De grija altora moare Johannis. Dar despre Coldea, tace malc. Nimic. Nici o opinie. Ce schelete are si el in dulap? Uite un articol despre cine este omul: Florian Coldea, cîinele de pradă al democraţiei Conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Român de Informaţii (SRI), şeful de facto al principalului Serviciu Secret din România este generalul Florian Mihai Coldea, primul adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a Serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducînd serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. Primul adjunct al directorului SRI a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filiera politică PDL, respectiv cu concursul primarului Municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum şi naş de botez al unicului său copil. Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovării lui Coldea în fruntea SRI. Seculici era şi şeful Cultului adventist de ziua a şaptea din România şi avea relaţii importante în Statele Unite ale Americii, unde achiziţionase o casă fondatorului cultului adventist (situată în Vermont). Florian Coldea este originar din comuna Tîrnova judeţul Arad, a absolvit un liceu industrial din Municipiul Arad şi a studiat un an şi jumătate la Institutul Politehnic din Timişoara, unde studia şi Gheorghe Falcă. A renunţat la Institutul Politehnic după ce a căzut mai multe examene şi a urmat Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, pe care a absolvit-o în anul 1996, dar nu a obţinut note de trecere la examenul de licenţă, pe care l-a trecut doar anul următor. Din caracterizările făcute de foşti colegi de academie reiese că era o persoană arogantă, introvertită, interesată mai mult de imaginea şi poziţia sa, fără prea multe relaţii de prietenie, tipul „carieristului”. Devotamentul faţă de preşedintele Băsescu şi lipsa de scrupule în acţiunile sale i-au conturat un portret de funcţionar slugarnic, tipul securistului habotnic din perioada bolşevică, capabil de orice abuz pentru a executa ordinele stăpînului care l-a promovat în funcţie şi grad, fiindu-i devotat orbeşte acestuia (de exemplu generalul Pantiuşa Bodnarenko, numit de la Moscova primul şef al Securităţii comuniste din România). Deşi îi place să facă pe misteriosul şi este plin de morgă, Coldea este în realitate un individ lipsit de orizont intelectual (vezi eşecurile la examenele din facultate şi din academie) şi de capacitate de comunicare, precum şi de discernămînt şi de spirit critic, fiind considerat capabil de orice de către ofiţeri din SRI care l-au cunoscut mai bine: „Este capabil să îngroape orice şi pe oricine”. Cei doi Gheorghe de la Arad (Falcă şi Seculici) l-au susţinut pe Coldea în faţa preşedintelui Băsescu, care, în primăvara anului 2005, cînd avea gradul de maior în SRI şi activa în Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, l-a folosit în operaţiunea de salvare prin răscumpărare a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. După eliberarea ziariştilor, Băsescu l-a promovat, la vîrsta de 34 de ani, în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, cu rang de secretar de Stat, şi l-a avansat ulterior pînă la gradul de general cu o stea. În 2012, preşedintele Băsescu l-a avansat pe Coldea general cu două stele. Florian Coldea a fost protejat şi susţinut iniţial de generalul Dan Gheorghe, originar tot din judeţul Arad (din comuna Sinta, învecinată cu Tîrnova) şi rudă cu familia Coldea, considerat reprezentantul aripii conservatoare, de sorginte ceauşistă, din SRI (fost ofiţer de Securitate, care în decembrie 1989 avea gradul de colonel şi funcţia de locţiitor al şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă / USLA din cadrul Departamentului Securităţii Statului / DSS). În 1990, a blocat anumite dosare ale Revoluţiei, cum ar fi dosarul zborului Rombac de la Sibiu, iar după ce a fost recuperat iniţial în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne (0215), unde a devenit şef, şi apoi în SRI. Florian Coldea a fost susţinut puternic din interior şi de generalul Ion Ştefănuţ, fost şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, şi de generalul Sorin Brăteanu, şeful Secretariatului General al SRI (primul şef care l-a direcţionat pe linie de muncă şi naşul său de căsătorie). După numirea în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea şi-a numit în funcţii importante de şefi şi de locţiitori de unităţi oameni de încredere şi buni executanţi, ca de exemplu: generalul Ion Voinescu – adjunct al directorului SRI pe probleme de logistică; generalul Sorin Gabriel Cozma – şeful Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode – şeful Departamentului Securităţii Economice; generalul Emilia Cristina Posastiuc – şeful Centrului pentru Surse Deschise (Centrul de Monitorizare Media); colonelul Ştefan Vatră – şeful Diviziunii Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Camaraşcu (fost coleg de cameră în timpul facultăţii) – şef al Direcţiei SRI Bucureşti şi apoi director adjunct la ORPISS; colonelul Eugen Tudor – locţiitor la UM 0982 Bucureşti; generalii Valentin Dan Căpşună, Gabriel Stătescu, Adrian Popescu, Gheorghe Puiu – şefi de unităţi şi diviziuni. Generalul Coldea a reuşit să-şi impună anumiţi oameni şi în alte structuri ale statului, după cum urmează: generalul (r) Mircea Gheordunescu (fost prim-adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2000) – înalt funcţionar al Ministerului Afacerilor Externe; generalul Costin Nedelea (fost coleg la SRI) – şeful unităţii informative din serviciul de Protecţie şi Paza (SPP); locotenent-colonelul Marius Stere (fost coleg la SRI) – şef serviciu la SPP; procurorul Marius Lazăr – la Parchetul de pe lîngă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Împotriva generalului Coldea au fost lansate o sumedenie de acuzaţii de abuz şi de corupţie în spaţiul politic şi mediatic. Astfel, a fost acuzat că ar fi fost folosit de preşedintele Traian Băsescu în operaţiuni de poliţie politică, împărţind cetăţenii României în buni, cei de partea lui Băsescu, şi în răi, toţi cei care s-au manifestat împotriva preşedintelui, îndeosebi cei care au urmărit suspendarea şi demiterea sa. Categoria răilor are parte de investigare şi fişare minuţioasă, scormonindu-li-se trecutul şi prezentul, unii fiind trecuţi pe liste speciale de potenţiali atentatori, iar alţii primind eticheta VIP, adică agenţi de legătură cu puteri străine. Toţi aceştia stau cu lunile pe lista duşmanilor Constituţiei, fiind ascultaţi, urmăriţi, monitorizaţi. Acţiunile de poliţie politică ale generalului Coldea au culminat cu prilejul referendumurilor pentru demiterea preşedintelui Băsescu din mai 2007, respectiv, iulie 2012. Astfel, generalul Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de şantaj şi de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu), după ce aceştia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a preşedintelui Băsescu în aprilie 2007. După suspendarea surpriză din iulie 2007, generalul Coldea a constituit o celulă de criză, pe care a condus-o împreună cu generalesele Elena Istode, şefa Departamentului Securităţii Economice, şi Emilia Cristina Posastiuc, şefa Centrului pentru Surse Deschise (în realitate, Centrul de Monitorizare Media), amîndouă avansate în luna martie de preşedintele Băsescu, căruia i-au declarat devoţiune pe viaţă. Celula de criză instituită de generalul Coldea a livrat, zilnic, materie primă pentru apariţiile publice ale preşedintelui suspendat şi, concomitent, a alimentat agenţi acoperiţi din mass-media cu materiale de denigrare, intoxicare, dezinformare şi derutare a opiniei publice interne şi internaţionale şi, mai cu seamă, cu ţintă către autorităţile legitime ale Statului Român şi către principalele instituţii ale Uniunii Europene. În săptămîna de după scrutinul prezidenţial din 6 decembrie 2009, cîştigat la limită şi într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a preveni depunerea şi judecarea unei cereri din partea PSD pentru anularea rezultatului alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic şi reţinerea ilegală a senatorului social-democrat Cătălin Voicu, care, ulterior, a fost demonizat mediatic şi urmărit penal pînă la arestarea şi condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupţie. Se bănuie că generalul Coldea se află şi în spatele interceptărilor ilegale ale convorbirilor telefonice ale reprezentantului României din Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), judecătorul Corneliu Bîrsan. Conform unor surse din Serviciile Secrete, SRI şi SIE au două cîrtiţe în grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dintre care una ar avea numele de cod „Dragaliţa”, scopul acestora fiind să-l protejeze pe preşedintele Traian Băsescu şi să blocheze ori să tergiverseze cauzele care-l privesc pe acesta sau instituţiile subordonate lui. La adresa sa s-au lansat acuzaţii de deturnare de fonduri în cazul răscumpărării jurnaliştilor români răpiti în Irak, respectiv că ar fi predat pentru răscumparare doar 9 milioane de euro din suma cifrată între 12 milioane şi 13 milioane de euro, care a fost alocată de Statul Român în acest scop. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii de luare de mită, respectiv că ar fi primit 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Informaţii în acest sens au fost făcute publice de senatorul Cătălin Voicu, fost general al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), în declaraţii făcute în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi de generalul (r) Dumitru Iliescu, fost şef al SPP, în emisiunea „Ştirea Zilei” de la postul de televiziune Antena 3. Acuzaţia privind delapidarea a aproximativ 4 milioane de euro din suma alocată pentru răscumpărarea jurnaliştilor români răpiţi în Irak a fost susţinută şi de fostul procuror-şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, în cartea publicată în 2009 cu titlul „Prădarea României” (la pagina 57), în care afirma că a primit informaţii în acest sens din surse oficiale irakiene şi americane. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe oamenii apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu, respectiv pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi pe ex-premierul Teodor Stolojan în Dosarul Alro şi pe fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, vizavi de corupţia şi contrabanda din vămi. La adresa sa s-au lansat şi acuzaţii privind favorizarea soţiei sale, Dorina (născută Negru, originară din Zalău, judeţul Sălaj, colegă de facultate, ofiţer SRI), prin promovarea în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol al SRI şi apoi director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI, precum şi prin avansarea la gradul de locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, încălcînd astfel regulamentele militare. La adresa sa s-au lansat acuzaţii că i-ar fi favorizat pe cumnatul său Adrian Negru (fratele soţiei sale), promovat în funcţia de şef-serviciu în cadrul Direcţiei Judeţene Sălaj a SRI, şi pe finul său Cristian Soponar (fost coleg de facultate), promovat prim-adjunct al şefului Direcţiei Judeţene Satu Mare a SRI. La adresa sa s-au lansat acuzaţii privind favorizarea vărului său primar, George Coldea, preşedinte-director al firmei Medicare Technics, în afaceri cu aparatură medicală cu unităţi spitaliceşti din România. În acest sens, arătăm că, în cursul anului 2010, şeful Direcţiei Judeţene Satu Mare a SRI, colonelul Ştefan Coşarcă, a intervenit pe lîngă conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare să-l primească pe directorul George Coldea şi să-l sprijine prin achiziţionarea de aparatură medicală de la firma pe care o conduce, pentru spitalele preluate în judeţ. În plus, generalul Coldea este naşul de căsătorie al fostului prefect PDL al judeţului Arad din perioada 2009-2011, Călin Bibară, cu care este consătean, şi există suspiciuni că l-ar fi protejat atît pe acesta, cît şi pe soţia sa, care a deţinut funcţia de director general al Zonei Libere Curtici, prin care s-a efectuat contrabanda intensă cu ţigări şi alte produse accizabile. Ofiţeri din Direcţia Judeţeană Arad a SRI au dezvăluit că şeful lor, colonelul Dan Ilie Calalb, i-ar fi predat generalului Coldea, cu doi ani în urmă, un pachet conţinînd suma de 100.000 lei (un miliard de lei vechi) de provenienţă suspectă. O acuzaţie gravă adusă generalului Coldea este aceea că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea, în Bucureşti, un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Parchetul de pe lîngă Curtea de Casaţie şi Justiţie, confirmate de ofiţeri din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducînd personal un autoturism de serviciu. Pe Bd. Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întîmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat, ulterior, de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei procurorului general al României, respectiv de procurorul-şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kövesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general. Menţionez că am făcut publice toate aceste aspecte în două declaraţii politice prezentate la Senat, respectiv, în data de 22 decembrie 2010, cu titlul „Lista sau gaşca lui Falca”, şi în data de 2 mai 2012, cu titlul „Laura Codruţa Kövesi: procuror general din mila şi mita portocalie”, dar procurorul general Laura Codruţa Kövesi şi generalul Florian Coldea n-au exprimat pînă în prezent nici o poziţie publică de contestare, preferînd tăcerea, iar Consiliul Suprem al Magistraturii şi Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au dispus redeschiderea cazului. Generalul Florian Coldea este cunoscut şi recunoscut drept principalul coordonator al activităţilor de poliţie politică exercitate în ultimii ani de preşedintele Traian Băsescu şi camarila sa în scopul intimidării, discreditării şi demolării adversarilor politici (liderii partidelor din opoziţie, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, jurnalişti şi alţi formatori de opinie, critici ş.a.), cu concursul instituţiilor de forţă ale Statului Român, îndeosebi al Serviciilor Secrete şi al Parchetului (SRI, SPP, DGIPI, DGA, DNA, DIICOT, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală). Monitorizarea adversarilor politici s-a realizat prin activităţi de poliţie politică, constînd în interceptări ilegale de convorbiri telefonice sau ambientale, acţiuni de filaj, verificarea averii şi a eventualelor afaceri, verificarea şi monitorizarea conexiunilor cu alţi oameni politici, cu oameni de afaceri, cu jurnalişti şi alţi formatori de opinie. Acţiunile ilegale de interceptare telefonică sau ambientală şi de filaj sînt realizate de structuri specializate din SRI, dar şi din SPP, DGIPI şi SIE. În scopul monitorizării şi fabricării de dosare penale adversarilor politici, Serviciile Secrete implicate au solicitat informaţii şi de la structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, îndeosebi de la organele de poliţie, şi ale Ministerului Finanţelor, în special de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, condusă pînă anul trecut de slugoiul prezidenţial Sorin Blejnar, dar şi de direcţiile de control financiar şi administraţiile financiare judeţene. De asemenea, SRI sau alte Servicii Secrete implicate au solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate să declanşeze acţiuni de verificare din oficiu a averii şi eventualelor afaceri ale adversarilor politici pentru a obţine informaţii în acest sens şi pentru a depista sau inventa eventuale motive de sesizare a Parchetului pentru fals în declaraţii sau conflicte de interese ori instanţele judecătoreşti pentru motive de incompatibilitate. În cazul adversarilor politici consideraţi periculoşi, generalul Florian Coldea a recurs la stratagema obţinerii unui mandat de interceptare pentru motive de siguranţă naţională, care permite instituirea şi realizarea unui control tehnic operativ total (CTOT) asupra persoanei vizate: interceptarea tuturor convorbirilor telefonice şi ambientale, a poştei normale şi electronice, filaj permanent, monitorizarea persoanelor cu care intră în contact. Deosebit de grav este că, pentru interceptarea, urmărirea şi hărţuirea adversarilor politici ai actualei puteri, SRI are posibilitatea, pe care a materializat-o, de a recurge şi la reţeaua de sateliţi MONSAT de joasă altitudine, lansată de SUA în colaborare cu o serie de ţări europene, la care România are acces în baza unor înţelegeri între Serviciile Secrete ale statelor NATO. Reţeaua de sute de sateliţi MONSAT care acoperă Europa are dispozitive radar, bazate pe unde milimetrice, care au capacitatea de a urmări o persoană, după caracteristicile biometrice, oriunde pe Pămînt, inclusiv prin acoperişul clădirilor în care se află aceasta. Totodată, sistemul MONSAT permite interceptarea convorbirilor telefonice şi a e-mailurilor. Astfel, prin marionetele sale de la SRI şi SIE, preşedintele Traian Băsescu foloseşte abuziv, independent şi fără control parlamentar, sistemul Naţional de Monitorizare a Convorbirilor prin satelit – MONSAT. Solicit Direcţiei Naţionale Anticorupţie să se sesizeze şi să efectueze cercetări în cazul generalului Florian Coldea sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, referitor la acuzaţia de deturnare a sumei de aproximativ 4 milioane de euro în cazul răscumpărării jurnaliştilor români răpiti în Irak, şi de luare de mită, în cazul acuzaţiei privind primirea sumei de 350.000 euro pentru încheierea unui contract de achiziţii pentru SRI. Totodată, solicit Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să redeschidă cauza în care generalul Florian Coldea a fost cercetat pentru accidentul de circulaţie provocat pe Bd. Ştefan cel Mare din Bucureşti, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, şi să se sesizeze faţă de procurorul general Laura Codruţa Kövesi sub aspectul infracţiunii de favorizare a infractorului. În fine, solicit Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-l cerceteze pe generalul Coldea sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu şi pentru încălcarea legii siguranţei naţionale pentru toate acţiunile de poliţie politică pe care le-a ordonat şi

Daca Iohannis a fost sesizat atunci raspunsul vine de la - Scoală, mă, că ai câştigat! - Daca cautati pe internet acest mesaj - Scoală, mă, că ai câştigat! - veti avea raspunsul la acest articol.