalnit ce credeti voi ca a intalnit acolo ? Judecatori. Da. Judecatori. Judecatori care citesc si iubesc lectura si scrisul. Mai amuzant este si ca ei iubesc dreptatea si dreptul si nu asteapta sa le spui de doua ori, pentru a-ti face dreptate, sau pentru a infaptui Justitia, daca se poate, adica daca omului i-au fost drepturile sale incalcate. Ba, i-au mai dat si despagubiri, in valoare de 2 milioane sau 3 ? de drahme grecesti, el ceruse 5 milioane despagubiri. Da, despre prietenii mei pot spune ca au in comun multe cu aceasta Curte a drepturilor omului, adica, ei citesc, ei scriu, lor le plac drepturile omului, ei inteleg si rapid o lectura si continutul unui text, ei sunt oameni foarte invatati si profesionisti cum nu se prea vad la noi, sau trebuie sa stii unde sa privesti ca sa ii poti gasi si vedea. Este mai mult timp de cand am constatat cu bucurie ca exista ziarul acesta " LUmea Justitiei ", si tot de atunci, am urmarit si comentariile postate. Ele mi-au aratat care este nivelul si care este realitatea. Dura, cumplita, trista realitate. Adica, ca sa intri pe un site si sa postezi comentarii, toate pline de cuvinte urate neplacute, dezagreabile, defavorabile oamenilor, adjective epitete care descalifica si care nu inalta omul, si sa mai si spui dupa toate acestea ca vezi bine, nu ai timp ! Nu ai timp, adica decat sa razi de oameni si sa ii dispretuiesti, cu alte cuvinte, in acest sens trebuie interpretata expresia " nu e / nu am / timp ", si nu exista la unii rabdare de a citi, decat comentarii in acelasi ton cu ale lor scrise, de acelasi nivel, incultura, coeficient scazut de inteligenta, da, medicina legala are o scara si ne arata ca nu toti sunt inteligenti, nu poti sa te superi pe om pentru asta, nu trebuie, dar te necajesti cand ii vezi lipsa de politete, de bun simt si de Dumnezeu, si de constiinta. Eu chiar ma gandesc sa va spun ce inseamna oameni si prieteni buni si profesionisti. Pentru moment nu voi spune mai mult, din anumite pricini, si voi explica care sunt ele. Dar pot de acum sa o spun, ei sunt persoane decente, profesioniste, de mici invata bine la scoli, licee, facultati, sunt raspanditi in lume, peste tot, peste tot, romani sau nu, sigura ca traind in alta tara ai si cetatenia tarii in care traiesti, dar sunt si straini cate unii. Este loc pentru toti pe planeta noastra. Eu le-am scris lor, tot, absolut tot ce scriu si postez pe acest site, negresit, ei citesc cu mine, si ei au si viteza la citit si conexiunile la nivel de sinapsa se fac rapid, si deci ei au meritul ca probabil, sigur, eu spun sigur, au luat atitudine. Iata, eu le-am scris. Noi avem o lume decenta si civilizata in care oamenii inteleg importanta vietii, a omului, a drepturilor. Daca un singur om nu are drepturi, nu le au nici ceilalti. Drepturile incalcate unuia, sunt drepturile incalcate tuturor. Tot acesti oameni stiu ca nu se vinde si nu se cumpara, nici dreptatea, nici drepturile, nici libertatea, sunt valori prea de pret, supreme. As vrea in clipa asta sa ii schitez in cateva randuri, dar nu este inca momentul, am vazut ca mesajele mele catre ei au primit un raspuns si imi vine sa plang. Nu pot insa sa ii prezint inca pentru ca pe acest site, dar si in alte ziare virtuale, in afara acestuia, am vazut cam ce poate pielea oamenilor meschini si rai, si ei inteleg sa spurce si sa murdareasca, sa atenteze la viata si la drepturile oamenilor, ei sunt de multe ori protapiti la orice nivel, la modul general si impersonal vorbind. Spaniolii spun asa : " Cu cat urca maimuta mai sus in copac si se inalta, cu atat mai bine i se vede posteriorul ei ! ". Da, mi-e frica in clipa asta, dar am vrut sa o spun, ei au reactionat la toate, dar toate mesajele mele. Pentru ca ar fi locul sa ii prezint putin, cat de cat si nu o pot face, pentru ca pe urma apar comentarii in care se gaseste cate unul sau altul sa mancance gogosi. Mie gogosile imi plac, si pana azi am vazut vreo 3 categorii de oameni care iubesc gogosile : pe mama mea, care le pregateste si le prajeste in tigaie, ea adora gogosile, a doua categorie sunt americanii, care adora gogosile cu dulceata, cu crema, cu ciocolata. Acestea doua, primele 2 categorii sunt ale celor care iubesc in mod real, la propriu adica, gogoasa, ca fel de mancare, ca un desert. La urma vine si categoria a treia care iubeste gogosile, in sensul lor figurat, am auzit direct si nemijlocit, in vreo 2 randuri, pe cineva, o amica, ca imi spune ca in sala de sedinta, de judecata, clienta sa a careia aparare i-o facea, pe care o verificase la Politie, s-a confruntat cu o surpriza neplacuta : procurorul de sedinta, s-a ridicat in 2 picioruse si a spus ca partea, clienta aceea are antecedente penale. Ori clienta nu avea, era super-verificata de avocata sa. Avocata a luat cuvantul si i-a spus presedintei de complet care i-a inchis gura si i-a spus asa : " Pai ce faceti dna avocat, va certati cu dna procuror ? ". Avocata a spus ca dna procuror nu are dreptate si a explicat de ce, iar la dosarul cauzei nu exista in niciun loc depus cazierul judiciar, sau alt indiciu de antecendente penale pe suport de hartie. Iata, cum in mod gresit inteleg unii eleganta si solidaritatea si amabilitatea, de dragul amabilitatii, avocata trebuia sa nu se ' certe " ( asta nu inseamna a se certa ) cu procuroarea, iar partea care ERA CLEAN, CURATA, FARA CAZIER, trebuia de amorul artei sa se vada cu cazier judiciar, care exista doar in mintea probabil fabuloasa sau obosita, al procuroarei de sedinta. Al 2 lea caz la TVR, insasi avocata Paula Iacob a patit cu un client al ei, a declarat la TVR si la Antena 1 pe la ora 5.00 pm in emisiune, un client al ei nu avea cazier si instanta dadea zor ca asa zice procurorul. Deci. revin si spun, nu este un mediu de buna-credinta acesta, de oameni corecti si mi-e frica ca e prea devreme sa va vorbesc de amicii mei mai pe larg. Cand va veni timpul si vor fi siguri voi vorbi despre ei.

Scrisoarea ofiterului grec Grigoriades, si contextul, imprejurarile, situatia de fapt - cand a fost el adus, adica in situatia de a se gandi si a scrie o scrisoare adresata apoi superiorului sau ierarhic ? sa vedem ce a spus el si cum vede Grigoriades Armata : "I. LES CIRCONSTANCES DE L'ESPECE A. Le contexte 10. A l'époque des faits, le requérant effectuait son service militaire en qualité d'élève officier de réserve avec le grade de sous-lieutenant. 11. Il affirma un jour avoir découvert une série d'abus dont étaient victimes des appelés, ce qui le mit en conflit avec ses supérieurs. Une procédure pénale et une action disciplinaire furent intentées contre lui. La première se conclut par son acquittement. En revanche, on lui infligea à l'issue de la seconde une sanction disciplinaire en conséquence de laquelle son temps de service fut prolongé. 12. Le 30 avril 1989, il obtint un congé de vingt-quatre heures. A l'expiration de celui-ci, il ne réintégra pas son unité. Le 6 mai 1989, il fut déclaré déserteur et des poursuites pénales furent entamées à son encontre. 13. Le 10 mai 1989, il adressa une lettre au commandant de son unité par l'intermédiaire d'un chauffeur de taxi. 14. La lettre était ainsi libellée : «DÉCLARATION PERSONNELLE Après avoir servi deux années complètes en tant qu'élève officier de réserve, je me vois dans l'obligation de vous informer que je m'oppose à la prolongation de mon service militaire résultant d'une sanction dont j'ai écopé pour avoir défendu les droits des appelés. L'expérience que j'ai acquise à ce jour me fait penser que l'imposition de cette sanction participe d'une démarche générale visant à supprimer à la fois la liberté de la personnalité et la revendication de droits constitutionnels et de la liberté personnelle. Indépendamment de mon sort personnel, je considère de façon générale qu'infliger des sanctions à des jeunes soldats est inadmissible et inconstitutionnel, surtout lorsque ces sanctions sont liées au combat que mènent des jeunes gens pour faire respecter les droits fondamentaux idéologiques et sociaux de l'individu et pour défendre leur personnalité face aux humiliations que leur inflige la machine militaire. Après avoir, pendant vingt-quatre mois, conservé une attitude combative et consciente sur ce sujet, je me réserve le droit – qui est également un devoir – d'établir la justice sociale et la paix, aujourd'hui plus que jamais, et de DÉNONCER ici, en étant pleinement conscient de mes actes, lesquels s'imposent à moi dans l'intérêt de la société : le fait que l'armée est une machine tournée contre l'homme et la société et, par nature, contraire à la paix. Je suis à présent absolument certain que le service militaire est responsable des crimes et de l'agressivité que connaît la société, car il engendre une psychologie de la violence, anéantissant ainsi toute résistance morale et psychologique à la violence. L'armée demeure une machine criminelle et terroriste qui, en créant un climat d'intimidation et en réduisant à néant le bien-être spirituel de la jeunesse radicale, vise clairement à faire des individus de simples rouages d'un mécanisme de domination qui détruit la nature humaine et transforme les relations humaines : de relations d'amitié et d'amour, celles-ci dégénèrent en des rapports de dépendance par l'effet d'une hiérarchie fondée sur la peur et inspirée par un règlement militaire (n° 20-1) oppressif et intolérant, par le fichage des convictions politiques, etc. En vérité, les conditions de vie dans l'armée sont inacceptables au point d'être destructrices, et toute forme saine de résistance comme tout effort de dialogue se heurtent à la persécution et valent à leur auteur d'être traduit, sans défense, devant la justice militaire, institution dangereuse qu'il faudrait abolir. Tout cela se passe en dépit des déclarations électorales du ministère de la Défense nationale quant au respect de la personnalité des soldats ; en réalité, le ministère participe à ces processus d'oppression et les encourage. Par ce moyen de protestation, moi-même et tous les jeunes gens qui ressentent un profond sentiment d'injustice parce que leur vie a été ruinée livrons un COMBAT : pour mettre fin à toutes les formes de persécution de ceux qui participent à des actions visant à promouvoir la justice sociale, la paix et le droit d'avoir une opinion sur les questions touchant à notre vie ; pour que le ministère ait la volonté politique de contrôler sérieusement le pouvoir militaire et de poursuivre les vrais responsables de cet autoritarisme au lieu de les couvrir systématiquement ; pour que l'Etat garantisse une fois pour toutes le respect des initiatives et des options sociales des jeunes en éliminant toute forme de sanction pour la promotion de tels idéaux. Il ne doit pas se contenter de « parler socialiste » et suivre ensuite une pratique d'extermination ; pour déclarer que l'élimination de ces institutions autoritaires s'insère dans une lutte longue et diversifiée aux niveaux individuel, social et politique ; et pour mettre fin à la discrimination, au favoritisme et à la dépendance, toutes méthodes employées par des organes corrompus. Ainsi, cette expérience que je viens de vivre m'a fait acquérir une liberté de conscience qui m'empêche d'être un acteur et un complice de ce processus criminel, tant dans son fonctionnement que dans sa structure, et je refuse désormais de porter l'uniforme dans ces conditions. J'ai le sentiment que si je le portais cela provoquerait chez moi une crise de conscience [car ce serait] contraire à ma nature et à mes convictions d'homme élevé dans les idées libérales. Nous, la jeune génération, résisterons à tous ceux qui tenteraient de nous imposer les faiblesses de l'établissement militaire et de nous en faire devenir les instruments. C'est pourquoi mon attitude ne saurait légalement être qualifiée de désertion ou d'insubordination, puisqu'elle procède des droits fondamentaux de la personne humaine et est conforme aux dispositions de la Constitution grecque. A mes yeux, je reste un citoyen et un homme libre qui a essayé de demeurer fidèle à sa conscience et au libre arbitre qui en découle. J'estime également que mon attitude et ma protestation contre cette humiliation constituent l'expression la plus authentique de ma solidarité avec les objecteurs de conscience et du soutien que je leur apporte, car je crois fermement que c'est ainsi que l'on poursuit la lutte pour la paix et la libération sociale. » ( extras din Decizia CEDO din 25/11/1997, se gaseste in arhiva sau baza de date HUDOC a curtii )

I. CIRCUMSTANTELE SPETEI A. Contextul 10. La epoca la care faptele s-au petrecut, reclamantul isi efectua serviciul sau militar in calitate de elev ofiter de rezerva cu gradul de sub-locotenent. 11. El afirma intr-o zi ca a descoperit o serie de abuzuri ale caror victime erau cei care isi indeplineau stagiul ( serviciul ) militar, ceea ce l-a pus in conflict cu superiorii sai. O procedura penala si o actiune disciplinara au fost intentate impotriva lui. Prima s-a incheiat prin achitarea sa. In revansa, la capatul celei de-a doua i-a fost impusa o sanctiune disciplinara a carei consecinta a fost prelungirea timpului ( duratei ) sau de stagiu ( serviciu ) militar. 12. La 30 aprilie 1989, el a obtinut o permisie de douazeci si patru de ore. La expirarea acesteia, el nu si-a reintegrat unitatea. La 6 mai 1989, el a fost declarat dezertor si cercetari penale au fost incepute ( deschise ) impotriva sa. 13. La 10 mai 1989, el a adresat o scrisoare comandantului unitatii sale prin intermediul unui sofer ( conducator ) de taxi. 14. Scrisoarea era astfel formulata : “ DECLARATIE PERSONALA Dupa ce am servit timp de doi ani intregi in calitate de elev ofiter de rezerva, ma vad in obligatia de a va informa ca ma opun prelungirii serviciului meu militar care rezulta dintr-o sanctiune pe care am primit-o pentru a fi aparat drepturile celor chemati sa isi indeplineasca serviciul militar. Experienta pe care am dobandit-o pana astazi ma face sa ma gandesc ca impunerea acestei sanctiuni prezinta anumite caractere ale unui demers general care vizeaza sa suprime in acelasi timp libertatea personalitatii si revendicarea de drepturi constitutionale si a libertatii personale. In mod independent de soarta mea personala, eu consider de maniera generala ca a impune sanctiuni tinerilor soldati este inadmisibil si neconstitutional, mai ales atunci cand aceste sanctiuni sunt legate de lupta pe care o duc tinerii pentru a face respectate drepturile fundamentale ideologice si sociale ale individului si pentru a apara personalitatea lor fata cu umilintele care le sunt impuse lor de masina militara. Dupa ce, timp de douazeci si patru de luni, am conservat ( am pastrat ) o atitudine combativa si constienta asupra acestui subiect, imi rezerv dreptul – care este in egala masura o obligatie ( o indatorire ) – de a stabili justitia sociala si pacea, astazi mai mult ca niciodata, si de a DENUNTA aici, fiind pe deplin constient de actele mele, care mi se impun in interesul societatii : faptul ca Armata este o masina intoarsa impotriva omului si a societatii si, prin natura sa, contrara pacii. Sunt in prezent absolut sigur ca serviciul militar este responsabil de crimele si de agresivitatea pe care societatea le cunoaste, caci el genereaza o psihologie a violentei, zdrobind astfel orice rezistenta morala si psihologica ( adusa ) violentei. Armata ramane o masina criminala si terorista care, creand un climat de intimidare si reducand la neant starea de bine spirituala a tinerilor radicali, vizeaza in mod clar sa faca din indivizi niste simple rotite ( elemente ) ale unui mecanism de dominare care distruge natura umana si transforma relatiile umane ; din relatii de prietenie si de dragoste, acestea degenereaza in niste raporturi de dependenta prin efectul unei ierarhii intemeiate pe frica si inspirate de un regulament militar ( nr. 20-1 ) opresiv si intolerant, prin inregistrarea ( fisarea, adica inscrierea in fise, deci inregistrarea, luarea in evidenta ) convingerilor politice, etc. Intr-adevar, conditiile de viata in Armata sunt inacceptabile pana la a fi distrugatoare, si orice forma sanatoasa de rezistenta ca si orice efort de dialog se lovesc de persecutie si ii atrag autorului lor faptul de a fi tradus, fara aparare, in fata justitiei militare, institutie periculoasa care ar trebui abolita. Toate acestea se intampla in ciuda declaratiilor electorale ale ministerului Apararii nationale cu privire la respectarea personalitatii soldatilor ; in realitate, ministerul participa la acest proces de opresiune si il incurajeaza. Prin acest mijloc de protest, eu insumi si toti tinerii care resimt ( simt ) un sentiment profund de injustitie pentru ca viata lor a fost ruinata ( distrusa ) ducem ( purtam ) aceasta LUPTA : pentru a pune capat tuturor formelor de persecutie ( persecutare ) a celor care participa la actiuni care vizeaza sa promoveze justitia sociala, pacea si dreptul de a avea o opinie asupra chestiunilor ( problemelor ) care privesc viata noastra ; pentru ca ministerul sa aiba vointa politica de a controla in mod serios puterea militara si de a-i urmari in Justitie pe adevaratii responsabili ai acestui autoritarism in loc de a-i acoperi in mod sistematic ; pentru ca Statul sa garanteze o data pentru totdeauna respectarea initiativelor si a optiunilor sociale ale tinerilor prin eliminarea oricarei forme de sanctiune pentru promovarea unor astfel de idealuri. El nu trebuie sa se multumeasca de “ a vorbi socialist “ si de a continua ( urma ) apoi o practica de exterminare ; pentru a declara ca eliminarea acestor institutii autoritare se insereaza intr-o lupta lunga si diversificata la nivel individual, social si politic ; si pentru a pune capat discriminarii, favoritismului si dependentei, toate metode utilizate de catre niste organe corupte. Astfel, aceasta experienta pe care tocmai am trait-o m-a facut sa dobandesc o libertate de constiinta care ma impiedica sa fiu un actor si un complice al acestui proces criminal, atat in functionarea sa cat si in structura sa, si refuz de aici inainte sa port uniforma militara in aceste conditii. Am sentimentul ca daca as purta-o, aceasta ( adica faptul de a o purta ) mi-ar provoca o criza de constiinta [ caci ar fi ] contrar naturii mele si convingerilor mele de om crescut in ideile liberale. Noi, tanara generatie, vom rezista tuturor acelora care ar incerca sa ne impuna slabiciunile institutiei militare si sa ne faca sa devenim instrumentul ( instrumentele ) ei. De aceea atitudinea mea nu va fi ( din punct de vedere, in mod ) legal calificata drept dezertare sau nesubordonare, intrucat ea izvoraste din drepturile fundamentale ale persoanei umane si este conforma cu dispozitiile Constutiei grecesti. In ochii mei, eu raman un cetatean si un om liber care a incercat sa ramana fidel constiintei sale si liberului sau arbitru care decurge de aici. Eu apreciez de asemenea ca atitudinea mea si protestul meu impotriva acestei umilinte constituie expresia cea mai autentica a solidaritatii mele cu aceia care fac obiectiune de constiinta si a sustinerii ( sprijinului ) pe care eu le-o aduc lor, caci eu cred in mod ferm ca astfel este dusa ( continuata ) lupta pentru pace si eliberare sociala. “. ( extras din Scrisoarea ofiterului Grigoriades, adresata de acesta superiorului sau militar, scrisoare care face parte integranta din Decizia din data de 25 noiembrie 1997, pronuntata de Curtea Europeana a drepturilor omului in Afacerea ( litigiul ) Grigoriades c. Greciei )

In urma cu mai multe minute, am postat un comentariu aici, si el, ulterior a fost sters, pentru ca nu il mai vad, el recomanda niste pagini frumoase web, care priveau credinta, omul, europa, prin uniunea europeana si / sau institutii ale acesteia, erau site-uri frumoase, pacifice, da, si mai erau si pagini web ale unor ziare, presa virtuala, online, de informare generala, publica. Ei bine, ma intreb pentru ce nu il mai vad acet comentariu ? Credinta, omul, Europa, presa, sunt spre informarea si accesul tuturor oamenilor si semenilor. Trebuie sa spun ca sunt nedumerita, si, de altfel, exista comentarii pe luju.ro, ale altor persoane, pe care nu le cunosc, a caror forma, a caror exprimare sperie, datorita alegerii vocabularului, cuvintelor, cu toate acestea, ele sunt postate si apar, sunt vizibile, de cate ori cineva, mai suparat pe viata, sau mai putin necajit pe viata, iritat, le posteaza, le publica. Pentru ce asa o discriminare a frumosului ?

Domnule Panaitescu vă vă rog respectuos sa îmi trimiteți un număr de contact al dumneavoastră pe adresa mea de mail pentru a putea stabili o întâlnire cu dumneavoastră.

AM onoarea sa va salut Domnule Panaitescu , cu respect va adresez o intrebare    Suntem un grup de disponibilizati din jandarmerie, am intentat proces acestei institutii, si acum am aflat ca mai multe OMAI nu au fost publicate in MO , si anume : omai 600/2005,si mai grav omai 654/2011 in baza caruia s-au diminuat statele de organizare si a trebuit sa ne dea afara pe multi dintre noi care avem scoli militare, studii superioare si vechime in institutie de 15-20 de ani De aceea as dori sa pot lua legatura cu d-voastra Va multumesc

Ce interesant ! Si alte ordine ( acte administrative ) exista care nu au fost date publicitatii in Monitorul Oficial ??? Daca este asa, dupa ce reguli functioneaza oare un Stat de Drept, sau cuvintele, teoria nu sunt asimilitate, intelese si considerate ca trebuie sa fie vizibile si in practica de toate zilele ? IN orice caz, avocatii, negresit, figureaza in Tabloul Avocatilor, in cazul nostru, Definitivi, care este publicat pe pagina oficiala a Baroului Bucuresti, acolo ei sunt in ordine alfabetica, dupa numele lor de familie, si cand ajungi la persoana cautata, cauta bine, de exemplu poti incerca la adresa asta internet a baroului bucuresti : http://www.baroul-bucuresti.ro/index.php?w=cabinete&t=PANAITESCU+ION, aici s-ar putea sa gasesti un punct de contact concret. Eu inteleg ca orice om are dreptul sa ii fie aparate ... drepturile si sa comunice cu alt om, si poti incerca aici, acum nu stiu, daca nu cumva nu ai mai incercat deja, eu am deschis numai tabloul avocatilor.

d-l ofiter Alexandru Gheorghe e un om demn aflat la cheremul unui sistem abject care sufoca tara asta!...si asta doar pentru ca nu joaca cum ii canta altii! :( RESPECT MAXIM!

- Avocateee! Iar ai pierdut! L-ai prostit si pe copil sa te asculte!