Nota: Acest articol a fost dezactivat in perioada 31 martie – 15 mai 2020, in urma somatiei oficiale a Grupului de Comunicare Strategica, responsabil cu gestionarea starii de urgenta decretate pentru combaterea COVID-19.

MOTTO – Albert Einstein: „Ma tem de ziua in care tehnologia va inlocui interactiunile dintre oameni. Lumea va avea o generatie de idioti”

Lumea Justitiei va prezinta o noua dovada care arata ca intreaga isterie modiala care ameninta sa distruga zeci de state si sa arunce in aer economia (aducand dupa ea o criza economica severa si o criza a alimentelor mai rea decat orice) este reactia unor minti lipsite de ratiune, care prin deciziile lor nejustificate ameninta existenta omenirii.

Profesorul de microbiologie moleculara Sucharit Bhakdi (foto), de la Universitatea Christian-Albrechts din Kiel (Germania), le deschide ochii celor care pot sa inteleaga ceea ce spune – si anume ca actualul coronavirus COVID-19 este un virus ca oricare altul, care produce un numar infim de victime. El demonstreaza, cu argumente imbatabile ca in Germania – unde s-ar aplica azi ipoteza extrema ca ar muri 30 de oameni pe zi din cauza noului virus – in realitate mor in fiecare zi peste 2.200 de oameni de diverse afectiuni. Si ca este o uriasa greseala sa se puna decesele celor „infectati cu Covid 19” pe seama acestui virus. Pentru simplul fapt ca toti cei care mor, cu varste de peste 60 de ani, au nenumarate alte afectiuni grave de sanatate si ca se greseste profund cand se pun decesele persoanelor infectate cu Covid-19 pe seama acestui virus, si nu pe afectiunile severe, chiar incurabile, pe care victimele le-au avut. Facand o paralela intre China si nordul Italiei (unde s-au inregistrat cele mai multe decese), Sucharit Bhakdi arata ceea ce au in comun aceste doua tari: un aer extrem de poluat, care afecteaza plamanii locuitorilor.

Reputatul profesor spune ca batranii care mor „infectati cu coronavirus” in realitate ar trebui sa se spuna ca mor de afectiunile severe de sanatate care le au. Si ca, in realitate, 99,5% dintre cei „infectati cu coronavirus” nu ar fi victimele acestui virus. O marja procentuala in media celorlalti coronavirusi, care omoara si alti germani dintre cei circa 2.200 care decedeaza anual. Cati insa pot intelege ceea ce ne spune reputatul profesor? Suntem convinsi ca foarte, foarte putini!

Distinsul profesor german conchide ca toate masurile extreme dispuse impotriva oamenilor, ca asa-zise masuri de preventie (izolarea, starile de urgenta etc.), sunt „caraghioase” si nu fac decat sa produca mai multe victime, prin privarea celorlalti bolnavi de un tratament corespunzator. Pe scurt, prin scurtarea vietii oamenilor: „...impactul groaznic asupra economiei ameninta existenta a nenumarate persoane. Urmarile asupra ingrijirii medicale sunt profunde. Deja serviciile catre pacientii aflati in nevoie s-au redus, operatii au fost anulate, clinicile medicale s-au golit, personalul medical s-a redus. Toate acestea vor avea un impact rau asupra intregii societati. Pot doar sa zic ca toate aceste masuri duc la autodistrugere si sinucidere colectiva, pentru nimic altceva decat o nalucire”.

Intr-un interviu acordat presei locale din Kiel, cercetatorul americano-german de origine tailandeza subliniaza ca explozia numarului de morti din China si din nordul Italiei nu ar trebui sa ne alarmeze, intrucat zonele respective au deja un factor agravant: intensa poluare a aerului, care de zeci de ani a subrezit plamanii locuitorilor. De aceea, spune cercetatorul, decesele din alte tari si chiar din alte zone ale Italiei sunt vizibil mai putine.

In plus, statisticile deja au aratat ca noul coronavirus nu afecteaza serios tinerii si persoanele fara boli preexistente, a adaugat Bhakdi. Concluzia este ca guvernele ar trebui sa renunte la masurile stricte de izolare a oamenilor in locuinte si sa se gandeasca in schimb atat la sanatatea acestora (care mai rau este agravata prin tinerea in case), cat si la faptul ca economiile nationale sunt pur si simplu aruncate in criza prin inchiderea afacerilor.

Cine este Sucharit Bhakdi

Doctorul Vasile Astarastoae – fost presedinte al Colegiului Medicilor din Romania – a scris pe Facebook ca „in epoca pandemiei COVID-19, regula este de a fi mediatizate doar acele stiri sau voci care apartin sau sustin pozitii oficiale globaliste. Se afirma ca ne aflam in fata unei primejdii cu care omenirea nu s-a mai intalnit (o adevarata apocalipsa) ceea ce justifica luarea unor masuri exceptionale de izolare si de distantare sociala. Dar exista tari care nu s-au aliniat acestui curent (Suedia, Olanda) si oameni de stiinta care au criticat masurile ineficiente, abuzive si, uneori, aberante luate la nivel global”.

Unul dintre acesti savanti este Sucharit Bhakdi (nascut la 1 noiembrie 1946 in Washington, DC), care a studiat medicina la Universitatea din Bonn (1963-1970), cu o bursa a Serviciului German de Schimburi Academice. In februarie 1971, Bhakdi si-a sustinut doctoratul. Din 1972 pana in 1974, a beneficiat de o bursa de la Fundatia Max Planck la Institutul Max Planck pentru Imunobiologie din Freiburg, iar intre 1974 - 1976 a primit o bursa de la Fundatia Alexander von Humboldt la acelasi Institut. Dupa o sedere de un an la Universitatea din Copenhaga, a lucrat din 1977 pana in 1990 la Institutul de Microbiologie Medicala din cadrul Universitatii Justus Liebig din Giesen. A fost profesor de microbiologie medicala (din 1987) la universitatile din Freiburg, Giesen si Mainz. Bhakdi s-a pensionat la 1 aprilie 2012, dar si-a continuat activitatile de cercetare ca profesor invitat la Universitatea Christian-Albrechts din Kiel. In 1978, Bhakdi a descoperit prima proteina, care ataca membrana celulara si determina formarea unui por, deschizand un nou domeniu de cercetare.

Iata ce mai scrie Astarastoae despre Bhakdi:

„Astazi, se stie ca marea majoritate a bacteriilor patogene produc pori care afecteaza celulele gazda. Are 250 de articole stiintifice listate la PubMed, precum si numeroase alte articole si capitole de carte. Intre 1990 - 2012, a fost redactor-sef la Revista de Microbiologie medicala si imunologie (o revista stiintifica fondata de Robert Koch). Impreuna cu Karina Reiss a publicat Infectii cu spectru larg. Mituri, amagiri si realitate. Goldegg, Viena 2016, o carte de mare succes. Bhakdi este unul dintre cei mai citati cercetatori medicali din Germania. In decursul carierei, a primit peste 13 premii si distinctii.

In acest an, in intervalul 19 - 22 martie 2020, Bhakdi a publicat trei videoclipuri in care a criticat masurile luate la nivel mondial impotriva pandemiei COVID-19, despre care crede ca se bazeaza pe o interpretare gresita a rezultatelor testelor si a numarului de infectii. Argumentatia sa are un singur punct sensibil, care a fost intens speculat de stiinta “oficiala” : simplificarea potrivit careia doar factorii de mediu au dus la decesul a 500 de persoane/zi, in Italia (din cauza calitatii aerului, care ar fi determinat aparitia unor afectiuni pulmonare preexistente). Poate chiar asa o fi? In rest, opiniile sunt concludente si pertinente”.

Redam traducerea in limba romana a interviului acordat de profesorul Sucharit Bhakdi, asa cum a fost postata pe Youtube de catre scriitorul Marius Mioc (vezi video):

„Reporter: Domnule prof. dr. Sucharit Bhakdi, sunteti specialist in boli infectioase si microbiologie. Sunteti unul dintre cel mai des citati oameni de stiinta din cercetarea medicala a Germaniei. Azi vom vorbi despre coronavirus. Acest virus imprastie frica in lume. Si in Germania, starea de urgenta a impus restrictii severe. Ce sunt coronavirusii?

Sucharit Bhakdi: Acesti virusi exista cu animalele si oamenii pe intreaga planeta. Sunt o familie numeroasa. Ei pricinuiesc multe boli marunte, des intalnite, ale cailor respiratorii. Cel mai adesea, infectiile raman subclinice, fara simptome. Probleme grave apar aproape numai la pacienti batrani, cu alte boli cronice, mai ales de plamani si de inima.

Acum insa a aparut un nou membru, care imprastie frica in lume. De ce? Noul COVID-19 a aparut in China si s-a raspandit repede. Pare sa produca un neasteptat de mare numar de morti. Am vazut rapoarte alarmiste, care corespundeau cu cele din China. Trebuie insa aratat ca in marea majoritate a focarelor din alte parti ale lumii, rata mortalitatii aparente se dovedeste mult mai mica. Asemenea rate inalte, precum 4, 5 sau 6% n-au fost atinse. De pilda, in Coreea de Sud mortalitatea aparenta a fost de 1%.

Reporter: Cum adica rata de mortalitate 'aparenta'?

Sucharit Bhakdi: Cand pacientii au in acelasi timp mai multe boli, un agent infectios nu trebuie considerat singurul raspunzator pentru un deznodamant mortal. Asta s-a intamplat cu COVID-19, dar asemenea concluzie e falsa si creeaza primejdia neglijarii altor factori importanti. Rate diferite de mortalitate pot fi cauzate de situatii locale diferite. De pilda, ce are in comun nordul Italiei cu China? Raspuns: poluarea intensa a aerului. Este cea mai ridicata din lume. Nordul Italiei este China Europei. Plamanii locuitorilor de aici au fost atacati timp de zeci de ani si din cauza acestui motiv situatia nu este comparabila cu alte zone.

Reporter: Referitor la Germania: virusul s-a raspandit si la noi.

Sucharit Bhakdi: Da, se raspandeste si in Germania. Ca urmare, acum avem destule date sa evaluam adevarata primejdie a virusului in tara noastra.

Reporter: Asta au facut expertii si politicienii germani. A fost declarat cel mai ridicat nivel de alerta si au fost luate masuri preventive extreme.

Sucharit Bhakdi: Da, si asta este o mare tragedie, pentru ca toate aceste masuri sunt fara rost. In primul rand, intrebarilor importante li s-a raspuns. Prima intrebare: poate acest virus sa provoace boala serioasa la tineri si sa omoare pacienti care n-au alte boli? (Asta l-ar face diferit de celelalte virusuri din grupa corona.) Raspunsul e limpede: NU. Avem 10.000 de infectii raportate (n.r. pana la data de 18 martie 2020). 99,5% au simptome usoare sau nu au deloc. Aici mai putem vedea ca este gresit si primejdios sa vorbim despre 10.000 de 'pacienti'. Ei nu sunt bolnavi cu adevarat. 'Infectie' nu este acelasi lucru cu 'boala'. Doar 50-60 au fost cu adevarat bolnavi si 30 au murit pana azi, in 30 de zile. Avem o mortalitate aparenta a COVID-19 de un caz pe zi pana acum.

In cel mai rau scenariu (care trebuie prevenit, conform autoritatilor), vom avea 1 milion de cazuri si probabil 30.000 de morti in 100 de zile. Asta inseamna 30 de morti pe zi. Scopul este sa se evite acest 'scenariu cel mai rau'.

Reporter: Toate masurile actuale urmaresc sa incetineasca raspandirea virusului, pentru a salva vieti.

Sucharit Bhakdi: Da, dar noi deja analizam scenariul cel mai rau – cu 30 de morti zilnic. Si 30 de morti pe zi poate parea foarte mult, dar trebuie sa ne gandim ca aici, in Germania, zilnic mor 2.200 de persoane de peste 65 de ani. Trebuie sa ne gandim ca unii dintre acestia au coronavirusi. Nu se stie cati. Putem presupune ca 1% (ceea ce, desigur, e prea putin). Asta inseamna 22 pe zi, purtatori normali de coronavirusi. Si acestia mor in fiecare zi. Signura diferenta este ca noi nu vorbim despre 'morti cauzate de coronavirus', pentru ca stim ca acesti virusi nu sunt principala cauza a mortii.

Asadar, ce facem acum, in acest scenariu, e sa prevenim ca acesti 22 sa nu fie inlocuiti de 30 de pacienti cu COVID-19. Asta e ceea ce se intampla acum. Ne e teama ca acei 1 milion de infectati ne vor da 30 de morti pe zi in urmatoarele 100 de zile, dar nu ne dam seama ca 20, 30, 40 sau 100 de pacienti pozitivi cu alti virusi din grupa coronavirusilor mor zilnic.

Au fost luate masuri extreme pentru a evita aparitia COVID-19 in locul altor virusi din grupa coronavirusilor.

Reporter: Ce credeti despre toate aceste masuri?

Sucharit Bhakdi: Le consider caraghioase, absurde si direct primejdioase. Concetatenii nostri mai batrani au tot dreptul sa fie facute eforturi ca ei sa nu se afle printre cei 2.200 care pleaca zilnic in ultima calatorie. Contactele sociale si evenimentele sociale, teatrul, muzica, calatoriile, vacantele, sportul – toate acestea ii ajuta sa-si prelungeasca sederea pe Pamant. Speranta de viata a milioane de oameni e scurtata (n.r. prin izolare).

Apoi, impactul groaznic asupra economiei ameninta existenta a nenumarate persoane. Urmarile asupra ingrijirii medicale sunt profunde. Deja serviciile catre pacientii aflati in nevoie s-au redus, operatii au fost anulate, clinicile medicale s-au golit, personalul medical s-a redus. Toate acestea vor avea un impact rau asupra intregii societati.

Pot doar sa zic ca toate aceste masuri duc la autodistrugere si sinucidere colectiva, pentru nimic altceva decat o nalucire”.