Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate incheierea prin care judecatoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel Bucuresti (foto) a admis in principiu cererea de revizuire formulata de omul de afaceri Gabriel “Puiu” Popoviciu impotriva sentintei CAB din 2016 (ramasa definitiva la ICCJ in 2017) prin care fusese condamnat la 7 ani inchisoare cu executare, a dispus rejudecarea cauzei si a suspendat executarea pedepsei.

Astfel, prin Incheierea Penala din 26 mai 2023, pronuntata in dosarul nr. 8709/2/0222 (atasata integral la finalul articolului), judecatoarea CAB Adriana Pencea a constatat aparitia unor elemente si fapte noi, de natura sa rastoarne decizia definitiva de condamnare a lui Puiu Popoviciu in dosarul fabricat de fostul procuror DNA Nicolae Marin. Concret, este vorba despre noi imprejurari referitoare la infractiunile de complicitate la abuz in serviciu si dare de mita.

CAB: “Imprejurari necunoscute de catre instante, care ar fi putut influenta solutia procesului”

In ceea ce priveste complicitatea la abuz in serviciu, Curtea de Apel Bucuresti arata ca inscrisurile descoperite ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare, si invocate in instanta de aparatorii lui Puiu Popoviciu, reprezinta fapte sau imprejurari noi, care nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei, si care sunt in masura sa dovedeasca netemeinicia hotararii de condamnare.

Iata motivarea judecatoarei CAB Adriana Pencea in legatura cu acuzatia de complicitate la abuz in serviciu:

“Referitor la infractiunea de complicitate la abuz in serviciu, Curtea retine ca inscrisurile la care face referire apararea si descoperite ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare constituie fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei, de natura a dovedi netemeinicia hotararii de condamnare.

(...)

Asadar, in acord cu apararea, Curtea retine ca toata constructia infractionala a abuzului in serviciu, respectiv complicitatii, a fost cladita pe retinerea unui regim juridic de bun aflat in proprietatea publica a statului a terenului Fermei Baneasa, nesusceptibil de apropriere privata, cu toate caracterele aferente unui drept de proprietate publica (inalienabilitate, imprescriptibilitate, insesizabilitate, retinute drept fapte infractionale), instanta apreciind ca prin noile fapte si imprejurari invocate de revizuent si preexistente hotararii pronuntate si care nu au putut fi cunoscute de catre instanta, insa aflate in legatura de indivizibilitate cu cele pentru care revizuentul a fost condamnat, dovedeste, cel putin aparent netemeinicia hotararii, respectiv ca, in realitate, acest imobil s-a aflat in proprietatea USAMV Bucuresti.

Curtea retine ca prin Procesul-Verbal de predare-primire din 28 iunie 1920, Casa Centrala a Cooperatiei si Improprietarirei - Directia Cadastrului preda Scolii Centrale de Agricultura de la Herastrau (in calitate de primilor) terenul arabil in suprafata de 301,40 ha. situat la nord de satul Baneasa si in dreapta Soselei Bucuresti-Ploiesti, expropriat din mosia Baneasa apartinand Dnei Maria Bibescu - contesa de Montesquieu.

Legea nr. 2746/02.08.1929 pentru infiintarea Academiei de Inalte Studii Agronomice, transforma prin art. I Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau si Academia de Agricultura de la Cluj in Academiile de Inalte Studii Agronomice.

Dispozitiile art. 25 alin. 1 din actul normativ antereferit constituie titlul legal ce consacra, mai presus de orice dubiu, dreptul deplin de proprietate al actualei USAMV Bucuresti asupra intregului inventar, cladiri si terenuri, existente la data promulgarii legii in folosinta scolii de agricultura de la Herastrau, inclusiv Ferma experimentala Baneasa - expres mentionata la art. 14 lit. b) din aceasta lege, precum si asupra viitoarelor inzestrari ce urmau a fi afectate celor doua academii agricole nou infiintate in temeiul dispozitiilor acestei legi.

Totodata, in acord cu cele expuse de revizuent, actuala Universitate de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca (fosta Academie de Inalte Studii Agronomice Cluj) a pastrat in proprietate privata terenurile astfel atribuite, astfel cum rezulta si din continutul listei cu baza materiala-terenuri aliate in proprietatea USAMV Cluj-Napoca si al extrasului de Carte Funciara nr. 327855/16.08.2022 pentru terenul de 16.97 ha proprietatea Statiunii de Cercetari Horticole (SCH) Cluj Napoca din cadrul U.s.A.M.V. Cluj-Napoca, cu care s-a facut un schimb cu Consiliul Judetean Cluj in vederea construirii unui spital si aprobarea acestui schimb in sedinta Senatului Universitatii din 24.03.2020.

Legea nr. 386 din 23.05.1942, republicata in Monitorul Oficial nr. 274/23.11.1943 organiza sistemul de invatamant superior din Romania. Academia de Inalte Studii Agronomice de la Bucuresti trecand in subordinea Politehnicii din Bucuresti sub denumirea de Facultatea de Agronomie (art. 4) si prevedea la art. 151 pct.7 abrogarea Inaltului Decret Regal nr. 2746/1929 si la art. 159 pastrarea in continuare a dreptul de proprietate asupra bunurilor detinute anterior de catre Academiile de inalte Studii Agronomice si eliminarea interdictiei de instrainare a bunurilor detinute de cele doua Academii, noua formulare a art. 159 fiind: 'Facultatile de agronomie poseda in plina proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pana in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor', imprejurari necunoscute de catre instante, insa preexistente hotararii atacate si care ar fi putut influenta solutia procesului daca ar fi fost cunoscute la momentul solutionarii cauzei.

Curtea retine ca prin raportare la cele invocate de revizuent, dispozitiile exprese ale art. 159 din Legea nr. 386 din 23.05.1942 s-a mentinut nealterata deplina proprietate a tuturor bunurilor prezente, dar si viitoare ale facultatilor de agronomie si a fost eliminata interdictia de instrainare a bunurilor aflate in proprietatea facultatilor de agronomie, interdictie instituita initial prin art. 25 alin.2 din Legea 2746 de infiintare a Academiilor de Inalte Studii Agronomice din 1929.

Prin Decretul 266/25.09.1948 organizeaza Ministerul Invatamantului Public ANEXA 5 si stabileste prin art. 51 ca 'Bunurile mobile si imobile folosite cu orice titlu de institutiile scolare de orice grad si categorie, precum si ale oricaror institutii culturale si stiintifice administrate sau dependente de Ministerul invatamantului Public, sunt proprietatea Statului si sunt date in folosinta Ministerului invatamantului Public', nationalizand, practic, inclusiv terenul Fermei Baneasa, aspect consemnat in cele doua hotarari.

Cu toate acestea, la capitolul 'Dispozitii finale si tranzitorii', la art. 51 se prevede (...) ca mutatiile privind dreptul de proprietate si folosinta vor fi facute de instantele competente la cererea Ministerului Invatamantului Public.

Prin adresa BRP - 7650 - C din 06.12.2022, emisa de Ministerul Afacerilor Interne - Arhivele Nationale se retine ca nu au fost identificate solicitari ale Ministerului invatamantului Public adresate instantelor judecatoresti privind transcrierea dreptului de proprietate/folosinta asupra terenului situat in Bucuresti, sector 1, Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44.

Asadar, acest inscris nou invocat de revizuent releva aspecte de fapt si de drept necunoscute instantelor judecatoresti, aprecierea valorii probatorii impunandu-se din perspectiva necesitatii sustinerii situatiei premisa, anume daca la data de 01.01.1990 terenul se afla in proprietatea USAMV Bucuresti sau in proprietatea statului pentru a se retine incidenta art. 135 alin. (4) din Constitutie (la momentul de referinta) – 136 alin 3 republicata si art. 35 din Legea nr. 18/1991, republicata ori a dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998.

De asemenea, se completateza cu cele de-al doilea element nou, respectiv, ca asa cum rezulta din informarea publica a Ministerului Educatiei, cu ocazia intocmirii inventarelor, in conformitate cu art. 3 din HG nr. 1045/2000, in anexa la inventar nu a fost imobilul teren in suprafata de 224, 6529 ha, situat in Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44, sect. 1, intrucat, conform prevederilor art. 166 din Legea nr. 84/1995, 'universitatii i s-a conferit dreptul de proprietate asupra acestui imobil care faca parte din baza materiala inca din anul 1929, ca urmare a Decretului Regal dat de Regele Mihai I, odata cu promulgarea Legii de Infiinta a Academiei de inalte Studii Agronomice.'

Mai mult, se arata ca necuprinderea in anexa a avut la baza prevederile art. 654 din vechiul Cod civil, in vigoare la data adoptarii Legii nr. 84/1995 potrivit caruia 'legea este unul din modurile de dobandire a dreptului de proprietate', precum si dispozitiile art. 135 din Constitutie, inainte de republicare, privnd ocroritea proprietatii.

Pe de alta parte, Curtea noteaza ca necunoasterea faptelor sau imprejurarilor de catre instanta nu trebuie inteleasa in mod absolut, in sensul ca despre faptele sau imprejurarile respective nu s-a amintit nimic in actele si lucrarile dosarului, ci in sensul ca el nu au putut fi luate in considerare la solutionarea cauzei din lipsa posibilitatii dovedirii lor (ICCJ Sectia penala, decizia nr. 953 din 10 martie 2006).

In alta ordine de idei, fara a antama fondul cauzei, aceasta situatie nou aparuta in calea de atac a revizuirii, este in opinia Curtii apta de a conduce la o noua evaluare a situatiei juridice a terenului Fermei Baneasa, in suprafata de 226,61 ha sub aspectul titularului dreptului de proprietate si reglementarilor legale relevante”.

CAB: “Imprejurarea de noutate tinde sa conduca la pronuntarea in cauza a unei solutii de achitare”

In continuare, judecatoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel Bucuresti abordeaza situatia din cazul celei de-a doua acuzatii pentru care a fost condamnat Puiu Popoviciu, si anume darea de mita. In acest sens, instanta precizeaza ca faptele noi invocate de aparatorii omului de afaceri pot sa influenteze starea de fapt, ele infirmand practic sustinerile parchetului privind comiterea infractiunii de dare de mita de catre Puiu Popoviciu. Mai exact, exista hotarari judecatoresti care au stabilit ca in realitate Puiu Popoviciu nu a avut absolut nicio legatura cu pretinsa mita.

Cat priveste darea de mita, retinuta de DNA aceasta este una de tot rasul: o sticla de whisky “J.B. Rose” de 3 litri, o sticla din plastic de 2 litri cu palinca, un calendar pe anul 2009 inscriptionat „Energy Holding”, o agenda pe anul 2009, un pix, un calendar de birou, o bricheta albastra, toate inscriptionate „Energy Holding” si un tricou de culoare verde inscriptionat “Power Comes With Responsability”.

Iata motivarea judecatoarei CAB Adriana Pencea in legatura cu acuzatia de dare de mita:

“Referitor la infractiunea de dare de mita, Curtea retine ca examinand cele invocate de aparare, constata ca faptele noi invocate de revizuent, sunt de natura a influenta stabilirea situatiei de fapt si a vinovatiei condamnatului, in sensul ca acestea nu sustin o participatie a revizuientului la comiterea infractiunii pentru care a fost condamnat.

In acest sens, se are in vedere ca in ceea ce priveste infractiunea de dare de mita pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, atat prima instanta de fond cat si instanta de apel au retinut ca la data de 24.12.2008, prin intermediul inculpatului Pitcovici Petru Daniel, inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel a remis catre martorul denuntator Motoc Ion, ca o prima transa o sticla de whisky 'J.B. Rose' de 3 litri, o sticla din plastic de 2 litri continand palinca, un calendar pe anul 2009 inscriptionat 'Energy Holding', o agenda pe anul 2009, un pix, un calendar de birou, o bricheta albastra, toate inscriptionate 'Energy Holding' si un tricou de culoare verde inscriptionat 'Power Comes With Responsability', pentru ca acesta sa nu efectueze actele premergatoare inceperii urmaririi penale, in dosarul de urmarire penala 206/P/2006, care il viza, potrivit masurilor dispuse de procuror prin Ordonanta de delegare din data de 26.11.2008 si pentru a da o solutie de neincepere a urmaririi penale in cauza in care era cercetat atat el cat si inculpatul Alecu loan Niculae.

De asemenea s-a retinut ca la data de 15.01.2009 inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, prin intermediul inculpatului Serban Ilie Cornel - seful D.G.I.P.I - i-a promis martorului denuntator Motoc Ion o functie in cadrul acestei institutii, aceasta promisiune fiind reiterata ulterior, la data de 27.01.2009, cu ocazia intalnirii dintre inculpatii Popoviciu Gabriel Aurel si Serban llie Cornel si martorul denuntator Motoc Ion, la restaurantul 'Avalon' din cadrul hotelului 'Howard Johnson'.

Astfel, referitor la activitatea din 24.12.2008, respectiv remiterea de catre inculpatul Pitcovici Petru Daniel ofiterului de politie judiciara delegat Motoc Ion (martor denuntator) a unor sticle cu bauturi alcoolice (palinca si whisky) si materiale promotionale de sarbatori (agende, calendare, pixuri, sapca, tricou) cu scopul ca acesta sa faca cercetari superficiale care sa conduca la o solutie de netrimitere in judecata, Curtea retine ca revizuientul a solicitat a se constata ca revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel a fost condamnat pentru aceasta infractiune retinandu-se in sarcina sa forma autoratului, in timp ce activitatea lui Pitcovici Petru Daniel a fost calificata drept complicitate, ceea ce presupune ca revizuentul, pe de o parte, ar fi cunoscut faptul remiterii respectivelor bunuri, iar pe de alta parte, ar fi avut reprezentarea ca scopul oferirii/remiterii acestor bunuri a fost acela ca Motoc Ion sa isi exercite intr-un anumit fel atributiile de serviciu in legatura cu dosarul 206/P/2006.

Imprejurarea noua pe care o revizuentul o invoca, o reprezinta sentinta penala nr. 118/F din data de 11 iunie 2021 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, definitiva la Inalta Curte de Casatie si Justitie (cu ocazia solutionarii cererii de revizuire a inculpatului Pitcovici Petru Daniel) din care reiese ca Pitcovici Petru Daniel este cel care a dat acestor bunuri destinatia dorita de el, in conditiile in care aceste bunuri proveneau de la alte persoane.

In atare situatie, s-a retinut in sentinta penala antereferita ca nu Popoviciu Gabriel Aurel este cel care a stabilit destinatia de mita a bunurilor remise de Pitcovici lui Motoc la data de 24.12.2008, aceasta fiind decizia/contributia exclusiva si personala a numitului Pitcovici Petru Daniel, aceasta constatare fiind in concordanta chiar cu declaratiile martorului denuntator Motoc Ion.

Aceasta presupune ca, desi Popoviciu Gabriel Aurel era, in mod firesc, interesat intr-o solutie favorabila in dosar, nu el a stabilit ca se va putea obtine prin mituirea lui Motoc Ion, ci Pitcovici Petru Daniel a ales aceasta modalitate fara ca revizuentul Popoviciu sa fi avut cunostinta.

Or, in conditiile in care el a fost condamnat tocmai pentru ca ar fi cunoscut scopul in care Pitcovici Petru Daniel ar fi furnizat bunurile lui Motoc Ion, instanta de revizuire care a solutionat Dosarul nr. 1999/1/2021 a infirmat aceasta imprejurare/constatare.

Cu privire la activitatea din 15.01.2009 si 27.01.2009, respectiv promisiunea de sprijin/functii in favoarea martorului denuntator Motoc Ion, revizuientul a aratat ca, imprejurarea cu caracter de noutate deriva dintr-o declaratie notariala data la 06.12.2022 de numitul Serban llie Cornel, fost inculpat condamnat in aceeasi cauza.

Astfel, aspectul de noutate relevat de declaratia susmentionata consta in inexistenta, in materialitatea sa a vreunei promisiuni de sprijin/functii in favoarea martorului denuntator Motoc Ion, ceea ce conduce la lipsa juridica a elementului material al infractiunii de dare de mita. Aceasta situatie reflecta indeplinirea conditiei privind revizuirea hotararii de condamnare in temeiul art. 453 lit. a) C. proc. pen., intrucat imprejurarea de noutate tinde sa conduca la pronuntarea in cauza a unei solutii de achitare fata de el, deci a unei solutii diametral opuse celei definitive care se ataca.

Curtea retine, in acord cu apararea ca aparent declaratia notariala data la 06.12.2022 de Serban Ilie Cornel se coroboreaza si cu o serie de aspecte care pot fi observate din dosarul cauzei.

Analizand actele dosarului, in acord cu apararea Curtea observa ca mentiunea privind promisiunea pe care el inculpatul revizuent i-ar fi facut-o lui Motoc Ion apare in actele procurorului la 06.03.2009 desi la acea data Motoc Ion daduse deja o declaratie (raportul olograf din 27.01.2009. imediat dupa intalnire) si nu facuse nicio referire la o atare promisiune; procesul-verbal de transcriere a convorbirilor ambientale si suportul optic nu existau la dosarul cauzei; chiar in ziua cand se depun inregistrarile convorbirilor la dosar, respectiv 23.03.2009, numitul Motoc Ion da o noua declaratie in care, nici de aceasta data nu face nicio referire la pretinsa promisiune, ceea se coroboreaza cu declaratie notariala data la 06.12.2022 de numitul Serban Ilie Cornel, coroborate si cu discutia ambientala care s-a purtat intre Popoviciu Aurel Gabriel si Motoc Ion la data de 27.01.2009.

In continuare, Curtea retine ca admiterea in principiu a cererii de revizuire nu presupune de plano desfiintarea hotararii de condamnare si pronuntarea unei solutii radical diferite de catre instanta investita cu solutionarea fondului cauzei, ci ofera posibilitatea inculpatului de a administra probele noi care nu au fost cunoscute de instanta la momentul condamnarii sale, iar in urma analizei coroborate a intregului ansamblu probator sa se aprecieze asupra intrunirii conditiilor angajarii raspunderii penale.

Regulile procesului echitabil obliga ca apararii revizuentului Popoviciu Gabriel Aurel sa i se puna la dispozitie posibilitatea combaterii caracterului verosimil al acuzatiilor formulate impotriva sa, in conditiile existentei inscrisurilor antereferite ce constituie imprejurari noi in raport cu judecata anterioara si care il pot plasa in afara activitatii infractionale.

Prin raportare la elementele de noutate mentionate si analizate mai sus, invocate de petentul POPOVICIU GABRIEL AUREL, sunt in opinia Curtii de natura a duce la concluzia ca sunt indeplinite conditiile impuse de dispozitiile art. 459 alin. (3) C. proc. civ. pen.., cererea de revizuire fiind formulata in termen si de o parte din proces, cererea respecta dispozitiile art. 456 alin. (2) si (3) C. proc. civ. pen.., s-a invocat temeiul legal incident, faptele si mijloacele de proba ce sustin cererea nu au fost prezentate intr-o cerere anterioara de revizuire, iar faptele invocate conduc la stabilirea existentei temeiului legal, sens in care apreciaza ca cerea de revizuire este admisibila in principiu.

Totodata, Curtea retine ca cele doua infractiuni pentru care revizuentul a fost trimis in judecata si condamnat se afla intr-o stransa si indisolubila legatura, astfel ca se impune admiterea in principiu a cererii de revizuire pentru ambele infractiuni pentru care petentul a fost condamnat.

Curtea noteaza ca legea trebuie interpretata in sensul sau pozitiv, generator de efecte juridice fiind necesar ca modalitatile juridice de interpretare a unei norme legale sa aiba in vedere nu numai litera ci spiritul legii, astfel incat rezultatul aplicarii practice a normei juridice sa fie cat mai aproape de finalitatea urmarita de legiuitor”.

Prezentam integral incheierea prin care judecatoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel a admis cererea de revizuire formulata de Puiu Popoviciu, a dispus rejudecarea cauzei si a suspendat executarea pedepsei: