Vicepresedintele ICCJ Ionut Matei (foto) care va conduce la 21 septembrie 2015 completul de 26 de judecatori - care va solutiona recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, impotriva avocatilor din barourile din UNBR-Bota - s-a pronuntat deja in sensul ca avocatii din aceasta structura au o baza solida de functionare, iar prin activitatea lor nu savarsesc infractiunea de practicare fara drept a profesiei de avocat.

Prin decizia nr. 3507 din 7.10.2010 (Dosar nr. 534/36/2010) a Sectiei penale a ICCJ, completul format din Ionut Matei (presedinte) si judecatorii Stefan Pistol (n.n. - membru al completului de 26 de judecatori) si Victor Cornoiu Jitarasu au confirmat ca “in mod legal si temeinic, cu o motivare adecvata, Curtea de Apel Constanta a respins ca nefondata plangerea impotriva rezolutiei nr. 896/P/2009 din 19 martie 2010 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta”.

Prin rezolutia PCA Constanta s-a pronuntat o solutie de neincepere a urmaririi penale impotriva a 12 avocati din Baroul Constanta – Structura Bota, rezolutie care a retinut urmatoarele: “Examinand actele dosarului se constata ca UNBR – Structura Bota si barourile judetene au fost infiintate si functioneaza in baza unui act constitutiv si unui statut care au ca temei legal prevederile Constitutiei Romaniei si dispozitiile Legii 51/1995 modificata prin Legea nr 255/2004. Acelasi temei legal sta si la baza exercitarii atributiilor specifice profesiei de avocat de catre persoanele inscrise in structura care functioneaza pe raza judetului Constanta a UNBR – Structura Bota. Acestia au intrat in barou in urma sustinerii unui examen si au fost inscrisi in Tabloul Avocatilor conform Legii 51/1995, avand convingerea ca fac parte dintr-un barou legal constituit. Legea nr 51/1995 cu modificarile ulterioare a permis aparitia acestei structuri la nivel national cu structuri judetene, deoarece actul normativ nu reglementeaza modalitatea de constituire si functionare a barourilor, ci exercitarea profesiei de avocat”.

Motivarea lui Ionut Matei, care arunca in aer sustinerea din RIL ca UNBR ar fi fost infiintata prin Legea 51/1995

Publicam in continuare fragmente relevante din decizia completului condus de Ionut Matei care arata, in esenta, ca Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat nu a interzis infiintarea altor barouri in afara celor traditionale si ca avocatii din structura Bota functioneaza urmand “tipicul procedurii prevazute in Legea 51/1995”.

Iata pasajele relevante:

“Pe fondul unor controverse teoretice si profitand de caracterul eliptic al dispozitiilor Legii nr 51/1995 si a lipsei unei dispozitii exprese care sa interzica infiintarea altor barouri in afara UNBR, in cursul anului 202 numitul Bota Pompiliu a infiintat Baroul Consntitutional Deva, entitate juridica care a functionat, sub diverse denumiri, in paralel cu Baroul traditional.

In cronologia evenimentelor, in cursul anului 2003, urmare a dizovarii Asociatiei de Binefacere Bonis Potra Deva, care crease Baroul Constitutional Deva, Bota Pompiliu a facut diligente pentru inscrierea Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia in registrul Asociatiilor si Fundatiillor.

Ulterior inscrierii, Adunarea Generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia a hotarat infiintarea unui nou barou independent, cu denumirea Baroul Constitutional Roman, succesor in drepturi al baroului infiintat in anul 2002 si a altor 42 de barouri judetene, printre care si Baroul Constanta, al carei decan a fost numit petitionarul Axinte Cezar.

Initial, inscrierea avocatilor in aceasta institutie s-a facut pe baza deciziilor Consiliului Baroului Constitutional Roman, iar incepand cu iunie 2004, prin decizii ale consiliilor barourilor judetene, inscrierea membrilor urmand tipicul procedurii prevazute de Legea nr. 51/1995.

Pe fondul situatiei expuse mai sus, petitionarul Axinte Cezar a fost admis si inscris in Baroul Constitutional cu respectarea criteriilor legale de admitere (acte de studii, examen, juramant) iar decizia de inscriere ca avocat s-a emis in baza Legii nr. 51/1995. Ulterior, in cursul anului 2004, intimatul a fost numit decan al Baroului Constitutional Constanta.

In aceste imprejurari factuale, petitionarul a exercitat activitati specifice profesiei de avocat avand convingerea legitimitatii calitatii sale, ceea ce exclude intentia de a aduse atingere relatiilor sociale care privesc buna desfasurare a acestui tip de activitate liber profesionala.

O astfel de concluzie justifica pertinent temeinicia procurorului de neincepere a urmaririi penale pe temeiul prevazut de art. 10 lit. d) Cod procedura penala si, totodata exclude incidenta in cauza a situatiei prevazute de art. 10, lit. a) Cod procedura penala (…)

Or, din cercetarile efectuate in cauza a rezultat ca petitionarul a exercitat efectiv activitati specifice profesiei de avocat avand incredintarea ca dobandirea calitatii de avocat a fost legitimata prin demersurile judiciare initiate in vederea infiintarii structurii al carei membru era.

In raport de cele expuse, se constata ca in mod legal si temeinic, cu o motivare adecvata, Curtea de Apel Constanta a respins ca nefondata plangerea formulata de petitionarul Axinte Cezar impotriva rezolutiei nr. 896/P/2009 din 19 martie 2010 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta”.

* Cititi aici decizia ICCJ si rezolutia PCA Constanta