Doi membri ai vestitului Complet Negru de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au probleme cu juramantul. Cu toate acestea au judecat zeci de ani la instanta suprema si s-au pensionat linistiti cand si-au desavarsit opera. Lumea Justitiei a dezvaluit inca din 2020 faptul ca judecatoarea Florentina Dragomir nu avea juramantul de numire in functia de judecator, existand doar procesul verbal pentru numirea in functia de procuror.

Ionut Matei si Florentina Dragomir, judecatori fara juramant

In prezent, iese la iveala cazul unui alt membru al Completului Negru pentru care juramantul este de asemenea problematic. Vorbim despre cunoscutul judecator Ionut Matei (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, intre timp pensionat, care a infaptuit justitia vreme de 14 ani la instanta suprema fara sa aiba juramantul (dupa alti zeci de ani petrecuti la instantele inferioare). Iar daca il are, pe undeva, nu se stie pe unde, nu poate fi gasit nici in prezent, la trei ani de la pensionarea sa. Constatarea este retinuta chiar de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in recenta Decizie pronuntata in 29 iulie 2024, in care a solutionat cererea prealabila a Curtii de Apel Brasov care il voia in tara pe Printul Paul al Romaniei pentru executarea mandatului european de arestare.

In hotararea CJUE pe care o puteti citi integral la finalul articolului se mentioneaza faptul ca "nu a putut fi putut fi gasit niciun proces verbal de depunere a juramantului" in functia de judecator in cazul lui Ionut Matei.

Practic, CJUE retine ca Ionut Matei a judecat in lipsa existentei unui proces verbal de depunerea a juramantului la momentul numirii in functia de judecator, desi aceasta era si este o conditie obligatorie prevazuta de lege pentru exercitarea calitatii de judecator. O prevedea Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (art. 34), cat si Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor la art. 80:

“(1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!' Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.

(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.

(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.

5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie”.

CA Brasov a mintit din nou la CJUE

Problema este ca, desi Legea 303/2004 (ulterior Legea 303/2022) este extrem de clara in ce priveste momentul depunerii juramantului pentru judecatori si procurori, Curtea de Apel Brasov a sustinut la CJUE ca nu este necesara depunerea juramantului la numirea in functia de judecator, daca a fost depus juramantul in functia de procuror.

Caci, rationamentul CJUE se bazeaza pe informatiile si clarificarile transmise de Curtea de Apel Brasov, Curtea de Justiei a UE neavand dreptul de a analiza dreptul national.

Ceea ce este total neadevarat, fiind practic a doua oara cand CA Brasov induce in eroare CJUE (click aici pentru a citi) legea fiind foarte clara, in sensul ca, desi au acelasi juramant, judecatorii si procurorii depun juramantul la momentul numirii in fiecare dintre aceste demnitati, exceptie facand transferul (exceptie care nu poate fi luata in calcul atat timp cat trecerea de la judecator la procuror se face prin numire , si nu prin transfer) !

Or, in cazul Florentinei Dragomir existenta procesului verbal de numire in functia de judecator era absolut necesar, cata vreme numirea sa in aceasta functie s-a facut nu prin transfer (pentru a putea justifica chiar si asa lipsa unui juramant), cum prevede legea, ci doar dupa ce a fost eliberata din functia din procuror, si numita apoi in functia de judecator, fara existenta sau invocarea unui proces verbal de numire in aceasta demnitate.

"Asadar, nu poate constitui o deficienta sistemica sau generalizata in ceea ce priveste independenta puterii judecatoresti, in sensul jurisprudentei amintite la punctul 79 din prezenta hotarare, imprejurarea ca dreptul intern al unui stat membru prevede eventual ca un procuror care a depus juramantul la momentul intrarii sale in functie nu trebuie, cu ocazia numirii sale ulterioare in functia de judecator, sa depuna din nou juramantul", precizeaza CJUE.

Mai mult, atunci cand a fost pusa sa justifice „neregularitatile privind depunerea juramantului”, Curtea de Apel Brasov a sustinut ca aceste „neregularitati” "constau mai precis intr-o incertitudine privind locul de pastrare a procesului-verbal de depunere a juramantului judecatorilor din Romania, ceea ce ar avea drept consecinta faptul ca, pentru unul dintre cei trei judecatori ai completului de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au trebuit sa solutioneze cauza lui P.P.R. nu a putut fi gasit niciun proces-verbal de depunere a juramantului, iar pentru o alta judecatoare din cadrul acestui complet de judecata a putut fi gasit numai un proces-verbal de depunere a juramantului in calitate de procuroare".

CJUE a mers pe explicatiile CA Brasov

Astfel, Curtea de Justitie a Uniunii Europene s-a pronuntat in 29 iulie 2024 pe solicitarea Curtii de Apel Brasov de a emite o decizie preliminara formulata in temeiul art. 267 TFUE in procedura referitoare la executarea mandatului european de arestare emis impotriva lui Paul Philippe Al Romaniei (cunoscut ca Printul Paul). Cererea avea la baza mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 42 din 17.12.2020 emis de Curtea de Apel Brasov impotriva Printului Paul, in varsta de 76 ani, dupa ce a fost condamnat de judecatorii ICCJ, Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie la 3 ani si 4 luni inchisoare in dosarul Ferma Baneasa pentru savarsirea infractiunilor de cumparare de influenta si complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice.

In 28 iunie 2022, Printul Paul a fost arestat la Paris, in Franta, insa la 29 noiembrie 2023 Curtea de Apel din Paris a refuzat executarea mandatului european de arestare emis de autoritatile romane impotriva acestuia, motivand atentie! riscul de "incalcarea dreptului fundamental la un proces echitabil in fata unei instante judecatoresti independente si impartiale". Ulterior, acesta a fost prins in Malta, unde a fost arestat si apoi eliberat, asteptand in prezent sa afle daca va fi sau nu extradat.

Mai exact, Curtea de Apel din Paris semnala, printre altele, ca existe "deficiente sistemice si generalizate care afectau puterea judecatoreasca in Romania, in masura in care locul de pastrare a proceselor-verbale de depunere a juramantului de catre judecatori ar fi incert, ceea ce ar da nastere unei indoieli cu privire la compunerea legala a instantelor judecatoresti din acest stat membru".

In aceasta situatie se afla judecatoarea Florentina Dragomir, despre care Lumea Justitiei a dezvaluit ca nu si-a depus juramantul de judecator (click aici pentru a citi), fiind gasit doar procesul verbal de depunere a juramantului in calitate de procuror. Intr-o alta situatie se afla judecatorul Ionut Matei, la randul lui pensionat, despre care se retine ca "nu a putut fi putut fi gasit niciun proces verbal de depunere a juramantului".

"Aceasta curte ar fi considerat, pe de o parte, ca existau deficiente sistemice si generalizate care afectau puterea judecatoreasca in Romania, in masura in care locul de pastrare a proceselor-verbale de depunere a juramantului de catre judecatori ar fi incert, ceea ce ar da nastere unei indoieli cu privire la compunerea legala a instantelor judecatoresti din acest stat membru. Pe de alta parte, aceasta deficienta sistemica ar fi avut incidenta asupra procedurii penale impotriva lui P.P.R. in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din moment ce procesul-verbal de depunere a juramantului de catre unul dintre cei trei judecatori din completul de judecata care a trebuit sa judece cauza in discutie nu ar fi putut fi gasit, iar un alt judecator din cadrul acestui complet de judecata ar fi depus juramantul numai in calitate de procuror, in conditiile in care din dispozitiile aplicabile ale dreptului roman nu ar reiesi in mod clar ca nu era necesara nicio noua depunere a juramantului la numirea sa in calitate de judecator", se arata in Hotararea CJUE care face trimitere la aspectele retinute de Curtea de Apel Paris.

Prezentam in continuare retinerile Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu privire la depunerea juramantului de judecator si la lipsa existentei acestuia pentru doi dintre judecatorii ICCJ din completul care a solutionat definitiv dosarul Ferma Baneasa:

"Cu titlu introductiv, desi instanta de trimitere se refera in textul celei de a doua intrebari la „neregularitati privind depunerea juramantului”, din cererea de decizie preliminara reiese ca, in speta, aceste „neregularitati” constau mai precis intr-o incertitudine privind locul de pastrare a procesului-verbal de depunere a juramantului judecatorilor din Romania, ceea ce ar avea drept consecinta faptul ca, pentru unul dintre cei trei judecatori ai completului de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au trebuit sa solutioneze cauza lui P.P.R. nu a putut fi gasit niciun proces-verbal de depunere a juramantului, iar pentru o alta judecatoare din cadrul acestui complet de judecata a putut fi gasit numai un proces-verbal de depunere a juramantului in calitate de procuroare.

71 In aceste conditii, trebuie sa se considere ca, prin intermediul celei de a doua intrebari, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584 trebuie interpretat in sensul ca autoritatea judiciara de executare a unui mandat european de arestare emis in scopul executarii unei pedepse poate refuza executarea acestui mandat de arestare intemeindu-se pe o incertitudine cu privire la locul de pastrare a proceselor-verbale de depunere a juramantului judecatorilor din statul membru emitent, pe faptul ca procesul-verbal al unui judecator din completul de judecata care a aplicat aceasta pedeapsa nu ar fi fost gasit sau pe imprejurarea ca un alt judecator din cadrul acestui complet de judecata ar fi depus juramantul numai la numirea sa in calitate de procuror.

72 In aceasta privinta, trebuie amintit ca executarea mandatului european de arestare constituie principiul, in timp ce refuzul executarii este conceput ca o exceptie care trebuie sa faca obiectul unei interpretari stricte [Hotararea din 21 decembrie 2023, GN (Motiv de refuz intemeiat pe interesul superior al copilului), C-261/22, EU:C:2023:1017, punctul 37].

73 In plus, in temeiul principiului increderii reciproce, statele membre trebuie sa prezume ca toate celelalte state membre respecta dreptul Uniunii si in special drepturile fundamentale recunoscute de acest drept (a se vedea in acest sens Hotararea din 31 ianuarie 2023, Puig Gordi si altii, C-158/21, EU:C:2023:57, punctele 93 si 94).

74 Mai precis, gradul ridicat de incredere dintre statele membre pe care se bazeaza mecanismul mandatului european de arestare se intemeiaza pe premisa potrivit careia instantele penale ale statului membru emitent care, ca urmare a executarii unui mandat european de arestare, vor trebui sa efectueze procedura de urmarire penala sau de executare a unei pedepse ori a unei masuri de siguranta privative de libertate, precum si procedura penala pe fond indeplinesc cerintele inerente dreptului fundamental la un proces echitabil, garantat la articolul 47 al doilea paragraf din carta (Hotararea din 31 ianuarie 2023, Puig Gordi si altii, C-158/21, EU:C:2023:57, punctul 95).

75 Avand in vedere consideratiile prezentate la punctele 73-75 din prezenta hotarare, numai imprejurari exceptionale pot justifica refuzul autoritatii de executare de a executa un mandat european de arestare din cauza existentei unui risc de incalcare a acestui drept fundamental.

76 Potrivit jurisprudentei Curtii, desi revine inainte de toate fiecarui stat membru, pentru a garanta deplina aplicare a principiilor increderii si recunoasterii reciproce care stau la baza functionarii mecanismului mandatului european de arestare, sarcina de a asigura, sub controlul final al Curtii, protejarea cerintelor inerente dreptului fundamental la un proces echitabil, garantat la articolul 47 al doilea paragraf din carta, abtinandu-se de la orice masura susceptibila sa ii aduca atingere, existenta unui risc real ca persoana care face obiectul unui mandat european de arestare sa sufere, in cazul predarii catre autoritatea judiciara emitenta, o incalcare a acestui drept fundamental sau chiar materializarea unui asemenea risc este susceptibila sa permita autoritatii judiciare de executare sa se abtina, in mod exceptional, de la a da curs acestui mandat european de arestare, in temeiul articolului 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584 [a se vedea in acest sens Hotararea din 22 februarie 2022, Openbaar Ministerie (Instanta constituita prin lege in statul membru emitent), C-562/21 PPU si C-563/21 PPU, EU:C:2022:100, punctul 46, precum si jurisprudenta citata].

77 In acest context, inainte de a refuza, in temeiul articolului 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584, predarea unei persoane care face obiectul unui mandat european de arestare emis in vederea executarii unei pedepse, autoritatea judiciara de executare a unui stat membru trebuie sa efectueze o examinare in doua etape.

78 Intr-o prima etapa, acestei autoritati ii revine sarcina sa stabileasca daca exista elemente obiective, fiabile, precise si actualizate in mod corespunzator care tind sa demonstreze existenta unui risc real de incalcare in statul membru emitent a dreptului fundamental la un proces echitabil in fata unei instante constituite in prealabil prin lege, garantat de articolul 47 al doilea paragraf din carta, ca urmare a unor deficiente sistemice sau generalizate cu privire la independenta si impartialitatea puterii judecatoresti din acest stat membru [a se vedea in acest sens Hotararea din 22 februarie 2022, Openbaar Ministerie (Instanta constituita prin lege in statul membru emitent), C-562/21 PPU si C-563/21 PPU, EU:C:2022:100, punctele 52 si 66, precum si jurisprudenta citata].

79 Daca aceasta este situatia, autoritatea competenta a statului membru de executare trebuie, intr-o a doua etapa, sa verifice in mod concret si precis in ce masura deficientele constatate in cadrul primei etape au putut avea un impact asupra functionarii instantelor statului membru emitent competente sa se pronunte cu privire la procedurile al caror obiect l-a facut persoana in cauza si daca, avand in vedere situatia personala a acesteia din urma, natura infractiunii pentru care a fost judecata si contextul factual in care se inscrie condamnarea ale carei recunoastere si executare sunt solicitate, precum si, daca este cazul, informatiile suplimentare furnizate de acest stat membru in temeiul acestei decizii-cadru, exista motive serioase si intemeiate de a crede ca un asemenea risc s-a materializat efectiv in speta [a se vedea in acest sens Hotararea din 22 februarie 2022, Openbaar Ministerie (Instanta constituita prin lege in statul membru emitent), C-562/21 PPU si C-563/21 PPU, EU:C:2022:100, punctul 53, precum si jurisprudenta citata].

80 Printre cerintele inerente dreptului fundamental la un proces echitabil, garantat la articolul 47 al doilea paragraf din carta, figureaza dreptul oricarei persoane la un proces in fata unei instante judecatoresti independente si impartiale, constituita in prealabil prin lege. Aceste din urma cerinte includ, prin insasi natura lor, nu numai procesul de numire a judecatorilor, ci si conditiile de intrare in functie a acestora din urma.

81 In consecinta, este necesar ca conditiile de fond si modalitatile procedurale legate de numirea judecatorilor si de intrarea lor in functie sa fie de asa natura incat sa nu poata da nastere, in perceptia justitiabililor, unor indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor numiti in fata unor elemente exterioare si la impartialitatea lor in raport cu interesele care se infrunta (a se vedea in acest sens Hotararea din 26 martie 2020, Reexaminare Simpson/Consiliul si HG/Comisia, C-542/18 RX-II si C-543/18 RX-II, EU:C:2020:232, punctul 71).

82 Cu toate acestea, nu orice neregularitate care intervine in cursul procedurii de numire a unui judecator sau cu ocazia intrarii sale in functie este de natura sa ridice indoieli cu privire la independenta si impartialitatea acestui judecator si, prin urmare, cu privire la calitatea de „instanta judecatoreasca independenta si impartiala, constituita in prealabil prin lege”, in sensul dreptului Uniunii, a unui complet de judecata din care acesta face parte (a se vedea in acest sens Hotararea din 29 martie 2022, Getin Noble Bank, C-132/20, EU:C:2022:235, punctul 123).

83 Astfel, din jurisprudenta Curtii EDO, care este relevanta din moment ce, in temeiul articolului 52 alineatul (3) prima teza din carta, aceasta din urma contine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950, reiese ca numai incalcarile care afecteaza normele fundamentale ale procedurii de numire si de intrare in functie a judecatorilor sunt de natura sa determine o incalcare a articolului 6 paragraful 1 din CEDO [a se vedea in acest sens Hotararea Curtii EDO din 1 decembrie 2020, Guðmundur Andri Ástráðsson/Islande (CE:ECHR:2020:1201JUD002637418, § 246 si 247].

84 Asadar, nu poate constitui o deficienta sistemica sau generalizata in ceea ce priveste independenta puterii judecatoresti, in sensul jurisprudentei amintite la punctul 79 din prezenta hotarare, imprejurarea ca dreptul intern al unui stat membru prevede eventual ca un procuror care a depus juramantul la momentul intrarii sale in functie nu trebuie, cu ocazia numirii sale ulterioare in functia de judecator, sa depuna din nou juramantul.

85 Intr-adevar, o asemenea dispozitie de drept intern, justificata de faptul ca, in acest stat membru, statutul procurorilor este asimilat celui al judecatorilor si ca cele doua categorii de magistrati sunt obligate sa depuna acelasi juramant la momentul preluarii functiei lor, nu este de natura sa dea nastere unei indoieli cu privire la caracterul legal al numirii judecatorilor si, pe cale de consecinta, cu privire la independenta si la impartialitatea lor.

86 In plus, o incertitudine in ceea ce priveste locul de pastrare a proceselor-verbale de depunere a juramantului judecatorilor dintr-un stat membru sau imposibilitatea de a localiza aceste procese-verbale, in special daca au trecut mai multi ani de la depunerea juramantului de catre judecatorul in cauza, nu sunt, prin ele insele si in lipsa altor indicii pertinente, susceptibile sa demonstreze ca judecatorii in cauza si-au exercitat functiile fara sa fi depus vreodata juramantul necesar.

87 In orice caz, nu se poate considera ca o incertitudine cu privire la aspectul daca judecatorii dintr-un stat membru au depus inainte de intrarea lor in functie juramantul prevazut de dreptul intern constituie o deficienta sistemica sau generalizata in ceea ce priveste independenta puterii judecatoresti in acest stat membru daca dreptul intern prevede cai de atac eficiente care permit sa se invoce o eventuala omisiune a depunerii juramantului de catre judecatorii care au pronuntat o anumita hotarare si sa se obtina astfel anularea acestei hotarari. Va reveni instantei de trimitere sarcina de a verifica daca astfel de cai de atac exista in dreptul roman.

88 Avand in vedere ansamblul consideratiilor care preceda, se impune ca la a doua intrebare sa se raspunda ca articolul 1 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584 trebuie interpretat in sensul ca autoritatea judiciara de executare a unui mandat european de arestare emis in vederea executarii unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare intemeindu-se pe motivul ca procesul-verbal de depunere a juramantului unui judecator care a aplicat aceasta pedeapsa nu poate fi gasit sau pe imprejurarea ca un alt judecator din cadrul aceluiasi complet ar fi depus juramantul numai la numirea sa in calitate de procuror".

*Cititi aici integral Decizia CJUE