In marele scandal creat in jurul dosarului „Trofeului Calitatii” din momentul in care seful Inspectoratului de Stat in Constructii Adrian Constantin Balaban Grajdan (foto) a trimis la Inalta Curte adresa prin care arata ca institutia sa nu a fost in niciun fel prejudicata prin actiunea cunoscuta sub numele de „Trofeul Calitatii in Constructii”, multa lume s-a intrebat de ce Balaban Grajdan nu a denuntat presiunea facauta de DNA in anul 2008 atunci cand s-a cerut cu insistenta de catre procurorii anticoruptie constituirea ISC ca parte civila in acesta dosar. Luni, 28 mai 2012, fost sef al ISC, Constantin Grajdan, a acordat un interviu in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro in care explica momentele cheie care au stat la baza demersului sau de a informa Inalta Curte ca nu exista niciun prejudiciu creat institutiei pe care a condus-o si de a retrage calitatea de parte civila a ISC din acest dosar. Adrian Balaban Grajdan - despre care amintim ca a fost destituit de premierul Victor Ponta, pe un singur motiv si anume ca nu a fost informat de demersul sau catre instanta suprema - este o persoana care, in pofida parerilor unora si altora dintre analisti sau jurnalisti si-a pastrat continuu pozitia profesionala, din 2008 si pana in prezent, considerand ca demersul sau in a arata ca nu exista prejudiciu este unul de buna-credinta, dezinteresat si in scopul aflarii adevarului. Actele trimise de fostul sef al ISC catre Inalta Curte, le puteti citi, unele in premiera, atasate la finalul interviului.

Domnule Balaban, in 2008 erati director al Directiei Legislatie din ISC. Cum s-a constituit ISC parte civila in dosarul lui Adrian Nastase si in ce masura acest lucru a fost determinat de procurorii DNA de caz?

La 21 iulie 2008 mi-a fost repartizata adresa DNA inregistrata la ISC sub nr. 6661/21.07.2008 prin care procurorul sef Sectie al DNA Dorul Florin Tulus si procurorul Danut Volintiru au solicitat institutiei sa comunice daca intelege sa se constituie parte civila in procesul penal din cazul cunoscut publicului sub numele de „Trofeul Calitatii”. In urma solicitarii de puncte de vedere legale in raport de solicitarea DNA, avand in vedere ca am constatat ca nu exista in evidenta contabila a institutiei niciun prejudiciu si, mai mult decat atat, nici macar in continutul adresei DNA nu se facea referire despre ce anume prejudiciu ar fi fost vorba, am formulat o adresa de raspuns catre parchetul anticoruptie in care am precizat ca ISC se constituie parte civila in masura in care instanta va retine un prejudiciu. Precizez ca la elaborarea acestei adrese m-am consultat cu specialistii DNA, deoarece eu fusesem imputernicit sa depun la DNA toate documentele legate de „Trofeul Calitatii” incepand cu anul 2006. Procurorii DNA nu au fost multumiti de pozitia mea, aceea ca instanta sa stabileasca daca exista un prejudiciu, precum si de faptul ca am refuzat sa formulez un alt raspuns, motiv pentru care la data de 5 august 2008 directorul Directiei Generale Juridice a ISC a redirectionat solictarea DNA catre Directia Contencios, care la randul ei a solicitat puncte de vedere legale, din nou, de la celelalte directii ale institutiei. S-au elaborat o serie de puncte de vedere de catre directiile interne, care au evidentiat ca nu exista prejudiciu, motiv pentru care, la 20 august 2008, directorul general Ioan Sorin Malinescu a comunicat DNA urmatoarele, citez din document: „La aceasta data, ISC nu detine informatii privind determinarea certa a vreunei pagube sau existenta vreunui prejudiciu cauzat de catre persoanele mentionate in adresa dvs (...) de asemenea, in situatia in care DNA constata existenta unor pagube in dauna ISC, va rugam sa ne comunicati intinderea acestora, cu referire la situatiile generatoare, eventual o copie a actului de sesizare a instantei de judecata, in vederea formularii unei cereri de constituire ca parte civila, potrivit art. 15, alin (2) din Codul de procedura penala”.

Cum s-a ajuns la celebrul raport al specialistilor DNA care, peste capul ISC, a stabilit ca exista un prejudiciu? Ce au facut cei din conducerea ISC dupa ce DNA le-a pus raportul de constatare pe masa si a insistat ca institutia sa se constituie parte civila in dosar?

Neoficial, am primit un CD cu raportul specialistilor DNA la institutie, pentru ca ulterior, documentul sa ajunga si pe cale oficiala, fara a fi insa insotit de documente justificative, care sa argumenteze continutul raportului ca atare. Tot neoficial, doamna Dorina Isopescu, care era inspector general al ISC la acea vreme, mi-a spus ca daca nu ne constituim ca parte civila, trebuie sa contestam raportul DNA. I-am spus sa mi-l trimita la directia mea pentru a face contestatia, intrucat eu personal nu eram de acord sa ne constituim parte civila, neavand niciun argument juridic ce emana din documentele avute la dispozitie la acel moment. De atunci nu am mai cunoscut evolutia actiunii, dar am aflat ca in cele din urma ISC s-a constituit parte civila si ca toti colegii de la directiile interne au semnat pentru acest lucru. Asa s-a emis la 26 septembrie 2008 o adresa catre DNA in care s-a mentionat, citez, urmatoarele: „Raportul de constatare intocmit de catre Serviciul specialisti din cadrul DNA indica faptul ca incalcarea unor prevederi legaloe, ca efect al activitatii economice derulate pentru organizarea evenimentului si acordarea Trofeului Calitatii in Constructii – 2004, a condus la crearea uni prejudiciu material Inspectoratului de Stat in Constructii – ISC pentru care institutia noastra se constituie parte civila”. Chiar din formularea adresei se poate observa ca ISC nu s-a constituit niciodata parte civila cu adevarat, ci doar a achiesat la raportul de constatare al DNA, chestiune pe care juristii o vor transa pe viitor.

Ati fost numit inspector general la ISC in data de 18 mai 2012, iar dupa cateva zile, in 23 mai 2012 ati trimis la Inalta Curte adresa prin care ati atestat ca ISC nu a inregistrat niciun prejudiciu in „Trofeul Calitatii” si ca nu se constituie parte civila in proces. Care a fost motivul pentru care intr-un timp atat de scurt ati socotit ca trebuie sa solicitati instantei sa ia act ca ISC nu este parte civila?

Cronologic, in dimineata zilei de 21 mai 2012 am fost sunat de Ioan Sorin Malinescu, fostul director al ISC care in anul 2009 a fost demis din functie si a obtinut reincadrarea in functia de director general pe calea instantei. Domnul Malinescu este persoana care a si semnat in 26 septembrie 2008 adresa catre DNA prin care ISC se „constituia” parte civila exclusiv pe baza raportului DNA. Malinescu mi-a cerut o audienta. M-am informat de la Serviciul personal despre situatia juridica a dumnealui, in conditiile in care il stiam un bun profesionist. Am discutat cu juristii institutiei pentru a afla care e parerea lor, eu stiind la acel moment ca exista o hotararea judecatoreasca de reincadrare ce trebuia pusa in executare. Dupa care am cerut sefului de personal sa-mi precizeze pasii legali ce trebuiau parcursi pentru executarea hotararii judecatoresti. A doua zi dimineata, zi in care l-am chemat la mine in birou pe dl Malinescu, am purtat cu acesta o discutie pentru rezolvarea situatiei sale, alaturi de seful Serviciului personal. L-am informat ca il voi repune in functie, potrivit deciziei instantei, dar i-am atras atentia ca prima data in care voi constata ca nu-si va indeplini intocmai sarcinile profesionale, il voi da personal afara. Malinescu mi-a replicat ca niciodata nu a si-a incalcat atributiile, iar eu i-am reprosat atitudinea de obedienta din 2008, cand a constituit institutia ca parte civila, impotriva vointei noastre. Malinescu mi-a replicat ca a facut ceea ce i s-a cerut si ca nu a avut incotro. Intrucat stiam ca a doua zi, la Inalta Curte era procesul „Trofeul Calitatii”, despre care se anuntase in presa ca era ultimul termen, l-am intrebat pe Malinescu daca nu-i are pe constiinta pe cei acuzati in acest dosar. Mi-a raspuns ca nu, intrucat el nu s-a constituit niciodata parte civila, motiv pentru care i-am cerut sa-mi aduca dosarul pentru a ma convinge. Studiind dosarul, am regasit adresele din 2008, in care se arata ca acea constituire de parte civila erau doar in baza raportului DNA si nu al vointei institutiei, documentele interne avute la baza adresei catre DNA fiind contrare constituirii de parte civila. Aceste documente le-am gasit in arhiva Directiei juridice si nu la dosarul de caz al institutiei. Acesta a fost motivul pentru care am tras concluzia ca s-a facut o mare eroare, fata de care eram chemat sa o indrept, prin informarea Inaltei Curti asupra situatiei reale. L-am intrebat pe dl Malinescu daca semneaza alaturi de mine documentul, a spus ca da, dar intrucat nu era in acel moment angajat al institutiei, adresa a plecat la instanta numai sub semnatura mea, dar elaborarea adresei a fost contributia amandurora.

Ati stat fata in fata cu procurorii DNA. V-ati simtit constrans, amenintat?

Am fost intrebat de doamna procuror Mihaela Moraru Iorga daca „pot sa duc ce mi-am asumat” si mi-a exemplificat cu un personaj de care nu am auzit din dosarul Mantog, care a platit la final mai mult decat inculpatul principal. Am fost foarte sincer cu procurorii DNA, cum de altfel imi este firea. In acel moment nu am sesizat nuantele celor spuse de doamna Iorga, dar dand filmul inapoi, realizez ca se incerca o forma de intimidare.

Dupa amploarea scandalului si anuntarea presei ca sunteti interogat la sediul DNA, toata lumea se astepta sa fiti dus la instanta pentru arestare. De ce credeti ca procurorii DNA nu au procedat la propunerea arestarii dvs. ca in atatea alte cazuri?

Nu stiu ce au avut in vedere procurorii anticoruptie, dar pot spune cum mi-a justificat eu actiunea. Am invocat existenta la dosar a unei expertize independente, solicitate chiar de catre instanta, in care prejudiciul scrie negru pe alb: este zero. Totodata am argumentat ca era de datoria mea, in virutea functiei publice detinute, sa informez instanta cu orice element suplimentar care nu fusese depus la dosarul cauzei pana la acel moment. Am aratat ca in fapt, la adresa trimisa la instanta, am atasat si documentele interne ale tuturor directiilor ISC care relevau lipsa prejudiciului. Si am mai aratat ca ISC nu avea in atributii posibilitatea legala de a incasa venituri din activitati de tipul evenimentului „Trofeul Calitatii”. Am cerut procurorilor DNA sa solicite Raportul Curtii de Conturi din 2004, pe care in arhiva ISC nu l-am gasit, raport despre care am cunostiinta ca nu a retinut niciun prejudiciu.

Va simtiti un tap ispasitor? Daca am da timpul inapoi, stiind ce vi s-a intamplat, ati mai proceda la fel?

Nu ma simt un tap ispasitor, poate doar o victima colaterala a unor orgolii exacerbate. Asa cum am declarat si in fata procurorilor, am ferma convingere ca am procedat corect, in sensul ca era obligatia mea morala sa indrept o eroare, realizata prin omisiune in 2008. Asa cum in dosarul Trofeul Calitatii prejudiciul ISC este zero, conform expertizei, tot asa si efectul actiunii mele pe latura penala in acest dosar este zero.

Domnule Balaban Grajdan, stiu ca o sa parem rautaciosi, dar asta este, raspundeti-ne sincer: v-a rugat vreodata Adrian Nastase, personal sau prin interpusi, sa faceti aceasta adresa?

Categoric nu, pentru ca nimeni nu ma poate obliga sa fac ceva impotriva constiintei mele, nici macar Adrian Nastase! Iar daca este sa pierd pe constiinta mea, atunci accept aceasta pierdere ca pe un castig.

Avocatul George Moloman: „Actiunea clientului meu nu impieteaza sub nicio forma latura penala a cauzei deduse judecati”

Contactat de Lumeajustitiei.ro, aparatorul lui Constantin Balaban Grajdan, avocatul George Moloman ne-a declarat in legatura cu situatia clientului sau: „Vreau sa subliniez un aspect foarte important. Simpla retragere de constituire de parte civila nu duce la anularea prejudiciului, daca acesta ar exista. Actiunea clientului meu nu impieteaza sub nicio forma latura penala a cauzei deduse judecatii. Pe cale de consecinta, nu duce la favorizarea vreunui inculpat cercetat in dosarul Trofeul Calitatii”.

LA INCHIDEREA EDITIEI – Surse oficiale au anuntat ca ISC a trimis luni o noua adresa la Inalta Curte in care a anuntat ca se constituie parte civila.

* Cititi aici adresele trimise catre ICCJ de fostul sef al ISC si documentele interne ale institutiei care infirma existenta prejudiciului