Noul presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, Lia Savonea (foto) a preluat mandatul de la judecatorul Dan Lupascu, incepand cu data de 4 iulie 2012, intr-o perioada delicata a vietii sale. De cateva luni, Lia Savonea este mama unor gemeni baieti, astfel incat trebuie sa-si imparta timpul intre familie si manageriatul instantei. Lia Savonea are o vechime de 16 ani in magistratura, din care 12 in functii de conducere: presedinte la Judecatoria Sector 6, presedinte la Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala, vicepresedinte la Curtea de Apel Bucuresti. Lia Savonea face parte, in prezent, din completul penal in care judeca alaturi de Dan Lupascu si Daniel Gradinaru, purtatorul de cuvant al instantei. Aflata la inceput de manageriat al acestei instante de mare anvergura, Lia Savonea a acceptat sa dezvaluie, pentru Lumeajustitiei.ro cateva dintre planurile sale de viitor.

Doamna presedinta, ati preluat managementul celei mai mari curti de apel din tara din mainile colegului de complet, Dan Lupascu, al carui vicepresedinte ati fost mai bine de un an. In urma acestui proces verbal de “predare-primire”, ce probleme au ramas de dus mai departe si cum calificati activitatea de manager a predecesorului dumneavoastra ?

Preluarea mandatului de la domnul presedinte Dan Lupascu e un moment incarcat de semnificatie. In primul rand, pentru ca prin activitatea sa din ultimii 12 ani, timp in care a fost presedintele CAB, domnul Lupascu se identifica cu aceasta instanta. Faptul ca judecatorii si celalalt personal se bucura de conditiile unui sediu de exceptie din Palatul de Justitie i se datoreaza, iar oamenii sunt constienti de acest aspect. Apoi, activitatea manageriala desfasurata in tot acest timp si-a pus amprenta in detaliu asupra activitatilor, a conduitelor oamenilor, impunand standarde ridicate si prestigiu pentru Curtea de Apel Bucuresti. Pentru mine a fost un privilegiu si o onoare sa fac parte din echipa presedintelui Dan Lupascu, iar increderea despre care a vorbit in ceea ce ma priveste ma obliga odata in plus sa incerc sa asigur echilibru si standarde profesionale la nivelul celor lasate de dumnealui.

Credeti ca veti reusi in mandatul de trei ani sa iesiti din umbra lui Dan Lupascu?

Va fi dificil, inevitabil oamenii fac comparatii, dar acum imi vin in minte vorbele marelui Brancusi, care spunea ca “la umbra marilor stejari nu creste nimic”.

Urmeaza o etapa dura in activitatea tuturor instantelor, implementarea noilor coduri. Cum va face fata Curtea de Apel Bucuresti si ce masuri intentionati sa luati?

Contextul socio-juridic in care imi incep mandatul este unul dificil, pornind de la nivelul asteptarilor sociale, cu privire la actul de justitie si tinand seama de marile provocari pentru sistemul judiciar reprezentate de intrarea in vigoare a noilor coduri. Ministerul Justitiei a promovat un set de acte normative importante cu privire la intreaga configuratie judiciara atat in materie civila, cat si penala. Acestea erau necesare si, in principiu, este rezonabila incercarea de a simplifica procedurile, numai ca un astfel de demers trebuie facut cu mare atentie, tinand seama de capacitatea statului de a pune in aplicare a acestor masuri. Studiile de impact arata o nevoie imediata de suplimentare si ocupare a schemelor de personal, un suport logistic corespunzator, iar perspectivele sunt limitate si ramane de vazut cat se va concretiza, in perioada urmatoare, disponibilitatea Ministerului Justitiei fiind cel putin la acest moment incurajatoare. Spun aceasta raportandu-ma la recentele masuri de finantare a tuturor posturilor vacante pentru personalul auxiliar, altele fiind in stadiul de promisiune.

Exista un litigiu demarat de CAB impotriva CSM si a ministerelor Justitiei si Finantelor in ce priveste problema posturilor vacante. Cum catalogati activitatea CSM, strict legata prin lege de cariera magistratilor, in conditiile in care instantele care se plang de un volum foarte mare de activitate au ajuns sa nu mai aiba alta posibilitate decat cea de a aglomera la randul lor alte instante cu judecarea unor litigii?

In context, trebuie totusi sa amintesc faptul ca Ministerului Justitiei, ca ordonator principal de credite, ii apartine competenta decizionala in domeniul resurselor. "Vinovatul" principal, CSM avand responsabilitati limitate in domeniul resurselor umane. Remarc un fapt pozitiv in sprijnul pe care CAB, l-a gasit in conducerea CSM din acest an, fiind alocate mai multe posturi din fonduri de rezerva pentru cateva dintre situatiile in care judecatorii fusesera detasati la alte institutii, si de ani de zile. posturile acestora fusesera blocate. A fost o schimbare in bine fata de anul anterior, cand CAB a fost pusa in dificultate prin cateva decizii ale fostul presedinte Horatius Dumbrava, de preluare a unor posturi din raza curtii si mutarea lor la instante din provincie, in conditiile in care cel putin Judecatoria Cornetu functioneaza in regim de avarie, cu personal delegat de la instantele arondate Tribunalului Bucuresti.

Suntem bombardati in ultimii ani de rapoarte de tara in care invariabil, in fiece an sunt remarcate doar parchetele, in timp ce rezultatele bune ale instantelor sunt trecute sub tacere. Chiar asa, doar parchetele fac imaginea Justitie?

Este nefiresc ca rapoartele din cadrul mecanismului MCV performantele Justitiei sa fie raportate la activitatea parchetelor si nu la activitatea instantelor. Potrivit legii, justitia se infaptuieste prin instantele judecatoresti, acestea trebuie sa dea masura lucrurilor. Opinia publica este insuficient educata cu privire la rolul Justitiei si deseori asistam la confuzii intretinute in spatiul public privitoare la cine infaptuieste justitia. Reprezentantii parchetelor sunt participanti la infaptuirea actului de justitiei, dar justitia in sine este infaptuita numai de instantele judecatoresti, prin judecatori.

Doamna presedinta, considerati ca vor fi probleme majore in implementarea noilor coduri, civil si de procedura civila, intrucat exista discutii pe aceasta tema atat in interiorul INM, cat si in comisia de specialitate a CSM? Ce pericole exista pe termen scurt?

Intr-o prima perioada tranzitorie, vor fi aplicate, in paralel, atat procedura veche pentru dosarele aflate in curs de judecata, cat si procedura noua, pentru dosarele noi intrate. Acest lucru va crea o confuzie, publicul va fi bulversat, nu va intelege de ce se vor aplica doua proceduri diferite in acelasi timp, insa nici judecatorului nu-i va fi usor intrucat se va confrunta cu situatii care nu sunt inca pe deplin clarificate. Spre exemplu, solutionarea pana la o anumita etapa a procesului, in camera de consiliu, pune problema sanctiunii procesuale pentru cazul in care procesul se va derula in sedinta publica, avand in vedere lipsa spatiilor necesare planificarii sedintelor in functie de etapele gandite de noul cod de procedura civila.

Cum catalogati, metaforic, Justitia in societatea romaneasca la aceasta ora? Spuneti-ne sincer, doamna presedinta, copiii dumneavoastra, cand vor creste, ii veti canaliza catre o cariera in magistratura daca asa vor continua lucrurile in Justitia Romania?

Greu de spus. Insa opinia mea este ca, indiferent de vremuri, judecatorul, cu deosebire cel din materie penala, trebuie sa aiba puterea de a pronunta orice solutie numai in raport de probele existente in dosar. Cu totii ne dorim sa primim respectul din partea societatii, insa respectul se castiga printr-o conduita consecventa cu valorile Justitiei. Revenind la intrebarea dumneavoastra, in privinta sfaturilor pe care le voi da copiilor mei, sunt increzatoare ca pana vor creste ei lucrurile se vor aseza intr-o matca fireasca atata in societate, cat si in Justitie.

Ce mesaj transmiteti colegilor de instanta la inceput de mandat?

Vor gasi in mine intotdeauna un sprijin. Am niste principii solide pe care colegii mi le cunosc si nu voi abdica de la ele. Voi manifesta aceeasi deschidere ca si pana acum pentru cei care vor promova idei constructive in interesul actului de justitie, dar voi fi ferma cu cei care vor incalca regulile.